Secția pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii îl acuză pe procurorul Robert Fleckhammer – adjunctul Inspecției Judiciare – că a acționat, practic, ca un judecător de cameră preliminară atunci când a menținut cu observații o clasare disciplinară dispusă de către un inspector judiciar din subordine față de Marius-Cătălin Strîmbei, procurorul general al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel. Vorbim despre un dosar format după ce secretarul de stat din MAI Raed Arafat (foto) i-a făcut plângere disciplinară lui Strîmbei pentru felul în care anchetatorul instrumentează dosarul penal împotriva șefului DSU privind presupusa complicitate la contrabandă în legătură cu achiziționarea unui elicopter SMURD dintr-un offshore. 

Problema – spune Secția pentru procurori a CSM – nu este menținerea în sine a clasării disciplinare, ci observațiile făcute de Fleckhammer din acea rezoluție – observații prin care, practic, adjunctul IJ a opinat că acea clasare ar fi trebuit, din contră, desființată, iar cercetarea disciplinară față de Arafat ar fi trebuit deschisă.

Toate aceste idei apar în Hotărârea nr. 550 din 29 iulie 2026, prin care Secția pentru procurori a CSM a dispus ca Robert Fleckhammer să fie cercetat disciplinar de către propriii colegi din Inspecția Judiciară. Hotărârea a fost publicată marți, 18 august 2026, în aceeași zi în care CSM a dat publicității Hotărârea nr. 549 din 29 iulie 2026, prin care procurorii CSM i-au apărat independența, imparțialitatea și reputația profesională lui Marius-Cătălin Strîmbei, procurorul general al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel. Şeful PMCMA s-a plâns CSM de diverse postări de pe Facebook în care Raed Arafat îl critica. În aceeaşi sesizare trimisă CSM, Strîmbei a reclamat comentariile (observațiile) făcute de Robert Fleckhammer în rezoluția de menținere a clasării disciplinare față de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.

Revenind la CSM: Secția pentru procurori argumentează că adjunctul IJ Robert Fleckhammer trebuie cercetat disciplinar, deoarece, prin acele comentarii privind presupusele nereguli deontologice și manageriale din dosarul penal al lui Arafat, Fleckhammer și-a arogat, practic, competențe ale unui judecător de cameră preliminară.

Mai jos veți citi atât hotărârea privind sesizarea IJ împotriva lui Fleckhammer, cât și hotărârea privind apărarea independenței, imparțialității și reputației profesionale ale lui Strîmbei. De asemenea, la final găsiți anexate atât cele două hotărâri, cât și linkuri privind întregul scandal Arafat-Strîmbei.

Redăm principalul pasaj din Hotărârea 550/2026 (sesizarea IJ față de Fleckhammer):

„Prin cererea înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. 11336/27.07.2026, domnul procuror general militar, colonel magistrat Strîmbei Marius-Cătălin, din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, a solicitat apărarea independenţei, imparţialităţii şi reputației sale profesionale, ca urmare a considerentelor reținute de inspectorul-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare, domnul Fleckhammer Robert, în cuprinsul rezoluției de confirmare, cu observaţii, din data de (...) a Raportului Inspecţiei Judiciare nr. 26-949/2026 – Direcţia de inspecţie pentru procurori.

Din cuprinsul cererii şi al înscrisurilor ataşate rezultă că, la data de (...), Direcţia de inspecţie pentru procurori din cadrul Inspecției Judiciare a înregistrat sub nr. 26-949 sesizarea petentului [Raed Arafat], prin care acesta a criticat conduita profesională a domnului colonel magistrat Strîmbei Marius-Cătălin, procuror general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, cu privire la modalitatea de instrumentare a dosarului penal nr. (...), cu referire la măsurile procesuale dispuse prin ordonanțele din datele de (...).

