A început de câteva zile campania de vară pentru punerea Justiției sub control #rezist. Acțiunea se derulează pe același model deja constacrat, la fel ca în iarna anului 2025, când grupările #rezist au încercat prin manipulări și acțiuni de stradă înlocuirea șefilor Justiției cu personaje obediente, desigur din aceeși zonă #rezist-USR.

Daca la finalul anului trecut campania s-a derulat pe baza așa-zisului documentar Recorder, demontat apoi de realitate, de data aceasta ofensiva este alimentată de aberanta hotărâre CJUE privind prescripția, pronunțată în 16 iulie 2026, și de raportul privind statul de drept elaborat de o Comisie Europeană condusă de politicieni #rezist din zona de influență a miliardarului George Soros. Două documente care aduc anumite critici sistemului de justiție, dar care sunt distorsionate și prezentate în mod fals de propaganda #rezist ca fiind apocaliptice pentru România, propagandă care pe alocuri merge până acolo încât sugerează sau chiar cere suspendarea fondurilor europene pentru România, ceea ce demonstrează încă o dată caracterul antinațional al acestor grupări politico-oengiste. Practic, folosirea raportului Comisiei Europene aduce aminte de vremurile în care același aparat de propagandă invoca MCV-ul pentru a justifica menținerea anumitor persoane la conducerea instituțiilor de forță în pofida abuzurilor comise și continuarea operațiunilor abuzuive de distrugere a clasei politice, a oamenilor de afaceri și a capitalului autohton.

ICCJ și CSM, principalele ținte

Și acum, la fel ca în decembrie 2025, principalele ținte ale campaniei sunt aceleași. Înalta Curte de Casație și Justitiție și Consiliul Superior al Magistraturii.

Spre exemplu, ICCJ este prezentată ca aflându-se sub asediu și că ar fi criticată în termeni duri de CJUE și Comisia Europeană. În realitate, hotărârea CJUE – așa cum au explicat specialiști în Drept precum avocații Adrian Toni Neacșu sau președintele UNBR Traian Briciu – confirmă că regulile prescripției răspunderii penale stabilite de ICCJ prin decizia 67/2022 au fost corecte, fiind reflectarea principiului constituțional al legii penale mai favorabile, ele trebuind aplicate în majoritatea cazurilor și dosarelor penale. Unde cere CJUE să nu se aplice deciziile CCR și ICCJ pe prescripție este doar în cazul dosarelor cu infracțiuni cu fonduri europene și evaziune fiscală, care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Deci în niciun caz nu putem vorbi despre o situație în care ICCJ să fie spulberată și pusă la zid de CJUE.

În ceea ce privește raportul privind statul de drept, acesta este scris într-un limbaj precum cel în care erau elaborate rapoartele MCV, rapoarte redactate strict pe informațiile venite din zona #rezist-USR. Ceea ce arată, din punctul nostru de vedere, că ideile raportului pe statul de drept au fost livrate din România din aceeași tabără grupărilor #rezist-USR. Căci dacă ar fi fost un raport corect întocmit nu s-ar fi putut aduce critici pentru aplicarea prescriției, un drept existent și în alte state UE, unde termenele de prescripție sunt chiar mai mici decât în România.

Așa cum nu s-ar putea aduce critici unei hotărâri judecătorești definitive a ICCJ prin care s-a decis suspendarea comitetului înființat de premierul demis Ilie Bolojan (idolul din prezent al grupărilor #rezist) prin care se dorea modificarea Legilor Justiției.

Cât despre CSM, Consiliul este atacat pe aspecte ce țin de pronunțarea unor hotărâri în materie disciplinară. O idee venită, în opinia noastră, tot din zona #rezist-USR, având în vedere că o serie de magistrați afiliați acestei ideologii sunt cercetați disciplinar și chiar au fost sancționați disciplinar.

