* Camera Deputaților a dat aviz negativ pe un proiect de lege menit să ușureze viața patronilor. Despre ce vorbim, vedeți făcând click aici.

* Compania de drumuri a lansat o nouă licitație. La ce se referă ea și mai ales câți bani sunt la mijloc, aflați dând click aici.

* Interviurile de la CSM pentru marile parchete se încheie marți, 17 martie 2026, cu procurorii Marinela Mincă (șefa Secției judiciare penale din DNA) și Marius-Ionel Ștefan (șeful DNA Pitești) – ambii propuși pentru posturile de adjuncți ai Direcției Naționale Anticorupție. Așadar, stați pe-aproape!

* Șefa DNA Iași Cristina Chiriac (foto 1) a avut luni, 16 martie 2026, prima apariție publică de după interviurile pe care le-a susținut la Ministerul Justiției, apoi la Consiliul Superior al Magistraturii, unde nu a obținut aviz pozitiv pentru postul de Procuror General al României. 

Consăteanca și verișoara concubinei prezidențiale Mirabela Grădinaru a luat parte la bilanțul Curții de Apel Iași, unde ministrul Justiției Radu Marinescu nu a putut ajunge, dar a transmis un mesaj prin propriul consilier, procurorul Liviu Drăgănescu (foto 2 dreapta).

De asemenea, din partea CSM au fost prezenţi judecătorii Grațiela Milu, fosta președintă Elena Costache, actualul președinte Liviu Odagiu și Claudiu Drăgușin (foto 2 stânga-dreapta).

Nu în ultimul rând, Curtea de Apel Iași a fost reprezentată la eveniment de către președinta Anda Crișu-Ciocîntă (foto 3 dreapta) și vicepreședinta Diana Cheptene-Micu (foto 4 stânga). Totodată, în spatele judecătoarei Micu au stat procurorii Vasile Airinei și Laura Pamfil – șefii DIICOT Iași, respectiv PCA Iași. În spatele procurorului Airinei, cu costum și cravată de culori închise, îl vedem pe procurorul EPPO Mihai-Cătălin Popa.

În fine, pe rândurile din dreapta au stat consilierii ministrului Justiției Cristina Popescu și Marius Tiugan, secretarul general al MJ Ion-Claudiu Teodorescu (foto 4 stânga-dreapta), precum și următorii președinți de instanțe:

- Oana Damian (Tribunalul Iași);

- Iolanda Pascaru (Tribunalul Vaslui);

- Corina Varvara (Judecătoria Iași);

- Alexandru Manea (Judecătoria Vaslui);

- Gabriela Enache (Judecătoria Bârlad);

- Roxana Damaschin (Judecătoria Pașcani);

- Daniel Chiriac (Judecătoria Hârlău);

- Raluca Barbu (Judecătoria Răducăneni).

Iată comunicatul CA Iași:

„La data de 16.03.2026 a avut loc Adunarea generală a judecătorilor de la Curtea de Apel Iași, în cadrul căreia a fost dezbătut Raportul de bilanț privind activitatea desfășurată în anul 2025.

Evenimentul a avut loc cu participarea judecătorilor Curții de Apel Iași și a magistraților care asigură conducerea instanțelor din județele Iași și Vaslui.

Invitația la acest important moment din viața justiției ieșene a fost onorată de domnul judecător Gheorghe Liviu Odagiu -Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, doamna judecător Elena Raluca Costache, doamna judecător Ramona Grațiela Milu și domnul judecător Claudiu Marian Drăgușin, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, domnul Ion Claudiu Teodorescu, secretar general al Ministerului Justiției, domnul Marius Tiugan, doamna Cristina Popescu și domnul Liviu Drăgănescu, consilieri ai Ministrului Justiției, doamna Mihaela Pamfil, Procuror General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, doamna Cristina Chiriac, Procuror-șef serviciu al Direcției Naționale Anticorupție – Iași, domnul Vasile Airinei, Procuror-șef serviciu al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Iași, domnul Tunaru Dan Ciprian, Procuror-șef serviciu al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Vaslui, domnul Mihai Cătălin Popa, procuror European Public Prosecutor's Office, doamna Oana Neda, decanul Baroului de avocați Iași și domnul Marian Șenchiu, decanul Baroului de avocați Vaslui.

În anul 2025, cu un volum de 6222 de cauze nou intrate, Curtea de Apel Iași s-a situat pe locul pe locul 7 în ierarhia curților de apel, în raport de media complexității cauzelor nou înregistrate.

În ceea ce privește cauzele aflate pe rol, respectiv 8072 de dosare, se constată o creștere cu 2,54% (+200 dosare) în anul 2025, comparativ cu cel înregistrat în anul 2024 (7872 dosare).