Prin rezoluția din (...), inspectorul judiciar de caz a dispus clasarea sesizării, reținând, în esenţă, că motivarea în fapt şi în drept a actelor de dispoziție ale procurorului nu constituie abatere disciplinară decât în ipoteza lipsei motivării, iar nu şi atunci când motivele prezentate sunt succinte, iar verificarea legalității actelor de urmărire penală şi a mijloacelor de probă administrate se situează în afara competenţei disciplinare a Inspecției Judiciare, fiind de competenţa exclusivă a judecătorului de drepturi şi libertăţi sau, după caz, a judecătorului de cameră preliminară.

Prin rezoluţia din rezoluția de clasare din inspectorul-şef adjunct al Inspecției Judiciare a infirmat şi a dispus completarea verificărilor prealabile, iar, în urma completării, inspectorul de caz a dispus, prin rezoluţia din (...), o nouă clasare a sesizării.

Această din urmă soluţie a fost confirmată, cu observaţii, prin rezoluția din (...) a inspectorului-șef adjunct Fleckhammer Robert.

Petiţionarul a arătat că, deşi rezoluția de confirmare din (...) menține soluția de clasare, considerentele acesteia depăşesc cadrul verificărilor de natură disciplinară, în măsura în care inspectorul-şef adjunct a reținut, cu privire la măsurile de urmărire penală dispuse de procurorul de caz, că aspectele învederate de petentul [Raed Arafat] şi confirmate de verificările efectuate pot fi considerate de natură să justifice temerile referitoare la lipsa de imparţialitate a procurorului care instrumentează dosarul penal nr. (...), precum şi că modalitatea de administrare a probelor a fost calificată drept (...) şi denotă neloialitatea în efectuarea urmăririi penale.

Petiţionarul a susținut că asemenea aprecieri, prin care se analizează imparţialitatea şi loialitatea procurorului în efectuarea urmăririi penale, precum şi legalitatea şi temeinicia măsurilor procesuale dispuse de acesta (respectiv dispunerea începerii urmăririi penale, ridicarea telefonului mobil şi modalitatea de efectuare a percheziţiilor informatice), nu se circumscriu obiectului verificărilor disciplinare, ci reprezintă o analiză de fond a legalității actelor de urmărire penală, aspect care, potrivit art. 342 din Codul de procedură penală, este în competența exclusivă a judecătorului de cameră preliminară, respectiv, în cazul măsurilor procesuale antereferite, a judecătorului de drepturi şi libertăţi.

S-a mai arătat că, prin însuşi conţinutul rezoluției de clasare din (...) şi al rezoluţiei de confirmare din (...), s-a reţinut, în mod constant, că Inspecția Judiciară nu are competenţa de a analiza legalitatea urmăririi penale sau al soluțiilor dispuse de procurori în exercitarea atribuţiilor de serviciu, aceştia fiind independenți în condițiile art. 68 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, controlul legalității măsurilor şi soluțiilor dispuse de procuror revenind exclusiv procurorului ierarhic superior şi instanţelor judecătoreşti.

Petiţionarul a apreciat că inserarea, în cuprinsul rezoluției de confirmare, a unor aprecieri contrare acestor limite, referitoare la caracterul obiectiv justificat al temerilor privind imparţialitatea sa şi la caracterul neloial al demersurilor probatorii, este de natură să afecteze grav independenţa, imparţialitatea şi reputația sa profesională, prin depăşirea atribuţiilor şi a competenţelor profesionale ale inspectorului-şef adjunct.

Analizând cererea formulată şi înscrisurile ataşate, având în vedere şi Hotărârea nr. 549/29.07.2026 a Secției pentru procurori (prin care s-a dispus apărarea independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale a domnului colonel magistrat Strîmbei Marius-Cătălin, procuror general militar în cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel), Secţia constată că aspectele semnalate de procurorul general militar Strîmbei Marius-Cătălin, referitoare la considerentele reținute în cuprinsul rezoluţiei de confirmare, cu observaţii, din (...), a inspectorului-şef adjunct Fleckhammer Robert, constituie indicii cu privire la o eventuală depășire a atribuţiilor și a competenţelor profesionale conferite de lege, prin formularea unor aprecieri asupra imparţialității procurorului de caz, precum şi asupra loialităţii şi legalităţii demersurilor sale probatorii.