Motivele atacurilor la adresa ICCJ și CSM

Dar de ce ICCJ și CSM sunt în continuare țintele campaniilor de presă #rezist-USR? Motivele sunt simple: ÎCCJ și CSM sunt principalele instituții din sistemul judiciar care au determinat eliberarea magistraturii de sub influența nocivă #rezist, o influență manifestată prin susținerea, spre exemplu, a odiosului Binom DNA-SRI condus de Laura Kovesi și generalul Florian Coldea.

De altfel, apropo de Florian Coldea, în mediile juridice circulă teoria că punerea sub control #rezist a ICCJ este obligatorie pentru aceste grupări, în condițiile în care dosarul de corupție a generalului SRI Florian Coldea va primi decizia definitivă fix la Înalta Curte. Or, doar prin înlăturarea președintei ICCJ Lia Savonea (foto 1) – spune aceeși teorie – ar putea fi create din nou acele culoare favorabile intereselor lui Florian Coldea, de data aceasta pentru pronunțarea unei soluții de achitare.

De asemenea, pentru a explica motivele campaniilor #rezist-USR împotriva ICCJ și CSM trebuie amintit că Înalta Curte – sub conducerea Liei Savonea, șefa Puterii Judecătorești – s-a opus măsurilor de sărăcire a românilor adoptate de Guvernul Bolojan (prin formularea unor sesizări la CCR) și de asemenea s-a opus atacurilor venite din partea Guvernului Bolojan la adresa statutului magistraților.

În ceea ce privește CSM, adversitatea grupărilor #rezist față de Secția pentru judecători este uriașă, având în vedere că Secția pentru judecători a CSM (foto 2) a demantelat cu nume și prenume întreaga rețea prin care s-a derulat campania anti-Justiție din iarna anului 2025 (click aici pentru a citi).

Aceleași idei și aproape aceleași titluri rostogolite de uriașul aparat de propagandă #rezist-USR

Cine s-a uitat atent pe luările de poziții din spațiul public și pe articolele din presa #rezist-USR a putut vedea că acestea conțin idei similare și de multe ori sunt prezentate cam cu aceleași titluri. Semn, în opinia noastră, că mesajele și punctajele sunt gândite în anumite laboratoare #rezist-USR și apoi livrate către aparatul de propagandă care să îl distribuie în spațiul public.

De-a dreptul ridicol este că pe o parte dintre aceste canale de propagandă au fost aduse critici șefei ICCJ Lia Savonea și chiar i s-a cerut demisia pentru hotărârea prealabilă a instanței supreme 67/2022, adică dezlegarea de drept menționată de hotărârea CJUE prin care Înalta Curte a stabilit că perioada din Codul penal în care nu a existat întreruperea cursului prescripției reprezintă lege penală mai favorabilă. Or, la data adoptării acestei hotărâri Lia Savonea nici măcar nu era judecătoare la Înalta Curte.

Președintele Nicușor Dan, adăugat la ținte

Spre deosebire de campania de la finalul anului trecut, de această dată atacurile grupărilor #rezist îl vizează și pe președintele României Nicușor Dan (foto 3). Acesta este înfierat doar pentru că – atenție! – nu a dorit să iasă din limitele constituționale și să se alăture campaniei anti-Justitie.

Nicușor Dan a procedat cât se poate de corect, explicând că prescripția răspunderii penale într-un număr mare de dosare este cauzată nu de către judecători, ci de politicienii care nu au pus în acord prima decizie CCR pe prescripție, Decizia 297/2018, cu Codul penal. Iar judecătorii nu au făcut altceva decât să aplice deciziile CCR pe prescripție (297/2018 și 358/2022), în condițiile în care acestea sunt obligatorii.

În plus, Nicușor Dan a refuzat să se lase pradă manipulărilor #rezist și să acuze judecătorii ICCJ care au pronunțat dezlegările de drept în materia prescripției, precizând că aceasta a fost viziunea magistraților supremi, chiar dacă ea este considerată greșită de CJUE din anumite puncte de vedere.