Din cele 8072 dosare aflate pe rolul Curții de Apel Iași în anul 2025, 47,09% au fost gestionate de secția penală, 15,77% de secția civilă, 16,84% de secția de contencios administrativ și fiscal, iar 20,3% de secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

Referitor la operativitate, Curtea de Apel Iași a avut o rată de soluționare de 92,25% prin raportare la cauzele nou înregistrate. Deși în anul 2025 a avut loc o scădere a operativității (ratei de soluționare) cu 10,09%, de la 102,34% în anul 2024, la 92,25% în anul 2025, această diminuare este în acord cu tendința înregistrată la nivel național, unde media privind operativitatea de soluționare a cauzelor a fost, la finalul anului 2025, de 92,05%, în scădere cu un procent de 8,08% față de finalul anului 2024 când operativitatea a fost de 100,13%.

Prin comparație cu anul 2024, în anul 2025 s-a înregistrat o variație a volumului de activitate pe grade de jurisdicție, respectiv: la nivelul Curții de Apel Iași s-a înregistrat o creștere cu 2,54% (față de scăderea cu 0,6% la nivel național), la nivelul tribunalelor din circumscripție o medie de creștere cu 8,89% (față de creșterea cu 0,23% la nivel național), respectiv, la nivelul judecătoriilor din circumscripție o medie de creștere cu 3,20% (față de creșterea cu 1,03% la nivel național).

La Curtea de Apel Iași indicatorii statistici reflectă o încărcătură de 498,2 dosare/judecător care au funcționat efectiv pe parcursul anului 2025, cu 10,7 dosare mai mult față de 2024, când s-au înregistrat 487,5 dosare, ceea ce reprezintă o creștere cu 2,19%, calculat la o medie de 41,5 de judecători care au funcționat efectiv pe parcursul anului de referință.

Având în vedere datele menționate mai sus, din perspectiva indicatorilor de eficiență, pe baza datelor statistice aferente anului 2025, Curtea de Apel Iași se încadrează în gradul de eficiență „foarte eficient”.

Raportul de bilanț privind activitatea desfășurată în anul 2025 de Curtea de Apel Iași poate fi consultat on-line, pe portalul Curții de Apel Iași, la rubrica „Instanța în cifre”, secțiunea „Rapoarte și studii” sau accesând linkul de mai jos (n.r. click aici pentru a citi)”.

Redăm postarea de pe Facebook a Ministerului Justiției (vezi galerie foto):

„Mesajul Ministrului Justiției, domnul Radu Marinescu, transmis de consilierul oficialului, domnul Liviu Drăgănescu, în cadrul prezentării Raportului de activitate pentru anul 2025 al Curții de Apel Iași, 16 martie 2026

Astăzi, 16 martie a.c., a avut loc prezentarea Raportului de activitate pentru anul 2025 al Curții de Apel Iași. Cu această ocazie, domnul consilier Liviu Drăgănescu, a transmis conducerii instanței și celorlalți participanți prezenți la eveniment, mesajul Ministrului Justiției, domnul Radu Marinescu:

‘Prezentarea bilanțului anual de activitate nu constituie doar o obligație formală de raportare, ci un exercițiu de responsabilitate instituțională și de asumare a rolului primordial pe care justiția îl are într-o societate democratică.

Curtea de Apel Iași are o contribuție esențială, atât în arhitectura judiciară regională, cât și națională, contribuind în același timp la dezvoltarea unei practici judiciare coerente și unitare.

Activitatea desfășurată aici reflectă atât responsabilitatea actului de justiție, cât și angajamentul constant al judecătorilor și al personalului auxiliar de a menține standarde profesionale ridicate într-un context marcat de provocări administrative și instituționale semnificative.

Nu putem însă ignora realitățile cu care se confruntă întregul sistem judiciar.

Volumul de activitate în creștere, complexitatea tot mai mare a cauzelor, deficitul de personal raportat la aceste realități și anumite criterii de îmbunătățit în aria infrastructurii și a procesului de digitalizare, reprezintă provocări reale ale instanțelor din toată țara.

Aceste impedimente sunt resimțite în mod direct în activitatea zilnică a judecătorilor și a personalului auxiliar, necesitând răspunsuri instituționale prompte și sustenabile.

În acest context, Ministerul Justiției rămâne permanent implicat în identificarea și implementarea unor soluții viabile care să conducă la îmbunătățirea condițiilor în care se desfășoară actul de justiție, pentru ca acesta să fie realizat la cele mai înalte standarde, în acord cu exigențele europene și internaționale.

Aceste demersuri sunt susținute printr-un dialog instituțional constant, atât cu reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii, cât și cu ceilalți factori ai sistemului judiciar, implicați în procesul de dezvoltare al întregului cadru.

Pentru mine, ca ministru al Justiției, elementul primordial din sfera judiciară este reprezentat de resursa umană. Echilibrarea schemelor de personal și identificarea unor mecanisme eficiente de gestionare a volumului de activitate sunt strict necesare pentru asigurarea unui sistem judiciar funcțional și sustenabil, în total acord cu așteptările rezonabile ale cetățenilor.