Pentru aceste considerente, Secţia pentru procurori apreciază că se impune sesizarea Inspecției Judiciare – Direcţia de inspecţie pentru procurori, în vederea efectuării de verificări faţă de inspectorul-şef adjunct Fleckhammer Robert, cu privire la considerentele reținute în cuprinsul rezoluției de confirmare, cu observaţii, din data de 30.06.2026, a Raportului Inspecţiei Judiciare nr. 26-949/2026”.

Prezentăm cele mai importante fragmente din Hotărârea 549/2026 (apărarea independenței lui Strîmbei):

„La data de 29.07.2026, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a analizat cererea de apărare a independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale, formulată în temeiul art. 31 alin. 1 şi 2 din Legea nr.305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, de către domnul colonel magistrat Strimbei Marius-Cătălin, procuror general militar în cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, din perspectiva conţinutului observaţiilor inserate în rezoluţia de confirmare a inspectorului-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare nr. 26-949 din data de 30.06.2026, precum şi a declarațiilor și comunicatelor de presă emise de către [Raed Arafat] şi publicate pe reţeaua socială Facebook.

În motivarea cererii formulate, domnul procuror Strîmbei Marius-Cătălin a arătat că, din cuprinsul rezoluției de confirmare a inspectorului şef adjunct, se observă că nu au fost analizate elementele specifice vreunei abateri disciplinare, ci a fost pusă în discuție însăşi legalitatea actelor de urmărire penale efectuate. Apreciază că aceste aspecte sunt de competența exclusivă a judecătorului de drepturi şi libertăţi sau a judecătorului de cameră preliminară, iar maniera în care au fost prezentate, fiind inserate şi aprecieri cu privire la imparţialitatea sa, prin raportare la o serie de obligații profesionale care, în opinia sa, nu au niciun suport legal, este de natură să afecteze grav activitatea şi statutul său de magistrat.

A menționat domnul procuror că, la data de 26.07.2026, numitul [Raed Arafat] a publicat pe rețeaua socială Facebook un videoclip şi un comunicat de presă în care susţine că au fost comise abuzuri în dosarul penal în care este implicat, invocând inclusiv rezoluția de confirmare cu observaţii nr. 26-949/30.06.2026 a inspectorului şef adjunct al Inspecției Judiciare, videoclipul şi comunicatul fiind preluate de numeroase publicații mass-media.

A mai arătat că numitul [Raed Arafat] a publicat, în perioada martie-iulie 2026, şi alte videoclipuri şi comunicate de presă pe rețeaua socială Facebook prin care aduce acuzații referitoare la exercitarea funcţiei în mod abuziv în legătură cu modalitatea de efectuare a urmăririi penale în două dosare penale.

Analizând cererea de apărare a independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale, formulată de către domnul colonel magistrat Strâmbei Marius-Cătălin, procuror general militar în cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, Secţia pentru procurori reţine următoarea situație de fapt:

La data de 28.04.2026, Direcția de inspecție pentru procurori din cadrul Inspecţiei Judiciare a înregistrat sub nr. 26-949 sesizarea petentului [Raed Arafat] prin care acesta a criticat conduita profesională a domnului colonel magistrat Strîmbei Marius-Cătălin, procuror general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, cu privire la modalitatea de instrumentare a dosarului penal nr. (...), făcând referire la măsurile procesuale dispuse prin ordonanţele din datele de (...).

Prin rezoluţia din (...), inspectorul judiciar de caz a dispus clasarea sesizării, reținând, în esenţă, că motivarea în fapt şi în drept a actelor de dispoziţie ale procurorului nu constituie abatere disciplinară decât în ipoteza lipsei motivării, iar nu şi atunci când motivele prezentate sunt succinte, iar verificarea legalității actelor de urmărire penală şi a mijloacelor de probă administrate excedează competenţei disciplinare a Inspecției Judiciare, fiind de competenţa exclusivă a controlului judecătorului de drepturi şi libertăţi sau, după caz, al judecătorului de cameră preliminară.