Nu a scăpat nici PICCJ

Deși mai reduse în intensitate, critici au fost formulate din aceeși zonă #rezist-USR și la adresa Ministerului Public, ele fiind postate în general pe anumite conturi personale de pe Facebook. Motivul: observațiile din raportul Comisiei Europene privind statul de drept în care se reclamă lipsa dosarelor cu magistrați (existența obligatorie a corupției în rândul magistraților este o idee lansată tot de aceleași grupări #rezist-USR).

De fapt, atacurile la adresa PICCJ sunt cauzate de furia grupărilor #rezist-USR care nu au putut să îl influențeze pe președintele Nicușor Dan să nu o numească pe Cristina Chiriac (foto 4) în funcția de Procuror General. Ne amintim, în acest sens, de seria de articole împotriva Cristinei Chiriac publicate la începutul acestui an (cu ocazia procedurii de numire a șefilor marilor parchete), articole apărute fix pe aceleși canale care duc astăzi campania anti-Justiție, în timp ce criticile erau formulate de aceiași politicieni #rezist-USR care participă astăzi la campania anti-Justitie.

Cam multe coincidențe, nu credeți?

În final, prezentăm reacțiile CSM, PICCJ și MJ în urma publicării de către Comisia Europeană a raportului privind statul de drept (atașat la finalul articolului):

Comunicatul CSM

„Raportul privind statul de drept 2026: dezbaterea despre justiție trebuie readusă la fapte și la proporțiile reale ale problemelor; stigmatizarea colectivă a magistraților în scop electoral trebuie abandonată

Consiliul Superior al Magistraturii ia act de publicarea Raportului Comisiei Europene privind statul de drept pentru anul 2026 și consideră că această evaluare oferă un reper important pentru reașezarea dezbaterii publice despre justiție pe baze factuale, echilibrate și conforme cu realitatea instituțională.

Raportul nu confirmă reprezentările profund deformate care au dominat o parte importantă a discursului politic și mediatic din ultimul an, prin care situații individuale, insuficient verificate sau false, au fost generalizate și prezentate drept caracteristici ale întregii justiții. Evaluarea Comisiei Europene nu susține nici concluzia unei deteriorări sistemice a funcționării justiției, nici afirmațiile potrivit cărora cadrul legislativ adoptat în anul 2022 ar fi produs efectele negative invocate în spațiul public.

Aceste narațiuni fuseseră deja analizate în Hotărârea nr. 1348 din 9 iunie 2026 a Secției pentru judecători, care a constatat că extinderea asupra întregului sistem judiciar a unor acuzații individuale, neconfirmate factual, nu este susținută de evaluările internaționale privind România din ultimii patru ani.

Dimpotrivă, Comisia Europeană constată că legile justiției din 2022 au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar. Recomandarea formulată nu vizează schimbarea radicală a acestui cadru, ci evaluarea aplicării sale, în consultare cu actorii relevanți, pentru îmbunătățirea eficienței și guvernanței sistemului judiciar.

Totodată, Raportul reține că tentativa de reformare a legilor justiției a fost inițiată fără participarea tuturor părților interesate (stakeholders). Reamintim ca nici Înalta Curte de Casație și Justiție, nici Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu au fost invitate în grupul de lucru nelegal constituit, iar selectarea organizațiilor neguvernamentale și a asociațiilor profesionale participante s-a realizat fără criterii și explicații publice.

Consiliul subliniază că reformarea unui sistem de o asemenea importanță se realizează împreună cu magistratura, nu împotriva ei.

Observațiile Comisiei privind necesitatea unor consultări publice efective și reducerea utilizării excesive a ordonanțelor de urgență confirmă că modificările legislative care afectează autoritatea judecătorească nu pot fi adoptate prin ignorarea instituțiilor constituționale ale sistemului judiciar sau sub presiunea unor campanii conjuncturale.

Consiliul reafirmă că presa, societatea civilă și reprezentanții puterilor publice au dreptul și responsabilitatea de a semnala disfuncționalitățile justiției. Critica întemeiată, investigația jurnalistică și dezbaterea publică sunt indispensabile într-o societate democratică, dar trebuie să distingă între fapte verificate și generalizări, între răspunderea individuală și culpabilizarea unei întregi profesii, precum și între îmbunătățirea unor mecanisme și contestarea legitimității unei puteri constituționale.

