Uniunea Națională a Barourilor din România a semnat marți, 5 mai 2026, la Palatul Cotroceni, memorandumul „Inteligența artificială în serviciul sistemului judiciar”. 

Cu această ocazie, președintele UNBR Traian Briciu (foto) a subliniat că AI-ul nu poate înlocui judecata umană, inteligența artificială putând fi doar un instrument, nicidecum un substitut al gândirii juridice.

Iată comunicatul UNBR:

„UNBR semnează memorandumul ‘Inteligența artificială în serviciul sistemului judiciar’

Evenimentul a avut loc în cadrul Forumului dedicat utilizării inteligenței artificiale în justiție, organizat sub egida Administrației Prezidențiale

În data de 5 mai 2026, la Palatul Cotroceni, reprezentanți ai principalelor instituții din sistemul judiciar, alături de autorități publice, instituții din domeniul digitalizării și securității cibernetice, precum și parteneri din mediul academic și tehnologic, au semnat un memorandum interinstituțional privind utilizarea inteligenței artificiale în justiție. Din partea Uniunii Naționale a Barourilor din România, documentul a fost semnat de președintele Traian Briciu.

Acest demers fără precedent marchează începutul unei abordări coordonate la nivel național de către instituțiile implicate în actul de justiție și domeniile conexe și, în același timp, transmite un semnal puternic: sistemul judiciar intră într-o etapă de reflecție organizată asupra modului în care inteligența artificială poate fi integrată fără a afecta valorile fundamentale ale justiției.

Mesajul central care a traversat dezbaterile este clar: inteligența artificială este necesară pentru eficientizarea justiției, dar nu poate înlocui judecata umană. Justiția trebuie să devină mai rapidă și mai eficientă, fără să-și piardă însă dimensiunea umană.

Memorandumul consfințește exact această idee, stabilind că utilizarea inteligenței artificiale va avea un caracter exclusiv auxiliar, iar puterea de decizie va aparține întotdeauna omului.

În același timp, documentul creează un cadru concret de lucru: grupuri interinstituționale permanente, evaluări periodice, proiecte pilot și consultări extinse, toate orientate spre o implementare graduală, controlată și responsabilă a tehnologiilor emergente în sistemul judiciar.

În cadrul forumului, președintele UNBR Traian Briciu a deschis însă o întrebare esențială:

‘Cât timp va mai putea omul să exercite efectiv controlul asupra acestor instrumente? Pe măsură ce sistemele de inteligență artificială devin tot mai performante și furnizează soluții din ce în ce mai sofisticate, există riscul ca dependența de acestea să erodeze treptat capacitatea umană de analiză și sinteză. Nu este doar o problemă tehnologică, ci una de educație și responsabilitate profesională. Dezbaterea nu mai este despre dacă trebuie folosită inteligența artificială – acest lucru este deja inevitabil. Miza reală devine modul în care este folosită și, mai ales, capacitatea profesioniștilor dreptului de a rămâne în control. În acest context, rolul educației devine esențial. Fără o formare adecvată, există riscul ca inteligența artificială să nu fie doar un instrument, ci un substitut al gândirii juridice’.

Participarea Uniunii Naționale a Barourilor din România la acest proces confirmă o poziționare clară: tehnologia trebuie integrată, dar în condiții care să păstreze standardele profesionale, responsabilitatea și garanțiile fundamentale ale dreptului la apărare”.