Inginerul și juristul Constantin Mirea (foto) – directorul Institutului Național de Expertize Criminalistice (INEC) – a fost prezent luni, 11 mai 2026, în studioul Lumea Justiției pentru un amplu interviu despre starea criminalisticii românești. 

Licențiat în 1994 al Facultății de Chimie Industrială din București (Institutul Politehnic), apoi în 2002 al Facultății de Drept de la Universitatea „Spiru Haret”, Constantin Mirea este din 2008 doctor în chimie industrială cu teza „Particularități ale arderii rapide a unor combustibili”. Oficialul – care conduce INEC din septembrie 2024 – lucrează în Institut încă din 1995, deținând de-a lungul timpului mai multe funcții de conducere, la nivelul următoarelor structuri: Sectorul „Identificări criminalistice” (2008-2009, 2011), laboratoarele interjudețene de expertize criminalistice din Brașov (2009-2010) și București (2014-2020), respectiv Sectorul Droguri, Stupefiante și Determinări Fizico-Chimice (2020-2024).

INEC suferă la fel ca instanțele și parchetele

La fel ca instanţele şi parchetele, şi INEC duce lipsă de oameni: nu doar că schema este una insuficientă pentru România (53 de posturi la nivel național pentru cele 41 de județe și municipiul București), dar momentan Institutul funcționează cu 8 posturi vacante. În acest sens, directorul INEC a declarat pentru Lumea Justiției că a avut recent discuții cu reprezentanții Ministerului Justiției, care au dat asigurări că se vor ocupa de rezolvarea acestei probleme.

În ciuda acestui deficit de specialiști, Institutul a reușit performanța ca în ultimul an să crească ritmul de rezolvare a lucrărilor – atât datorită îmbunătățirii managementului, cât și ca urmare a noilor dotări, achiziționate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Pregătiri pentru noile generații

În același interviu, directorul INEC a oferit detalii despre colaborarea cu principalele instituții de învățământ juridic din București, pentru atragerea tinerilor către profesia de expert criminalist: atât cu Facultatea de Drept, cât și cu Institutul Național al Magistraturii și cu Școala Națională de Grefieri, importanța grefierului fiind dată de calitatea acestuia de interfață între criminalist și magistrat (judecător sau procuror).

Șocul de la CCR: dinamitarea noului statut

Una dintre cele mai dure lovituri primite de către breasla experților criminaliști în ultimii doi ani a fost Decizia nr. 402/2024, prin care Curtea Constituțională a României a desființat întreaga Lege nr. 11/2024, care reglementa statutul nu doar al grefierilor, ci și al experților criminaliști. Principalul pretext invocat de către CCR îl reprezentau normele tranzitorii ale actului normativ, care – spune Curtea – introduc schimbări prea bruște (click aici pentru a citi).

În acest context, directorul INEC Constantin Mirea a explicat pentru Lumea Justiției avantajele concrete pe care Legea 11/2024 le va aduce pentru experții criminaliști după ce Parlamentul o va pune în acord cu decizia CCR.

Prezentăm principalele declarații ale șefului INEC (vezi video):

„Există patru tipuri de experți judiciari: tehnici, contabili, medici legiști și criminaliști.

Expertiza criminalistică a fost definită de HG 368/1998 (privind înființarea Institutului Național de Expertize Criminalistice) și reprezintă un act procesual prin care se efectuează o cercetare științifică a unor probe în vederea identificării unor persoane, obiecte, substanțe, evenimente, fenomente, modul în care s-au produs, eventuale schimbări de structură, aspect, formă, pentru a ajuta la rezolvarea cauzelor judiciare.

Expertiza criminalistică se efectuează atât în civil, cât și în penal în cele șase laboratoare interjudețene (București, Brașov, Cluj, Craiova, Iași, Timișoara).

INEC este continuatorul Laboratorului Central de Expertize Criminalistice, înființat în 1958, prin Desființarea Corpului Experților Grafici și preluarea unor experți, trecând prin reorganizarea din 1969, când s-a trecut la sistemul ‘prima expertiză, noua expertiză’. Prima expertiză era efectuată atunci în laboratoarele interjudețene de la București (care se ocupa de toate județele din partea aceasta a Carpaților) și laboratorul interjudețean Cluj (care se ocupa de zona Transilvaniei).

Avem o schemă de personal de 53 de posturi de experți criminaliști, actualmente ocupate fiind 45 de posturi. Deci opt posturi vacante.

La nivel de INEC, există trei sectoare: sectorul de identificări criminalistice, sectorul de inginerie criminalistică și sectorul de expertiza drogurilor, stupefiantelor și determinărilor fizicochimice.

Expertiza accidentelor de trafic este expertiza cea mai des solicitată în cadrul institutului nostru, datorită faptului că suntem singura instituție care efectuează expertize criminalistice în acest domeniu. Anual, au loc în România, în medie, 2.400-2.500 de accidente de trafic terestru care implică vătămări corporale, vătămări corporale grave.

