Se poate lupta eficient împotriva corupției și fără să existe un spectacol al cătușelor și acea telejustiție întâlnită, din păcate, ani de zile în România. O spune chiar șeful DNA Marius Voineag (foto), într-un spectaculos dialog cu avocatul Florentin Țuca, în cadrul podcastului „Pe drept cuvânt”.

Marius Voineag și-a făcut un scurt bilanț al celor trei ani de mandat la șefia DNA, ani în care împreună cu noua echipă de conducere și procurorii din subordine, cei mai mulți dintre ei nou-veniți în instituție, a dus parchetul anticorupție la o rată a achitarilor de doar 9,6%, dupa ce ea era de 27% la finalul mandatului fostului șef DNA Crin Bologa.

În cadrul aceluiași interviu, Voineag a explicat că strategia principala a fost de a investiga dosare de mare corupție, aspect concretizat în cauzle cu șpăgi de sute de mii de euro (a se vedea dosarul Portul Constanța) sau cauze în care au fost inculpați lideri importanți politici. O activitate despre care Voineag subliniază ca a fost aprciată de Comisia Europeana, inclusiv în legătură combaterea corupției la nivel înalt.

De asemenea, Voineag a precizat ca a încercat să scoata DNA din zona de show mediatic, mai ales că această abordare a fost una paguboasă pentru parchetul anticorupție, având în vedere că numeroase dosare prezentate cu tam-tam și cu spectacol de cătușe s-au finalizat achitari în instanță. Iar o revcenire la telejustiție este puțin probabilă, din punctul de vedere al șefului DNA.

Iată câteva dintre declarațiile procurorului șef DNA Marius Voineag și interviul acordat de acesta avocatului Florentin Țuca:

„Realiști trebuie să fim și să realizăm că poate România nu a atins cel mai mare nivel pe care putea să-l atingă și din cauza corupției pe care a avut-o. Trebuie să fim realiști. A existat un nivel al corupției, dar care a fost, din punctul meu de vedere, la nivelul corupției, care există și în alte state, inclusiv în state vestice, atenție. O să vă dau și cu titlul de exemplu ulterior câteva spețe pe care le-am avut. Vreau să reflectăm un pic la faptul că totuși beneficiem acum pe Eurobarometru de o încredere în instituțiile anticorupție de 32-34%, cred. Media europeană pe instituțiile anticorupție știți cât este? 18%. Ceea ce înseamnă că suntem cu ceva în față. Mai mult decât atât, am citit un studiu mai demult, un sondaj de altfel, care mi s-a părut foarte interesant, legat de faptul că românii sunt foarte toleranți la corupția mică și mijlocie. Ea e anticamera marii corupții. Direcția Națională Anticorupție a fost consolidată și a fost construită pentru a combate marea corupție. Dacă ducem lucrurile în derizoriu... Eu în toți cei trei ani de mandat am încercat să livrăm dosare cu conținut, și o să venim și la niște date, pentru că cifrele nu mint. Chestiunea pe care mi-am dorit să o facem a fost să se vadă și să ne recâștigăm încrederea, pentru că era extrem de polarizată societatea în ceea ce privește imaginea noastră și am încercat să câștigăm încrederea cu cu dosare de conținut la care să nu mai existe dilema că facem dosare la comandă, facem dosare politice sau facem dosare absolut neprobate. În cea mai mare măsură ne-a reușit chestiunea asta. Faptul că nu am comunicat atât de mult a fost și perioada extraordinar de scurtă, în cei în cei trei ani de zile, un an și jumătate au fost campanii electorale. Era foarte greu, că mesajul public al procurorului șef ar fi interferat peste o grămadă de cicluri electorale și ar fi fost folosite exact contrar scopului pentru care eu mi-am dorit să ocup această funcție.

(...)

Este o instituție care a ajuns la un nivel de maturitate pe care eu mi l-am dorit să-l atingem. A fost un punct de inflexiune în viața DNA-ului. Mă refer la perioada 2017, 2018. În același timp, cred că exista potențialul care nu era niciodată atins, și mi-am dorit foarte mult când am venit cu viziunea DNA 2.0 să ne axăm pe lucrurile care contează cel mai mult. Și lucrurile care contează cel mai mult înseamnă combaterea marii corupții și în același timp recuperarea produsului infracțional. Sunt două lucruri care ele, efectul disuasiv al pedepsei doar așa îl atingi. Altfel orice inculpat își face un calcul, calcul de profitabilitate, eu așa l-am numit. E un calcul că eu săvârșesc infracțiunea de corupție X, dar rămân cu, nu știu, 1 milion de euro, să zicem, puși deoparte de care nu se atinge statul. Dacă el știe că noi mai departe urmărim acel milion și el riscă să săvârșească o infracțiune din care nu rămâne cu nimic și execută și o pedeapsă, înseamnă că noi înfrângem acest calcul, îl îngreunăm. Asta a fost teoria de la început cu care am candidat și pe care am transpus-o, să știți, pentru că o să vă dau niște cifre.