Doresc să menționez faptul că Ministerul Justiției continuă investițiile în infrastructura tuturor instanțelor din țară. Aceasta rămâne o prioritate a mandatului meu și voi continua foarte ferm în această direcție.

Spațiul în care se înfăptuiește actul de justiție, pentru mine, reprezintă o componentă extrem de importantă a demnității actului jurisdicțional.

Condițiile adecvate de muncă pentru dumneavoastră nu reprezintă un privilegiu, ci o reală necesitate pentru funcționarea cât mai eficientă a întregului sistem judiciar.

Un alt pilon fundamental al modernizării justiției îl reprezintă digitalizarea.

Transformarea digitală a sistemului judiciar nu presupune doar informatizare, ci o regândire a întregului concept în care instanțele interacționează cu cetățenii și cu profesioniștii dreptului.

Extinderea dosarului electronic, dezvoltarea platformelor de comunicare online și interconectarea bazelor de date sunt pași obligatorii pentru eficientizarea activității și pentru reducerea sarcinilor administrative care, de foarte multe ori, pun presiune asupra instanțelor de judecată.

În acest sens, Ministerul Justiției analizează permanent toate oportunitățile oferite de noile tehnologii și, în mod deosebit, cele care utilizează sisteme integrate de inteligență artificială, menite să sprijine în mod semnificativ activitatea instanțelor.

În această direcție se înscriu și demersurile privind implementarea noii versiuni a sistemului informatic de gestionare a dosarelor – ECRIS V – care va contribui la eficientizarea administrării cauzelor și la o mai bună interconectare a bazelor de date ale sistemului judiciar.

Totodată, vor fi funcționale soluții tehnologice moderne, precum instrumentele de tip speech-to-text, capabile să sprijine activitatea instanțelor prin transcrierea automată a ședințelor de judecată.

Astfel de instrumente nu pot și nu trebuie să substituie rolul judecătorului, însă pot contribui la eficientizarea activității și la crearea unui climat optim de lucru, adaptat realităților actuale.

Toate aceste direcții sunt integrate în cuprinsul Strategiei Naționale de dezvoltare a sistemului judiciar și a justiției ca serviciu public 2025–2029, care în mod efectiv, reflectă o viziune clară și amplă asupra viitorului sitemului judiciar, cu o componență extrem de simplă, o justiție eficientă, accesibilă și predictibilă pentru toți cetățenii.

În cadrul acestei strategii, Ministerul Justiției are un rol esențial în implementarea proiectelor privind infrastructura judiciară, accelerarea procesului de digitalizare , consolidarea resurselor umane și modernizarea cadrului legislativ. Obiectivul nostru comun este construirea unui sistem judiciar adaptat realităților actuale și capabil să răspundă așteptărilor legitime ale societății.

În același timp, Ministerul Justiției continuă demersurile pentru îmbunătățirea întregului cadru legislativ. Adaptarea legislației la noile provocări cu care se confruntă sistemul judiciar, precum și armonizarea acesteia cu standardele europene reprezintă o prioritate fundamentală.

O legislație clară, coerentă și predictibilă contribuie în mod direct și semnificativ la eficientizarea actului de justiție și la consolidarea securității juridice.

România face parte dintr-un spațiu juridic european în care, cooperarea judiciară și convergența legislativă, sunt elemente fără de care, nu putem avea continuitate.

În acest context, Ministerul Justiției promovează, în mod constant, inițiative menite să reducă ambiguitățile normative, să simplifice procedurile și să asigure conformitatea legislației naționale cu jurisprudența instanțelor europene.

Încrederea publicului în sistemul judiciar se construiește prin profesionalism, consecvență și transparență instituțională.

De aceea, Curtea de Apel Iași are un rol foarte important în consolidarea acestei încrederi, atât prin impactul hotărârilor pronunțate, cât și prin contribuția semnificativă în direcția dezvoltării unei practici judiciare unitare.

Vă asigur că voi rămâne întotdeauna un partener deschis dialogului și cooperării cu toate instituțiile sistemului judiciar, în spijinul realizării unui obiectiv comun și benefic tuturor.

Respectul pentru independența justiției reprezintă o premisă fundamentală a statului de drept, iar rolul nostru, al meu și al întregii echipe din cadrul Ministerului Justiției, este acela de a asigura cadrul normativ, administrativ și logistic, necesar exercitării efective a acestei independențe.

Vă felicit pentru rezultatele obținute în decursul anului 2025 și vă urez mult succes în nobila dumneavoastră activitate.

Cu respect pentru munca dumneavoastră, vă mulțumesc!

Radu Marinescu, Ministrul Justiției’”.

Notă: Informațiile din această rubrică trebuie luate sub beneficiu de inventar, ele făcând parte din categoria zvonurilor sau a pamfletului. Luați-le ca atare!