Până de curând, au existat termene serioase de efectuare a expertizelor: depășeau un an, un an și jumătate, chiar doi ani, din cauza penuriei de specialiști și din cauza complexității lucrărilor.

Am reușit în ultimul an, cu personalul pe care îl avem, să reducem termenele de efectuare a expertizelor sub un an: la 8 luni, 6 luni, uneori chiar la 5 luni. Mă refer la timpul care curge din momentul în care dosarul este bun de lucru, nu din momentul când el este expediat institutului sau laboratorului interjudețean, pentru că se poate să nu fie complet, să nu aibă toate documentele necesare, să nu fie taxa de expertiză plătită. Problema este că numărul de dosare crește constant, solicitările sunt din ce în ce mai complexe. Și atunci menținerea activității cu același număr de experți pentru o perioadă îndelungată s-ar putea să ducă la creșterea timpilor de efectuare a lucrărilor.

Nu am avut demult situații în care s-au aplicat amenzi judiciare (n.r. de către judecători sau procurori), pentru că experții noștri chiar se străduiesc să rezolve în termen util, să întocmească rapoartele de expertiză criminalistice. INEC nu-și permite să fie pus în postura ca într-o cauză să intervină prescripția din cauza faptului că nu a fost înaintat raportul de expertiză criminalistică. Atunci când suntem sesizați cu privire la această posibilă situație, expertizele respective se fac cu prioritate.

Am găsit sprijin la Ministerul Justiției. Chiar astăzi am comunicat cu cei de la minister și am înțeles că se lucrează la un memorandum permis de OUG 29/2026, care va duce la aprobarea ocupării posturilor vacante pe care le avem în domeniu.

Deocamdată, încercăm să obținem ocuparea posturilor vacante. După aceea, dacă va fi cazul, încercăm să obţinem extinderea schemei de personal.

Atunci când nu există capacități tehnice sau specialiști în instituția noastră, putem apela la institute de specialitate: în primul rând, Politehnica București, cu care avem un acord de colaborare și unde, de asemenea, putem completa raportul de expertiză cu informațiile pe care le putem obține în laboratorul pe care în laboratoarele pe care dânșii lefolosesc. De asemenea, în funcție de specificitatea fiecărui caz, putem apela la laboratoare cum sunt cele ale Petrom”.

Despre Legea 11/2024, Decizia CCR 402/2024 și inacțiunea Parlamentului:

„Prin declararea neconstituțională a Legii 11/ 2024, experții criminaliști nu au fost decât victime colaterale. Niciuna din prevederile care mă gândesc că vizau aspecte de neconstituționalitate nu se referea la experții criminaliști.

Statutul personalului de specialitate criminalistică și personalului auxiliar de specialitate criminalistică este în Legea 567/2004, în continuarea statutului grefierilor. Pentru noi, experții criminaliști, Legea 11 repara niște lucruri care ne-au afectat și încă ne afectează activitatea. Probabil dintr o scăpare, Legea 567 spune că experții criminaliști au dreptul la remunerație, pot participa la elaborarea de publicații, pot fi membri ai unor comisii, ai unor societăți științifice, au drepturi de delegare şamd. Însă nu zice nimic despre ceea ce era prevăzut pentru colegii noștri grefieri – și anume: prevederile legate de oferirea unei locuințe de serviciu sau de compensare a chiriei pentru experți.

Am avut și încă avem cazuri de experți care nu pot beneficia de aceste prevederi care există pentru alte categorii din sistemul judiciar. Am avut chiar o colegă care s-a prezentat la concurs în anul 2020, pentru un post de laboratorul din Cluj. Făcuse muncă de criminalist în Anglia. A venit, avea perspective foarte frumoase. Din păcate, salariile de atunci, chiriile din Cluj au obligat-o la un moment dat să plece de unde a venit după un an, întrucât traiul era complicat fără să aibă măcar o minimă susținere.

De asemenea, avem colegi care încă stau în chirie în București: nu sunt din București, suportă chiria din salariu, fără să existe niciun fel de facilități de acest gen, care există pentru alte categorii din domeniul justiției.

Ca să faci performanță în criminalistică, îți trebuie specialiști de înalt nivel. Și atunci, dacă găsești specialistul în Mehedinți, în Sibiu, în Alba și îți trebuie să să-i oferi condiții să lucreze pe un post la București. Mai ales când sunt tineri, la începutul vieții profesionale, l-ai putea fideliza măcar o compensare a chiriei pentru locuință.

De asemenea, Legea 567/2004 nu prevede nimic referitor la concediu de odihnă pentru experții criminaliști, așa că momentan aplicăm Codul Muncii în ceea ce privește concediile pentru experții criminaliști, ca normă de drept comun.

