Președintele Nicușor Dan (foto) a făcut marți seară, 1 septembrie 2026, bilanțul primelor cinci luni al noilor șefi de mari parchete: Cristina Chiriac (PICCJ), Viorel Cerbu (DNA) și Codrin-Horațiu Miron (DIICOT). 

Politicianul i-a elogiat pe cei trei procurori atât pentru dinamizarea activității la nivelul parchetelor pe care le conduc, cât mai ales pentru că au pus capăt telejustiției – mai exact, al scurgerii în presă de informații nepublice din faza de urmărire penală.

Discursul a fost susținut la Palatul Cotroceni, unde Nicușor Dan i-a primit pe proaspeții judecători și procurori cărora le-a emis decretele în acest an, absolvenți ai promoției „Corneliu Bîrsan” (2023-2025) de la Institutul Național al Magistraturii.

În aceeași alocuțiune, primul om în stat i-a avertizat pe noii judecători să nu cadă pradă tentațiilor aroganței, suficienței și conformismului, dar mai ales tentației de a da dreptate statului: „Am văzut o tentație de a da dreptate statului. Nesănătoasă. Pentru că, dacă lași statul să greșească o dată, va greși și a doua oară, și a treia oară”.

Cât privește noii procurori, Nicușor Dan a vorbit despre așteptările societății privind dosarele de corupție, dar și cauzele cu violență în familie și trafic de droguri.

Nicușor și-a dat în petic: s-a luat de salariile magistraților

Pe de altă parte, președintele a vorbit despre „excese” în zona de salarizare a magistraților, dând de înțeles că veniturile judecătorilor și procurorilor ar fi nejustificat de mari (cel puțin în unele cazuri). În același timp, chiar dacă a denunțat „campania de blamare a întregului corp profesional”, Nicușor Dan s-a ferit să pronunțe numele personajului responsabil de această campanie: premierul Ilie Bolojan.

Redăm întreaga cuvântare a lui Nicușor Dan (vezi video):

„Bine ați venit la Palatul Cotroceni! Succes în munca pe care o începeți!

Aș vrea să încep abrupt: aveți o mare responsabilitate. Pentru că nu cred că există profesie administrativă în țara asta în care imaginea statului român să fie mai legată de o persoană care exercită o funcție în statul român. Deci, dacă un justițiabil consideră că i s-a făcut dreptate de către unul dintre dumneavoastră, va avea încredere în statul român. Dacă el consideră că nu îi s-a făcut dreptate, va avea un dubiu ceea ce privește dreptatea în însăși societatea noastră. Deci responsabilitatea pe care o aveți este mare. Asta evident, e și izvor de satisfacție.

Apoi, cred că sunt niște tentații, din umila mea experiență de justițiabil. Cred că sunt niște tentații pe care un tânăr magistrat le are, pe care le-am experimentat în experiența mea de câteva mii de ore prin sălile de judecată.

Există o tentație a aroganței, pentru că ați făcut o școală grea, și cumva ați fost selectați dintre mulți oameni care au făcut studii juridice. Ce pot eu să spun este că tot timpul, și de la mulți oameni, ai de învățat.

Există o tentație a suficienței, pe care, din nou, am văzut-o la câțiva din magistrați. Același lucru. Unu: e în joc imaginea statului român. Doi: pentru dezvoltarea personală, nu e bine.

Am văzut o tentație de a da dreptate statului. Nesănătoasă. Pentru că, dacă lași statul să greșească o dată, va greși și a doua oară, și a treia oară.

Și am mai văzut o tentație de conformism. Dacă toată lumea merge într-o direcție, de ce să merg într-o alta? Și, din nou, aici e nevoie de curajul propriei opinii.

Mai este o chestiune interesantă pentru cineva care își începe activitatea, cum sunteți dumneavoastră: relația individului cu sistemul. Îmi aduc aminte (în 2020, am preluat mandatul de primar general): ‘Până unde o să forțez în relația asta?’ mă întrebam eu atunci. Și, bineînțeles, prieteni, lume, îmi spuneau: ‘Ooo, săracul! E așa delicat... O să-l mănânce’.

Aveți curajul propriei opinii, pentru că tot timpul povestea despre sistem este mult mai impresionantă decât ceea ce numim ‘sistem’!

În ceea ce privește sistemul de justiție, câteva observații. Cea mai importantă: serviciul de justiție este un serviciu public. Se adresează publicului și este măsurat de public, și cel mai important indicator este încrederea oamenilor în sistemul de justiție. Și dacă această încredere este cum este azi, 25%, înseamnă că toți împreună facem ceva rău și este ceva ce toți împreună trebuie să corectăm.

Mai este o relație care ne va lua un timp pentru a o echilibra: relația dintre sistemul de justiție și politic. Pentru că mai întâi a fost politicul care a neglijat, după care și din partea cealaltă s-au petrecut niște excese, mă refer în special la zona de salarizare, și, după care, cel mai grav, a început o campanie de blamare a întregului corp profesional. Și asta evident că nu e sănătos nici pentru o parte, nici pentru alta. Și aici, din nou, și dintr-o parte, și dintr-alta, avem de lucru, pentru că ăsta este sensul meseriei dumneavoastră, a găsi bunul echilibru în lucrurile pe care aveți să le tranșați. Principiul proporționalității, nu-i așa?

Sunt convins că lucrurile nu pot decât să evolueze în direcția potrivită. Sunt convins de multă bună credință. Trebuie doar să reușim să aranjăm toate aceste bune credințe individuale într-un sistem care să funcționeze, pentru că (am spus mai devreme) există un grad redus de încredere a cetățenilor în sistemul de justiție, dar, în opinia mea, există un grad destul de redus de încredere al oamenilor din sistemul de justiție în sistemul de justiție. Și aici sunteți câteva mii de oameni care trebuie să rezolvați intern această chestiune.

Am vorbit mai mult de judecători până acum. În ceea ce privește procurorii, aici lucrurile sunt cumva mai simple. Există o așteptare a societății legată de mai multe lucruri: de violența în familie, de traficul de droguri, și așa mai departe. Dar cea mai importantă așteptare este legată de fenomenul corupției: corupția mare, corupția mică.

Aștept să treacă cele șase luni de la numirea procurorilor șefi. Impresia, până în momentul ăsta, este că activitatea s-a dinamizat. Să ne uităm pe cifre! Un lucru bun este că am separat cercetarea penală de televizor. Faptul că acte importante din dosare importante nu mai ajung pe surse în spațiul public e un pas înainte.

Iată, deci, un parcurs interesant care vă așteaptă. Reiterez responsabilitatea pe care o preluați odată cu preluarea acestei funcții, dar reiterez optimismul că, prin activitatea dumneavoastră, o să ajungem într-un termen rezonabil la bunul echilibru și la percepția de dreptate în țara noastră”.