În același timp, Raportul conține și informații factuale neconforme cu realitatea. Spre exemplu, se susține că în materie disciplinară Consiliul comunică târziu hotărârile și astfel este afectat dreptul magistraților de a formula căi de atac. Din 2022 legislația a fost modificată. Hotărârile în materie disciplinară se redactează la momentul pronunțării și se comunică de îndată magistratului vizat, astfel încât nu se pune sub nicio formă problema unei întârzieri în comunicare.

Mai mult decât atât, hotărârile definitive anonimizate se publică în aplicația EMAP, fiind accesibile tuturor judecătorilor şi procurorilor din întregul sistem judiciar.

Consiliul ia act de faptul că Raportul formulează și recomandări punctuale care trebuie tratate cu seriozitate: consolidarea garanțiilor privind independența procurorilor de rang înalt, reglementarea organizării și funcționării poliției judiciare și creșterea eficienței investigării infracțiunilor săvârșite în interiorul sistemului judiciar, inclusiv a faptelor de corupție. Comisia nu a constatat însă regrese în aceste domenii, care au făcut deja obiectul monitorizării în rapoartele anterioare.

Consiliul va analiza cu deplină deschidere recomandările Comisiei Europene și va participa cu bună-credință, în limitele competențelor sale constituționale, la punerea lor optimă în aplicare.

În același timp, Consiliul solicită tuturor participanților la dezbaterea publică să abandoneze retorica stigmatizantă utilizată pentru obținerea unui câștig electoral facil. O asemenea retorică nu îi discreditează doar pe magistrați, ci erodează însăși puterea statului chemată să asigure echilibrul societății și respectarea legii.

Corectarea punctuală a deficiențelor, oriunde acestea sunt identificate, este necesară. Transformarea lor într-un verdict colectiv împotriva justiției nu servește nici adevărului, nici statului de drept și, în cele din urmă, nici cetățeanului”.

Comunicatul PICCJ

„Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act de publicarea Raportului Comisiei Europene privind statul de drept – ediția 2026, inclusiv a capitolului dedicat României.

Raportul oferă o evaluare amplă a evoluțiilor din domeniul justiției și formulează recomandări menite să contribuie la consolidarea statului de drept și la creșterea eficienței sistemului judiciar. Totodată, acesta evidențiază atât progresele înregistrate în ultimii ani, cât și domeniile în care sunt necesare măsuri suplimentare.

Ministerul Public apreciază că evaluarea Comisiei Europene reprezintă un reper important pentru o dezbatere publică bazată pe date obiective și pe analiza funcționării instituțiilor, în concordanță cu standardele europene privind statul de drept.

Raportul nu confirmă existența unor disfuncționalități sistemice ale activității Ministerului Public și nici concluzia că actualul cadru normativ privind organizarea autorității judecătorești ar fi generat, prin el însuși, regresul funcționării sistemului judiciar. În același timp, Comisia Europeană formulează recomandări punctuale privind consolidarea unor mecanisme instituționale și eficientizarea activității judiciare, recomandări care trebuie analizate cu responsabilitate și în spiritul cooperării loiale între autoritățile publice.

Ministerul Public reafirmă că semnalarea disfuncționalităților și dezbaterea critică asupra funcționării justiției reprezintă componente esențiale ale unei societăți democratice. În egală măsură, acestea trebuie să se întemeieze pe fapte verificate și pe evaluări obiective, evitând generalizările care pot afecta încrederea cetățenilor în autoritatea judecătorească și în instituțiile statului.

În ceea ce privește activitatea parchetelor, Ministerul Public își reafirmă angajamentul de a exercita atribuțiile constituționale și legale cu independență, imparțialitate și profesionalism, în vederea apărării ordinii de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale și a intereselor generale ale societății.