În acest an avem pentru bilanțul din 2025, avem 792 de inculpați trimiși în judecată. A fost un trend în creștere. De la 600 am ajuns 600 și ceva am ajuns la 792 de inculpați trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de mare corupție și medie. În același timp, cu ce mă pot de ce mă pot bucura cu adevărat este că am preluat acest la începutul acestui mandat am preluat o rata achitărilor de 27% și în acest an avem o rată achitărilor de 9,59, 9,6%. Ca și restituirile, adică ceea ce facem noi, acuzația formulată, atunci când ni se întoarce de la instanță, am ajuns la un procent de 2 și ceva în momentul de față.

(...)

Indicatorul cantitativ n-a fost un reper niciodată pentru noi, să știți. Adică eu de la început am spus că n-o să comparăm dosare cu vaccinarea la chiuvetă cu dosare cum am avut, pentru că am avut dosare care au fost în ochiul opiniei publice de-a lungul ultimilor trei ani dosare de mare conținut, dosare la care s-a muncit foarte mult: dosarul cu portul Constanța, dosarul generalilor de mai multe feluri pe care le am avut, dosarul unor baroni la nivel de consilii județene, unor prim-vicepreședinți de partide. Au fost dosare de conținut, dosare care au trecut de cameră preliminară, fie că vorbim de dosarul primarului de la Sinaia, dosarul primarului de la Mangalia care a fost trimis în judecată în stare de arest.

(...)

A fost un preț foarte mare pe care l-a plătit DNA-ul pe abordarea de show-off, pe abordarea de expunere publică extraordinar de mare de la urmărire penală care ulterior, culmea de foarte multe ori nu s-a validat în fața instanțelor judecătorești și chestiunea asta pe mine m-a interesat. N-a fost bine primită de foarte mare parte din presă pentru că bineînțeles că show-ul vinde, show-ul vinde în media mult mai bine decât vinde un dosar de calitate, un dosar cu conținut care poate fi explicat mult mai greu, de exemplu. Și în același timp mi-am dorit ca în acești ani de mandat DNA să și recâștige încrederea publicului că se fac totuși dosare mari, că avem niște rezultate, că avem niște cifre, că ne ocupăm de recuperarea produsului infracțional, avem sechestre pe bunuri individualizate mai mari decât bugetul Direcției Naționale Anticorupție, în momentul de față, 350 de milioane de lei la zi.

(...)

Mie mi-e greu să cred că ne putem întoarce într-o zonă de telejustiție. Pentru mine ar fi o dezamăgire fantastică, pentru că practic toți acești ani în care am construit cărămidă cu cărămidă atât aspecte ce țin de calitatea actului nostru, cât și mai ales capacități instituționale foarte bune, ar fi folosite într-un sens negativ. Și cred în continuare în buna credință oricărui om ar trebui să ocupe această funcție.

(...)

Există polarizare în societate și asta dă naștere foarte mult la încrâncenare, care omoară argumentul. Într-adevăr, asta e o pagubă pe care o avem în momentul de față, dar dacă există onestitate în dialog, cred că se pot îndrepta foarte multe lucruri pe baza argumentelor. Și așa cum le spuneam și auditorilor de justiție când vorbeam de farmecul profesiei de procuror, acum mulți ani de zile, cred că ești independent în interiorul profesiei noastre, atâta cât te lasă conștiința să fii. Ai garanții, ai tot ce îți trebuie să faci ca să livrezi rezultate bune, dar fără a te duce într o zonă de abuzuri. Eu cred că trebuie să ieșim din optica din unghiul ăsta că suntem ca un pendul și ne ducem doar în extreme. Aș vrea să stăm într-o zonă de echilibru în care demonstrăm maturitate instituțională. Mi-am dorit treaba asta și datorită aspectului ăsta am fost evaluați atât de bine și pe rule of law de către Comisia Europeană în ultimii doi ani de zile, în care ne-au apreciat inclusiv creșterea combaterii cazurilor de corupție la nivel înalt, am închis capitolul cu OCDE și în același timp și pe ultima pe follow-up-ul la GRECO am ieșit foarte bine”.