Prin rezoluţia din (...), inspectorul-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare a infirmat rezoluţia de clasare din (...) şi a dispus completarea verificărilor prealabile, iar, în urma completării, inspectorul de caz a dispus, prin rezoluţia din (...), o nouă clasare a sesizării. Această din urmă soluţie a fost confirmată, cu observaţii, prin rezoluţia din (...) a inspectorului-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare.

La data de (...), Inspecția Judiciară a comunicat Rezoluția nr. (...), din data de (...), emisă de inspectorul-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare, prin care se confirma rezoluţia de clasare nr. (...) a sesizării formulate de petentul [Raed Arafat].

Observaţiile inserate în rezoluţia de confirmare nr. (...) din data de (...), emisă de inspectorul-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare, au fost folosite într-o serie de materiale (videoclipuri şi comunicate de presă) de către [Raed Arafat] şi postate pe pagina sa de Facebook. Ulterior, acest conţinut a fost preluat și de alte site-uri de ştiri, accesate de mii de utilizatori.

Conţinutul afirmaţiilor exprimate de [Raed Arafat] pe pagina de Facebook şi preluate ulterior de publicaţiile online sugerează că acesta este victima unor abuzuri, fiind lansate acuzații referitoare la modalitatea de efectuare a urmăririi penale într-un dosar penal instrumentat de domnul colonel magistrat Strîmbei Marius-Cătălin, precum şi acuzaţii referitoare la exercitarea funcției în mod abuziv de către magistratul antereferit, utilizând, în justificarea afirmaţiilor sale, observaţiile formulate de inspectorul-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare, prin care se confirma rezoluţia de clasare nr. (...).

Reţinând toate aceste consideraţii referitoare la cadrul factual care a determinat formularea cererii pendinte, Secţia pentru procurori urmează a evalua în ce măsură conţinutul observaţiilor inspectorului-şef adjunct al Inspecției Judiciare, prin care se confirma rezoluţia de clasare nr. (...) şi postate pe pagina de Facebook a petentului [Raed Arafat], preluate ca atare de publicaţii online, sunt de natură să afecteze independenţa, imparţialitatea şi reputaţia profesională a domnului colonel magistrat Strîmbei Marius-Cătălin, procuror general militar în cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel. (...)

Pornind de la aceste consideraţii, pentru a se putea reţine că s-a adus atingere reputaţiei profesionale a unui magistrat, faptele săvârşite trebuie să fie publice şi în măsură să influenţeze negativ şi nejustificat opinia publică, în legătură cu modalitatea în care magistratul îşi exercită profesia.

Revenind la situaţia speţei, cu titlu prealabil, se impune a fi subliniat că Secţia nu este chemată a analiza rezoluţia de confirmare sus menționată, din perspectiva naturii juridice a acesteia, de act administrativ emis de Inspecția Judiciară, ci doar va aprecia, în limitele prevăzute de dispoziţiile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 305/2022, impactul observaţiilor din rezoluţia de confirmare din data de 30.06.2026, emisă de inspectorul-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare, în contextul propagării acestora în spaţiul public.

Astfel, se reține că prin rezoluția de confirmare din 30.06.2026 a inspectorului-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare a fost menţinută soluția de clasare adoptată prin rezoluția din 21.05.2026. În conţinutul acesteia din urmă, inspectorul judiciar de caz a reţinut, în esență, că motivarea în fapt şi în drept a actelor de dispoziție ale procurorului constituie abatere disciplinară doar în ipoteza lipsei motivării, iar nu şi atunci când motivele prezentate sunt succinte, iar verificarea legalității actelor de urmărire penală şi a mijloacelor de probă administrate excedează competenţei disciplinare a Inspecţiei Judiciare, fiind de competenţa exclusivă a controlului judecătorului de drepturi şi libertăți sau, după caz, al judecătorului de cameră preliminară.