Combaterea corupției, a criminalității organizate, a traficului de persoane, a criminalității economico-financiare și a infracționalității informatice rămâne o prioritate constantă a Ministerului Public. În același timp, instituția va continua demersurile pentru consolidarea capacității operaționale a parchetelor, dezvoltarea specializării procurorilor, digitalizarea activității și reducerea duratei procedurilor judiciare, în limitele competențelor sale legale. De asemenea, cu referire la combaterea corupției, Ministerul Public va continua să acționeze cu fermitate, în conformitate cu legea, indiferent de calitatea persoanelor cercetate, cu respectarea principiilor legalității, imparțialității și prezumției de nevinovăție.

Ministerul Public apreciază că asigurarea unor resurse umane, si materiale adecvate si un cadru legislativ stabil, reprezintă condiții esențiale pentru funcționarea eficientă a parchetelor și pentru soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, cu respectarea deplină a drepturilor și garanțiilor procesuale ale tuturor participanților la procesul penal.

Ministerul Public ia act de recomandările formulate de Comisia Europeană privind consolidarea garanțiilor referitoare la independența procurorilor de rang înalt, reglementarea organizării și funcționării poliției judiciare și creșterea eficienței investigării infracțiunilor, inclusiv a faptelor de corupție săvârșite în cadrul sistemului judiciar. Aceste recomandări vor fi analizate cu deplină deschidere, împreună cu celelalte autorități competente, în vederea identificării celor mai bune soluții legislative și instituționale, cu respectarea competențelor constituționale ale fiecărei autorități.

Totodată, Ministerul Public apreciază că orice proces de reformă privind organizarea și funcționarea autorității judecătorești trebuie să se desfășoare în cadrul unui dialog instituțional autentic, bazat pe consultarea efectivă a tuturor autorităților judiciare implicate și pe respectarea principiilor independenței justiției și loialității constituționale.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție își reafirmă disponibilitatea de a contribui activ la implementarea recomandărilor formulate de Comisia Europeană și la consolidarea unui sistem judiciar independent, eficient și credibil, în beneficiul cetățenilor și în deplin acord cu valorile constituționale și standardele europene”.

Comunicatul Ministerului Justiției

„În data de 17.07.2026, a fost publicat Raportul privind Statul de Drept, ediția 2026 – ce include Capitolul consacrat situației statului de drept din România.

Raportul analizează evoluțiile înregistrate în statele membre ale Uniunii Europene în domenii esențiale pentru promovarea valorilor și principiilor statului de drept.

Ministerul Justiției a susținut instituirea unui mecanism general de monitorizare, bazat pe aceleași standarde pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, încă de la prima formulare a unei astfel de propuneri, la orizontul anilor 2010.

Raportul privind statul de drept reprezintă un instrument important de evaluare a principalelor componente ale unei societăți democratice, vizând sistemul de justiție, cadrul de prevenire și combatere a corupției, pluralismul și independența mass-media, precum și funcționarea mecanismelor de control și echilibru instituțional.

La fel ca în anii precedenți, Ministerul Justiției a colaborat în mod transparent și loial cu Comisia Europeană și cu instituțiile partenergjje la nivel național în procesul de implementare a recomandărilor formulate în domeniul justiției. Aceste demersuri sunt reflectate în Raportul privind Statul de Drept – ediția 2026 – Capitolul privind România.

Raportul prezintă o evaluare obiectivă a respectării valorilor și principiilor statului de drept și cuprinde de o manieră echilibrată atât aspectele pozitive și progresele înregistrate de România, cât și aspectele sensibile și domeniile în care încă sunt necesare acțiuni ulterioare.

Subliniem faptul că recomandarea din anii anteriori privind introducerea de norme legislative pentru reglementarea activităților de lobby a fost eliminată, fiind considerată îndeplinită de către Comisia Europeană. De asemenea, sunt menționate progrese în asigurarea eficacității sistemului declarațiilor de avere.

De asemenea, raportul subliniază faptul că legile justiției au continuat să fie puse în aplicare și au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar.

