* Auzim că avocatul Aurel Ciobanu – decanul Baroului București – a convocat-o pe avocata Mihaela Lupu (fostă Bodîrlău) marți, 9 iunie 2026, la ședința Consiliului Baroului București, pentru ca instituția să adopte o poziție față de paradeala pe care DNA a comis-o atât împotriva Mihaelei Lupu, cât și împotriva avocatului Sorin Calaigii, ambii achitați definitiv după revizuire, dar mai ales după ce au stat ani întregi în închisoare (click aici pentru a citi). Foarte bun demersul!

* În caz că nu v-ați enervat astăzi, vă dăm noi ocazia s-o faceți. Nu mai devreme de joi, 4 iunie 2026, CCR a blagoslovit OUG 21/2026, prin care premierul Ilie „Sărăcie” Bolojan – chiar și așa, demis – a spart miliarde de euro pe contracte de înarmare prin programul SAFE. CCR a ignorat Constituția României, Codul administrativ și chiar propria jurisprudență, care spun că un cabinet demis nu poate adopta ordonanțe de urgență. Cum a justificat Curtea Constituțională această mizerie? „Toate dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului 21/2026 se subsumează unui unic obiectiv legitim: prevenirea pierderii fondurilor europene și a blocajelor instituționale administrative într-un interval temporal limitat”.

Iată comunicatul prin care CCR își justifică decizia:

„Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un număr de 53 de deputați și a constatat că prevederile Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/2026 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.62/2005 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” - SAFE - prin consolidarea industriei europene de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/2026, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Rezumat

Curtea Constituțională a stabilit că adoptarea printr-o ordonanță de urgență a unui “pachet de măsuri legislative” care vizează punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului "Acțiunea pentru securitatea Europei" (SAFE) în vederea accesării și folosirii împrumuturilor destinate achizițiilor publice de apărare, modificarea regimului unor componente de finanțare din Planul național de redresare și reziliență (PNRR), consolidarea capacității administrative la nivel local prin reglementări aduse regimului juridic al autorităților administrației publice locale, aleșilor locali, funcției publice și altor modificări ale Codului administrativ, precum și derogări în materia legislației achizițiilor publice, pentru anul 2026, nu contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art.1 alin.(3) privind statul de drept, art.1 alin.(4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art.1 alin.(5) privind principiul legalității, art.61 alin.(1) privind rolul Parlamentului, art.111 - Informarea Parlamentului, art.115 alin.(4) și (6) privind condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului, art.120 privind principiile de bază ale administrației publice locale, art.121 - Autorități comunale și orășenești, art.138 - Bugetul public național și art.148 alin.(2) și (4) privind integrarea în Uniunea Europeană.

*

Argumente

Cu privire la criticile de neconstituționalitate vizând procedura de adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/2026, formulate în legătură cu încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art.1 alin.(5), și a art.115 alin.(4) și (6), art.120 și art.121 din Constituție, Curtea a constatat că:

- Guvernul a identificat în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2026 situațiile extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată și a motivat urgența legiferării, adoptarea fiind justificată de scopurile legitime asumate de Guvern la nivelul anului 2026 cu privire la instrumentele de finanțare europene, precum: (i) maximizarea absorbției fondurilor europene alocate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă al României (PNRR) și Instrumentul "Acţiunea pentru securitatea Europei"(SAFE), (ii) sincronizarea calendarului și a măsurilor corelative în termenele stabilite la nivel european, (iii) consolidarea capacității administrative la nivel local prin eliminarea unor riscuri punctuale care determină blocaje de natură administrativă la nivelul unor UAT/comune sau la nivelul unor consilii locale/județene, pentru a putea implementa componentele finale ale PNRR, precum și noul instrument financiar SAFE, în aceeași perioadă de referință (anul 2026);

- atribuirea de competențe extinse de coordonare, negociere, propunere, modificare și implementare a Planului SAFE anumitor instituții fundamentale ale statului nu poate fi circumscrisă noțiunii de „afectare”, în sens negativ, al regimului acestora;

- întrucât unitățile administrativ-teritoriale sunt actori esențiali în implementarea PNRR (în special la componentele cu beneficiari locali: infrastructură, educație, renovare, servicii publice) și, indirect, în implementarea proiectelor SAFE care privesc infrastructura rutieră de interes național (exproprieri, avize, urbanism, utilități), măsurile reglementate la art.IV-V, într-o perspectivă funcțională, sunt măsuri de întărire a „infrastructurii administrative” comune atât PNRR, cât și SAFE, iar ordonanța criticată intervine pe toate verigile aceluiași lanț cauzal: finanțare UE – cadre naționale de implementare – capacitate funcțională administrativă.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate formulate în legătură cu încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art.1 alin.(3), (4) și (5) din perspectiva criticilor privind lipsa de unitate și coerență a reglementării, Curtea a constatat că:

- potrivit jurisprudenței sale, un act normativ poate cuprinde reglementări din alte materii conexe, în măsura în care sunt indispensabile realizării scopului urmărit prin acest act. Or, toate dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului 21/2026 se subsumează unui unic obiectiv legitim: prevenirea pierderii fondurilor europene și a blocajelor instituționale administrative într-un interval temporal limitat.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate formulate în legătură cu încălcarea dispozițiilor art.61 alin.(1), art.111, art.138 și art.148 din Constituție, Curtea a constatat că:

- instituirea unui control parlamentar exercitat prin comisiile reunite ale celor două Camere are rolul de a imprima celeritate procedurii specifice, reglementate în domeniul specializat al proiectelor propuse în cadrul instrumentului de finanțare SAFE și nu semnifică diminuarea rolului constituțional al Parlamentului;

- adoptarea unor măsuri de punere în aplicare a unui Regulament al Uniunii Europene este în deplin acord cu dispozițiile art.148 din Constituție privind integrarea în Uniunea Europeană.

*

Decizia este definitivă și general obligatorie.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

* În mediile judiciare circulă numele celui pe care și l-ar dori președintele Nicușor Dan ca ministru al Justiției în guvernul Eugen Tomac. 

Este vorba despre consilierul prezidențial Cosmin Soare-Filatov (foto), fost avocat la Leaua Damcali Deaconu Păunescu (LDDP) – una dintre casele de avocatură care au reprezentat Primăria Capitalei în mandatul lui Nicușor Dan ca edil general. Pentru că, în caz că ați uitat, Nicușor Dan a spart o groază de bani pe avocați, chiar dacă Primăria Bucureștilor dispune de consilieri juridici proprii.

A nu se crede că îl atacăm pe Soare-Filatov sau societatea LDDP. Dimpotrivă: îi urăm succes, în eventualitatea în care va ajunge la MJ.

Notă: Informațiile din această rubrică trebuie luate sub beneficiu de inventar, ele făcând parte din categoria zvonurilor sau a pamfletului. Luați-le ca atare!