* Guvernul continuă să bage drujba în bugetari. Cum arată noul proiect de OUG în acest sens, vedeți făcând click aici.

* Atenție, români: dacă aveți terenuri într-o anumită zonă a țării, statul s-ar putea să vi le ia. Care este motivul, aflați dând click aici.

* Vă spuneam în septembrie 2025 că faimosul judecător #rezist Ioan Fundătureanu (foto) de la Curtea de Apel Pitești – autointitulat „Jean Corectu” – a sărbătorit, în luna mai a aceluiași an, victoria lui Nicușor Dan în alegerile prezidențiale. Totul public, cu poze postate pe Facebook (click aici pentru a citi). 

Între timp, auzim că Inspecția Judiciară s-a autosesizat și a început cercetările față de „Jean Corectu”, posibila abatere disciplinară avută în vedere fiind – evident – cea de la art. 271 lit. c din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor: „desfășurarea de activități cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în public sau în timpul serviciului”.

Așteptăm cu maxim interes evoluția cazului.

* Aceasta este justiţia pe care regimul Bolojan pune cizma: o justiţie în care judecătorii muncesc de peste două ori mai mult decât omologii lor europeni. 

Miercuri dimineață, 18 februarie 2026, cu puțin timp înainte să se pronunțe CCR pe legea pensiilor de magistrați (click aici pentru a citi), Consiliul Superior al Magistraturii a publicat statistica în acest sens. După cum veți vedea, în 2024 numărul de dosare aflate pe rolul instanțelor era mai mult decât dublu față de media din Uniunea Europeană – atât ca valoare absolută, cât și prin raportare la numărul de locuitori. Situația este chiar mai dramatică la capitolul „cauze nou-intrate”: numărul acestora este de peste patru ori mai mare decât media UE.

De aceea, CSM atrage atenția că este necesar ca Guvernul să crească numărul de judecători, nu să alunge profesioniștii din sistem prin haosul legislativ pe care tot Executivul îl creează – de exemplu, prin repetatele modificări la pensiile de serviciu.

Redăm comunicatul CSM (vezi grafice):

„Numărul de dosare aflate pe rolul instanțelor este la un nivel fără precedent

Instanțele din România se confruntă cu o situație fără precedent în ceea ce privește volumul de cauze aflate pe rolul acestora, cu efecte, în consecință, asupra calității actului de justiție.

Conform metodologiei CEPEJ, media europeană a dosarelor nou-intrate se calculează la 100 de locuitori, medie ce include toate materiile și toate gradele de jurisdicție, iar media europeană a numărului de judecători se calculează la 100.000 de locuitori.

Numărul de cauze aflate pe rol în România în 2024 depășește dublul mediei europene

În materie civilă şi comercială, care reprezintă aproximativ 90% din cauzele aflate pe rolul instanţelor, România a raportat în anul 2024 un număr de 769.823 cauze aflate în curs de soluționare (pending) în primă instanţă, cu o medie la nivel european de 358.277 cauze, cifrele indicând o creștere față de anul 2023, când s-au raportat 563.035 cauze, cu o medie europeană de 347.488 cauze.

Numărul de cauze aflate pe rol, raportat la numărul de locuitori, depășește în 2024 dublul mediei europene

Raportat la numărul de locuitori, cifrele indică în România un coeficient de 4,04 cauze în curs de soluționare la 100 de locuitori, depășind dublul mediei europene, care a fost de 1,75 cauze la 100 de locuitori. Coeficientul din 2024 este în creștere față de anul 2023, când a fost de 2,95 cauze la o medie europeană de 1,56 cauze.

Numărul de cauze nou-intrate în România în 2024 este de patru ori mai mare decât media europeană

Cât privește numărul de dosare nou-intrate în primă instanţă în aceleaşi materii, România a raportat un volum de 1.602.689 dosare, faţă de media europeană, care este de 418.544 de cauze.

Astfel, în primă instanţă, în materie civilă şi comercială, totalul cumulează 2.372.512 dosare nou intrate şi în curs de soluţionare la nivelul anului 2024.

Din aceste motive, România est în continuare țara cu cel mai mare număr de dosare nou-intrate în primă instanţă raportat la 100 de locuitori–8,42, față de media europeană, care a fost de 2,20. Următoarea țară în această listă este Belgia, cu 5,79 cauze litigioase civile și comerciale la 100 de locuitori, urmate de Spania și Republica Cehă, cu un număr de 4,13, respectiv 3,18 cauze la 100 de locuitori. Restul țărilor respondente au raportat cifre mult mai mici, cuprinse între 0,70 și 2,79 dosare nou-intrate la 100 de locuitori. Cifrele indică o creștere față de anul 2023, când pentru România s-au raportat 1.495.992 cauze cu o medie europeană de 407.371 și un coeficient de 7,85, față de media europeană, care a fost de 2,18.

Datele plasează România pe primul loc în rândul țărilor respondente cât privește evoluția dosarelor nou-intrate în cele două materii pentru perioada 2014 – 2024, de la 6,85 cauze la 100 de locuitori în anul 2014 la 8,42 cauze la 100 de locuitori în anul 2024.

Ca atare, există doi factori care afectează semnificativ volumul de activitate la nivelul instanțelor: un număr cvadruplu față de media europeană a dosarelor nou-intrate (8,42, față de media europeană de 2,20) și o creștere constantă pe parcursul ultimilor 10 ani, până la dublarea acestui număr de dosare nou intrate (de la 4,16 cauze/ 100 locuitori în anul 2013 la 8,42 cauze/ 100 locuitori în anul 2024).

Rata de soluționare a cauzelor în România în 2024 este peste media europeană

În pofida acestui volum de activitate care s-a dublat la nivel intern pe parcursul ultimilor 10 ani și a ajuns de patru ori mai mare față de media europeană, sistemul judiciar din România a reușit să mențină în 2024 o rată de soluționare a cauzelor în primă instanță peste media europeană și în creștere față de anul 2023 (când a fost la 86,2%). Astfel, rata de soluționare a fost de 99,2% față de media la nivel european care a fost de 97,8 %.

Durata medie de soluționare a unei cauze este mult mai mică în România decât media europeană

De altfel, în ciuda unui număr cvadruplu de cauze nou intrate față de media europeană, durata medie de soluționare a cauzelor în primă instanță (timpul mediu necesar pentru soluționarea unei cauze de la momentul înregistrării până la pronunțarea unei hotărâri) în România a fost de 180 zile, față de media la nivel european (average), care a fost de 307 zile.

Soluția: cvadruplarea efortului uman

Cu alte cuvinte, volumul de patru ori mai mare de dosare nou intrate a fost absorbit de sistemul judiciar prin cvadruplarea efortului uman, și nu prin majorarea duratei de soluționare a cauzelor sau prin diminuarea ratei de soluționare față de media europeană, iar acest volum a fost gestionat în condiţiile unui deficit constant de judecători de până la 15%.

Orice sistem judiciar performant își dimensionează volumul de activitate în funcție de resursele disponibile, neputând prelua un număr nelimitat de cauze, indiferent de context.

Puterea judecătorească are datoria de a atrage atenția asupra pericolului degradării actului de justiție și a nevoii de a îmbunătăți modul de funcționare a acestui serviciu public”.

Notă: Informațiile din această rubrică trebuie luate sub beneficiu de inventar, ele făcând parte din categoria zvonurilor sau a pamfletului. Luați-le ca atare!