Pilonul privind sistemul judiciar reține progrese precum:

-Legile justiției au continuat să fie puse în aplicare și au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar;

-În urma unei proceduri de selecție au fost efectuate mai multe numiri în funcții de procuror de rang înalt;

-Rata de ocupare a posturilor de magistrați a crescut în 2025 și s-au luat măsuri pentru a aborda deficitul actual de magistrați si pentru a îmbunătăți sistemul de asistență judiciară;

-Digitalizarea sistemului judiciar este una dintre prioritățile Guvernului; Ministerul Justiției a finalizat una dintre cele 4 subinvestiții finanțate în cadrul planului național de redresare și reziliență (PNRR), care a inclus înființarea unor facilități tehnice pentru găzduirea infrastructurii informatice critice a Ministerului Justiției, dezvoltarea și optimizarea infrastructurii de date pentru sectorul judiciar, precum și implementarea unei infrastructuri de tip cloud privat pentru sistemul judiciar.

-Durata estimată de soluționare a cauzelor civile, comerciale și administrative a scăzut semnificativ, iar rata de finalizare a dosarelor s-a îmbunătățit.

Pilonul privind prevenirea și combaterea corupției reține progrese substanțiale:

-Evaluarea Strategiei Naționale Anticorupție pentru perioada 2021-2025 a fost încheiată, iar următoarea strategie, vizând perioada 2026-2030, este în curs de pregătire; evaluarea punerii în aplicare a măsurilor și a obiectivelor specifice stabilite în strategie a fost realizată de un contractant extern, iar raportul final a fost publicat;

-Bilanțul în ceea ce privește urmărirea penală atât a cazurilor de mică corupție, cât și a celor de corupție la nivel înalt a rămas constant în comparație cu anul precedent. Acest lucru este valabil atât pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în ceea ce privește mica corupție, cât și pentru Direcția Națională Anticorupție, în ceea ce privește urmărirea penală a corupției la nivel înalt;

-Numărul de cauze pendinte s-a redus semnificativ, dar nu s-au adoptat noi măsuri pentru a se asigura cercetarea și urmărirea penală eficace a infracțiunilor din sistemul judiciar;

-S-au adoptat noi reglementări privind practica „ușilor turnante”, care introduc restricții înainte și după angajare pentru o gamă largă de funcționari publici;

-Este în curs de punere în aplicare un nou Cod de etică pentru membrii Guvernului, care include interdicția de a primi cadouri. Un nou Cod de etică pentru Guvern, introdus prin lege în aprilie 2025, este în curs de punere în aplicare. Acesta acoperă o gamă largă de funcționari, de la prim-ministru și consilierii acestuia la miniștri și secretari de stat și echivalenți ai acestora în ministere sau organisme centrale specializate;

-O propunere legislativă amplă privind declarațiile de avere, prezentată de Agenția Națională de Integritate (ANI), se află în etapa de dezbatere; s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește recomandarea de a asigura eficacitatea sistemului declarațiilor de avere. Platforma e-DAI gestionată de ANI continuă să fie utilizată pentru simplificarea procesului de completare și depunere a declarațiilor de avere în format digital, care nu mai sunt publicate;

-S-au introdus norme privind activitățile de lobby pentru senatori și deputați. România a dat curs integral recomandării care viza introducerea unor noi norme privind activitățile de lobby pentru senatori și deputați. O nouă lege din noiembrie 2025 obligă deputații și senatorii să înregistreze întâlnirile cu terți referitoare la inițiative legislative în registrul de transparență (RUTI), deja utilizat de membrii Guvernului și de înalți demnitari guvernamentali.

-ANI dezvoltă în prezent un sistem informatic destinat raportărilor formulate de avertizorii de integritate. ANI îndeplinește rolul de canal extern principal pentru avertizorii de integritate și dezvoltă un sistem informatic pentru primirea și gestionarea sesizărilor acestora, cu scopul de a îmbunătăți eficiența și fluxul de comunicare.