Pornind de la acest principiu, Secţia pentru procurori remarcă natura observaţiilor inserate în rezoluția de confirmare din data de 30.06.2026, obiect al prezentei analize, care nu se circumscriu obiectului verificărilor disciplinare, ci conţin aprecieri subiective prin care se analizează imparţialitatea şi loialitatea procurorului de caz în efectuarea urmăririi penale, precum şi legalitatea şi temeinicia măsurilor procesuale dispuse de acesta. Prin conţinutul lor, observaţiile din rezoluţia de confirmare ilustrează o legătură directă între efectuarea, în cauză, a actelor de urmărire penală, la limita bunei credinţe şi cu interpretarea intenţionat eronată a dispoziţiilor legale, şi exercitarea profesiei de către domnul colonel magistrat Strîmbei Marius-Cătălin, în calitate de procuror de caz. În acest context, se observă că prin maniera în care sunt formulate, aprecierile inspectorului-şef adjunct sugerează, practic, o infirmare a soluției de clasare şi o confirmare a acuzațiilor de parţialitate care au fundamentat sesizarea petentului [Raed Arafat].

Fiind formulate de către inspectorul-şef adjunct, în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi în numele unei instituţii ale cărei competenţe urmăresc analiza, verificarea şi controlul integrităţii, a conduitei şi a eficienţei activității magistraţilor, Secţia apreciază că menţiunile din actul oficial de confirmare prin care se insinuează nereguli sau deficienţe de natură deontologică sau managerială, substituindu-se unui judecător competent în acest sens, sunt de natură a genera dubii cu privire la echidistanţa şi corectitudinea deciziilor adoptate în instrumentarea dosarului penal nr. (...) de către procurorul de caz, respectiv domnul colonel magistrat Strîmbei Marius-Cătălin.

Dat fiind domeniul specific în cadrul căruia sunt emise, Secţia admite faptul că documentele şi rezoluțiile Inspecţiei Judiciare pot genera dezbateri în mediul profesional, însă se impune a fi subliniat că, tocmai în considerarea domeniului reglementat, conținutul acestora nu trebuie să cuprindă aprecieri care deturnează de la finalitatea legală sau excedează competenţelor prevăzute de lege. Din această perspectivă, Secția apreciază că se impune abordarea acestora într-o manieră echilibrată şi cu respectarea strictă a propriei competenţe funcţionale, tocmai pentru a asigura garantarea independenţei, imparţialităţii şi reputației procurorului, nefiind permis ca actele Inspecţiei Judiciare să fie transformate în instrumente de intimidare profesională.

Or, prin observaţiile critice din rezoluția de confirmare din data de 30.06.2026 se conturează riscul ca acestea să fie percepute drept certitudini, deşi nu au fost confirmate prin parcurgerea unei proceduri disciplinare specifice. În plus, se observă că afirmaţiile analizate pun sub semnul îndoielii actele de urmărire penală, dar şi activitatea procurorului de caz, decredibilizând actul de justiţie şi reputaţia profesională a acestuia.

De asemenea, se constată că impactul observaţiilor a fost amplificat de caracterul public al materialului difuzat pe pagina de Facebook a petentului [Raed Arafat] şi de preluarea sa de mai multe publicaţii online, dar şi de calitatea autorului postării, [secretar de stat] în cadrul [Ministerului Afacerilor Interne], ale cărui opinii sunt susceptibile să influenţeze semnificativ percepţia publicului asupra magistratului nominalizat. Astfel, aducerea în spaţiul public a aprecierilor inspectorului-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare cu privire la modalitatea de instrumentare a dosarului penal nr. (…) şi a exercitării profesiei de către domnul colonel magistrat Strîmbei Marius-Cătălin induce opiniei publice ideea că domnul colonel magistrat ar fi lipsit de integritate și independență și nu ar prezenta garanțiile necesare exercitării funcției”.

* Citiți aici hotărârea privind sesizarea IJ față de Fleckhammer

* Citiți aici hotărârea privind apărarea independenței lui Strîmbei și filmările în care Arafat îl critică pe șeful PMCMA 

* Citiți aici detalii despre dosarul penal al lui Arafat