* Unii vor spune că această măsură a regimului „Ilie Sărăcie” este doar o jenantă peticeală, care va face mai mult rău decât bine. Alții, în schimb, se așteaptă la efecte benefice pe termen scurt. Noi, însă, vă lăsăm să vă faceţi singuri o părere cu un click aici.

* Începe proiectarea unuia dintre cele mai dificile segmente de autostradă din întreaga Românie. Pe unde va trece el, vedeți dând click aici.

* Vai, dar ce ne facem? Judecătorul Ciprian Ghiță de la Curtea de Apel București – care tocmai a primit decretul prezidențial de pensionare – a pierdut a doua oară la Înalta Curte de Casație și Justiție când a încercat să scape de tăierea de salariu cu 25% timp de un an încasată din partea CSM pentru abaterea disciplinară de la art. 271 lit. m din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor: „folosirea funcției deținute pentru a obține un tratament favorabil din partea autorităților sau intervențiile pentru soluționarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toți cetățenii”. Amintim că în octombrie 2025 ICCJ i-a menținut lui Ghiță pedeapsa, schimbând doar încadrarea juridică (click aici pentru a citi).

Mai exact, luni, 30 martie 2026, pensionarul Ciprian Ghiță a primit reject când a atacat cu revizuire decizia ICCJ de anul trecut. Judecătorii ICCJ Mariana Constantinescu, Elena-Carmen Popoiag, Ionel Barbă, Mărioara Isailă şi Cristina Truțescu i-au respins calea extraordinară de atac.

Să plouă cu tristețuri!

Iată minuta deciziei nr. 65/2026 din dosarul nr. 2273/1/2025:

„Respinge, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuentul Ghiţă Ciprian Alexandru împotriva deciziei nr. 150 din 20 octombrie 2025 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători în dosarul nr. 1451/1/2025.

Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 martie 2026”.

* Tot luni, același complet de 5 condus de judecătoarea Mariana Constantinescu i-a respins magistratei CAB Cătălina Alexe (foto) recursul împotriva avertismentului disciplinar primit de la CSM pentru abaterea de la art. 271 lit. l din Legea 303/2022: „nerespectarea în mod nejustificat a dispozițiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanței sau al parchetului ori a altor obligații cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente” (click aici pentru a citi).

Pe de altă parte, cei cinci judecători supremi i-au admis colegei de breaslă cererea de atacare la CCR a pasajului legal de mai sus.

Redăm minuta deciziei nr. 66/2026 din cauza nr. 2433/1/2025 (menținerea sancțiunii):

„Respinge cererea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept formulată de recurenta Alexe Liliana Cătălina. Respinge excepţia de nelegalitate formulată de recurenta Alexe Liliana Cătălina.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta Alexe Liliana Cătălina împotriva încheierii de şedinţă din 5 noiembrie 2025 şi a Hotărârii nr. 8J din 18 noiembrie 2025 pronunţate de Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în dosarul nr. 5/J/2025.

Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 martie 2026”.

Prezentăm minuta încheierii de sesizare a CCR (dosar nr. 2433/1/2025/a2): 

„Admite cererea formulată de petenta Alexe Liliana Cătălina. Sesizează Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 271 lit. l) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 martie 2026”.

* Aţi văzut că şeful DIICOT Timişoara Codrin-Horaţiu Miron a fost lăudat în hotărârea prin care Secţia pentru procurori a CSM l-a avizat favorabil pentru conducerea centrală a aceluiaşi parchet (click aici pentru a citi). 

Însă ceea ce ne-a atras atenţia din acea hotărâre este faptul că Miron a scăpat la limită de a fi verificat de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Potrivit art. 5^1 din OUG nr. 24/2008 (privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității), judecătorii și procurorii care sunt exceptați de la a fi verificați dacă au colaborat sau nu cu Securitatea sunt cei care „la data de 22 decembrie 1989, nu împliniseră vârsta de 16 ani”.

În ceea ce îl privește pe Horațiu Miron, procurorul a împlinit 16 ani exact în ziua de 22 decembrie 1989, după cum a menționat CSM în hotărâre. Ăsta da noroc!

Notă: Informațiile din această rubrică trebuie luate sub beneficiu de inventar, ele făcând parte din categoria zvonurilor sau a pamfletului. Luați-le ca atare!