Pilonul privind pluralismul și independența mass-media:

-Au fost întreprinși primii pași în direcția reformei menite să consolideze guvernanța independentă și independența editorială a serviciilor publice de media;

-Noul Cod al audiovizualului reglementează finanțarea organismelor private de mass-media de către partidele politice și autoritățile publice, ceea ce a dus la o mai bună marcare a acestui tip de conținut față de perioadele anterioare, însă anumite practici conexe continuă să ridice probleme;

-Este în curs de pregătire o lege anti-SLAPP. Proiectul de lege a fost aprobat de Guvern la 5 februarie 2026, adoptat de Camera Deputaților la 20 aprilie și transmis Senatului României.

Pilonul privind sistemul de control și echilibru:

-În 2025, Guvernul a adoptat mai puține ordonanțe de urgență decât în 2024 și s-au făcut pași în direcția unor consultări publice mai eficace, însă în practică persistă anumite deficiențe.

Per ansamblu, pe baza recomandărilor din ediția din 2025 a Raportului privind statul de drept, având în vedere alte evoluții care au avut loc în perioada de referință, Comisia a formulat următoarele recomandări:

1. În România, legile justiției continuă să fie puse în aplicare și au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar, în timp ce un proces de reflecție cu privire la diverse aspecte legate de sistemul judiciar apărute în dezbateri publice a fost suspendat în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Prin urmare, se recomandă României să continue evaluarea punerii în aplicare a legilor justiției în strânsă consultare cu părțile interesate relevante, inclusiv în ceea ce privește măsurile suplimentare de îmbunătățire a eficacității și a guvernanței sistemului judiciar;

2. Nu s-au înregistrat încă progrese în ceea ce privește consolidarea garanțiilor menite să asigure independența procurorilor de rang înalt și nici în ceea ce privește organizarea și funcționarea poliției judiciare, întrucât procesul de reflecție cu privire la diverse aspecte legate de sistemul judiciar a fost suspendat temporar. Prin urmare, se recomandă României să intensifice activitatea legislativă de consolidare a garanțiilor menite să asigure independența procurorilor de rang înalt, precum și organizarea și funcționarea poliției judiciare;

3. Nu s-au înregistrat progrese suplimentare în ceea ce privește asigurarea cercetării și urmăririi penale eficace a infracțiunilor de corupție în sistemul judiciar, deoarece nu au fost luate măsuri pentru a remedia deficiențele rămase. Se recomandă României să ia măsuri de asigurare a cercetării și urmăririi penale eficace a infracțiunilor în sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție;

4. Recomandării de a introduce norme privind activitățile de lobby pentru membrii Parlamentului i s-a dat curs integral, întrucât în noiembrie 2025 a fost adoptată o nouă lege care obligă deputații și senatorii să înregistreze reuniunile cu părțile terțe referitoare la inițiative legislative. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește asigurarea eficacității sistemului declarațiilor de avere, printr-un proiect de lege care vizează actualizarea cadrului juridic existent în materie de integritate. Prin urmare, se recomandă României să finalizeze procesul legislativ pentru a asigura eficacitatea sistemului declarațiilor de avere;

5. S-au înregistrat unele progrese suplimentare în ceea ce privește utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență ale Guvernului și consultările publice eficace, însă în practică persistă anumite deficiențe. Prin urmare, se recomandă României să își intensifice eforturile de abordare a utilizării frecvente a ordonanțelor de urgență ale Guvernului și să asigure consultări publice eficace înainte de adoptarea actelor legislative;

6. Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului, decizia în acest sens nefiind încă adoptată, iar Guvernul nu a soluționat problemele legate de respectarea Principiilor de la Paris de către două organizații pe care le-a propus ca instituții naționale pentru drepturile omului. Prin urmare, se recomandă României să continue procesul de obținere a acreditării instituțiilor naționale pentru drepturile omului, ținând seama de Principiile de la Paris ale ONU.

În calitate de coordonator național al acestui exercițiu, Ministerul Justiției, în cooperare cu instituțiile competente, va continua să depună diligențele necesare pentru îndeplinirea recomandărilor cuprinse în Raportul de anul acesta și pentru consolidarea progreselor în domeniile vizate, în vederea asigurării respectării depline a valorilor și principiilor statului de drept.