Toate aspectele astea erau reglementate de Legea 11. Au fost întâlniri la Ministerul Justiției. Au fost foarte deschiși cu noi și au spus că toate aspectele pe care eu le-am menționat acum trebuie corectate. E o lipsă nejustificată”.

Despre relaţia cu învăţământul juridic (Facultatea de Drept, INM, SNG):

„De câțiva ani, există o participare a studenților din Facultatea de Drept a Universității București. Vin o dată sau de două ori pe an grupe de de studenți curioși să vadă ce înseamnă un laborator de criminalistică și ce poate oferi sistemului judiciar.

Mai mult decât atât: aș vrea să menționez foarte buna colaborare cu Institutul Național al Magistraturii. În urma discuțiilor cu conducerea – doamna director Simona Marcu și doamna director adjunct Amelia-Raluca Onișor –, am stabilit să participăm la programa dânșilor și, pentru început, introducerea unor conferințe cu auditorii de justiție în care să prezentăm ce se poate face în INEC în cazul expertizelor criminalistice – atât în civil, cât și în penal.

Tocmai am avut o discuție cu doamna director adjunct zilele trecute, pentru a stabili un program prin care viitorii magistrați să poată vizita laboratorul de expertize criminalistice, pentru a face o corelație între informația teoretică și practica – definitorie pentru a-ți forma o imagine atunci când e vorba de un anume domeniu, mai ales unul cum este criminalistica. Perspective există.

De asemenea, colegul meu, domnul Bogdan Boboș, a participat la o sesiune de pregătire profesională a procurorilor anul trecut, în care întrebările au fost multiple, variate și – sper eu – răspunsurile elocvente, întrucât feedback-ul a fost unul pozitiv.

Sperăm pe viitor să oferim și magistraților în activitate – nu numai auditorilor – posibilitatea de a discuta și de a vedea în mod practic cu ce ne ocupăm și la ce nivel putem să oferim niște rezultate în expertizele criminalistice pe care le facem. O să lansăm această propunere prin intermediul Institutului Național al Magistraturii. Dânșii organizează multe activități, conferințe. Atunci când magistrați din provincie participă la conferințe de genul acesta, poate găsim o variantă în care să coboare până la noi în laborator și să vadă la ce nivel putem lucra.

De asemenea, avem o colaborare foarte veche – din 2005 – cu Școala Națională de Grefieri. Am fost întrebat la un moment dat: pentru ce SNG?

Colaborarea este dezvoltată, în prezent, de la niște conferințe prezentate în cursul anului pregătitor pentru a intra în profesie. Anul trecut, au avut loc webinare cu grefieri care sunt în activitate și care își pot actualiza cunoștințele referitoare la specificul activității noastre.

De ce este important? Pentru că, de foarte multe ori, eu sunt adeptul unei unei comunicări cât mai rapide și cât mai directe cu organul judiciar, tocmai pentru ca rezolvarea dosarelor să nu întârzie. Și atunci, de foarte multe ori, experții criminaliști, în situațiile în care mai sunt necesare materiale într-un dosar pentru o expertiză, iau legătura cu grefierul de ședință, ca interfață între expert și magistrați (judecător sau procuror). Comunică foarte bine cu cu grefierii. De asemenea, există grefieri care ne sună și cer tot felul de lămuriri, răspunsuri la probleme pe care le ridică judecătorul în speță.

Și atunci cred că, în măsura în care grefierii au un nivel de informație corespunzător cu privire la activitatea noastră și a laboratoarelor interjudețene, atunci și judecătorul și procurorul pot beneficia de de aceasta.

De asemenea, avem o colaborare fructuoasă cu Institutul Național de Criminalistică al IGPR. Încercăm în acest moment să punem la punct un sistem de teste interlaboratoare pe diverse specialități, în care să includem și Centrul Național de Expertize Judiciare din Republica Moldova, la a cărui acreditare am participat personal în 2016.

Toate aceste teste nu sunt altceva decât un plus în ceea ce privește dezvoltarea noastră profesională, a experților criminaliști, cât și o necesitate impusă de organismul de acreditare RENAR, tocmai în vederea menținerii acreditării și menținerii dovedirii calității muncii pe care o desfășurăm.

De asemenea, am găsit sprijin la Institutul Național de Criminalistică atunci când am avut nevoie de un poligon. Nu avem un poligon propriu. În general, am rezolvat problemele de genul acesta în poligonul ‘Iosif Sârbu’ de la Băneasa al Federației Române de Tir.

Apoi, aș vrea să menționez colaborarea foarte bună pe care am avut o cu Direcția de Combatere a Criminalității Organizate (DCCO), care ne-a asigurat posibilitatea ca doi experți din Institutul Național de Expertize Criminalistice să participe la un training în ceea ce privește expertiza drogurilor – fapt pentru care, în prezent, nu mai avem un expert, ci avem trei experți în specialitatea aceasta”.