Background:

Mecanismul privind statul de drept a fost introdus de Comisia Europeană în anul 2020. România a sprijinit în mod activ instituirea acestui mecanism, care tratează statele membre pe picior de egalitate și realizează, anual, o analiză a realităților din teren, pe baza celor 4 piloni monitorizați (sistemul judiciar, cadrul anticorupție, pluralismul și libertatea mass-media, sistemul de control și echilibru al instituțiilor statului).

Raportul UE privind statul de drept reprezintă un instrument preventiv menit să ajute la abordarea provocărilor privind statul de drept din toate statele membre și să impulsioneze reformele necesare la nivel național.

Începând cu anul 2022, Raportul privind statul de drept include recomandări pentru fiecare stat membru, a căror îndeplinire este urmărită în fiecare an de Comisia Europeană.

Ministerul Justiției este coordonatorul, la nivel național, al Mecanismului anual privind Statul de Drept”.

Reacția ICCJ după hotărârea CJUE

„Precizările Instanței Supreme în contextul deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza Lin II

Misiunea instanței supreme este aceea de a asigura aplicarea loială, coerentă și previzibilă a dreptului, în deplinul respect al ordinii juridice europene, respectiv a dreptului Uniunii Europene, a Convenției Europene a Drepturilor Omului și a Constituției României. Fidelitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție nu aparține unei anumite soluții jurisprudențiale și nici unui rezultat punctual al unei cauze, ci valorilor fundamentale ale statului de drept.

De aceea, Înalta Curte a aplicat întotdeauna cu bună-credință dreptul european în ansamblul său, valorificând în mod armonizat atât dreptul Uniunii Europene și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, cât și standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Abordarea adoptată de Înalta Curte în materia prescripției răspunderii penale nu a reprezentat o opțiune între dreptul Uniunii Europene și Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Dimpotrivă, instanța supremă a aplicat dreptul Uniunii în conformitate cu mecanismul de protecție prevăzut de articolul 52 alineatul (3) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, potrivit căruia drepturile consacrate de Cartă care corespund unor drepturi garantate de Convenție trebuie interpretate și aplicate la un nivel de protecție cel puțin echivalent cu cel asigurat de Convenție. Numai în măsura în care dreptul Uniunii consacră un standard de protecție superior, acesta prevalează.

Urmând aceste coordonate, Înalta Curte a interpretat articolul 49 din Cartă privind principiul legalității incriminării și pedepsei în lumina articolului 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, tocmai pentru că acesta reprezintă standardul minim de protecție impus de însuși dreptul Uniunii. Prin urmare, valorificarea jurisprudenței Curții de la Strasbourg nu a constituit o abatere de la dreptul Uniunii, ci aplicarea acestuia potrivit regulilor de interpretare prevăzute chiar de Carta drepturilor fundamentale. Acest raționament juridic şi-a găsit o confirmare explicită în concluziile Avocatului General al Curții de Justiție a Uniunii Europene, în sensul că interpretarea dreptului Uniunii în materia legalității penale nu poate ignora standardul convențional de protecție impus de articolul 52 alineatul (3) din Cartă. (disponibile aici)

Instanţa Supremă şi-a fundamentat opinia pe premisa că dreptul european constituie un sistem coerent de protecție a drepturilor fundamentale, în care dialogul dintre Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului trebuie valorificat în mod complementar, și nu privit ca o alternativă între două standarde concurente.

Într-o Europă a dreptului, loialitatea unei instanțe supreme nu se măsoară prin fidelitatea față de o anumită soluție, ci prin consecvența cu care aplică principiile comune care fundamentează ordinea juridică europeană. Aceste principii presupun respectul pentru jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului și pentru valorile constituționale naționale, interpretate într-un dialog judiciar permanent și în spiritul protecției efective a drepturilor fundamentale.

Înalta Curte își va exercita această misiune cu aceeași responsabilitate și echilibru, având ca unic reper aplicarea corectă a dreptului și protejarea drepturilor fundamentale”.

* Citiți aici Raportul privind statul de drept publicat de Comisia Europeană