* Nici n-a apucat bine Curtea Constitutionala a Romaniei sa-si anunte decizia legata de proiectul de lege privind declasificarea Hotararii CSAT nr. 17/2005 (pe baza careia au fost incheiate protocoalele PICCJ-SRI din 2009 si 2016), ca s-a si pus in miscare uriasul aparat de zgomote si fumigene. Mai precis, propaganda a inceput sa le rada-n nas lui Dragnea si Tariceanu, cum ca – vezi, Doamne – proiectul lor de lege e de doi bani. Tovarasi, asezati-va linistiti la locurili voastre! Si puneti mana pe abecedar, in caz ca nu stiti sa cititi! CCR spune ea insasi ca nu a analizat proiectul pe fond, ci doar a stabilit ca o asemenea problema nu se reglementeaza de catre Parlament (prin proiect de lege), ci de catre Guvern (prin ordonanta sau hotarare). Situatia este in oglinda cu cea din vara lui 2018, cand Curtea a stabilit ca nu Parlamentul, ci Guvernul ar fi trebuit sa reglementeze infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii. Deci, v-ati lamurit?

Iata precizarile CCR de miercuri, 30 ianuarie 2019:

„In ziua de 30 ianuarie 2019, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.a) teza intai din Constitutie si al art.11 alin.(1) lit.A.a) si art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere, in cadrul controlului anterior promulgarii, (…) obiectiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind declasificarea unor documente, in ansamblul sau, obiectii formulate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, de un numar de 30 de senatori apartinand Grupurilor parlamentare ale Partidului National Liberal si Uniunii Salvati Romania si de Presedintele Romaniei.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis obiectiile de neconstitutionalitate si a constatat ca Legea privind declasificarea unor documente, in ansamblul sau, este neconstitutionala.

Curtea a retinut ca actul normativ criticat este de natura a contraveni dispozitiilor art.1 alin.(4) din Constitutie referitor la principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, Parlamentul intrand in sfera de competenta a autoritatii executive, singura autoritate publica cu atributii in organizarea executarii legilor. In raport de aceasta solutie, care vizeaza legea in ansamblul sau, Curtea nu a mai analizat celelalte critici de neconstitutionalitate formulate”.

* Procurorul general Augustin Lazar s-a spart in frantuzisme la CEDO. Participand zilele trecute la deschiderea oficiala a anului judiciar al Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), alaturi de alti peste 300 de reprezentanti ai lumii judiciare europene, taica Lazar a putut dovedi lumii intregi cat de frantuzit este el si cat de "bine" se pricepe la limbi straine. Putem chiar sa comparam franceza lui Lazar cu engleza Codrutei, ca e totuna... Evenimentul a avut ca tema "Intarirea increderii in justitie", iar taica Lazar a fost invitat sa ia cuvantul, sustinand astfel o alocutiune axata pe "Incredere in autoritatile judiciare in contextul judiciarizarii vietii publice". Dupa minute bune in care si-a citit de pe foaie discursul sustinut, bineinteles, in franceza de balta, Augustin Lazar a primit doua intrebari din partea audientei, referitoare la rolul puterilor Statului in actul de Justitie si la comportamentul Ministerului Justitiei. Raspunsurile oferite de Augustin Lazar acestor doua intrebari au fost evident tot in franceza, si au fost prezentate in exclusivitate de publicatia Qmagazine, care a postat pe pagina sa de Facebook si video cu franceza de balta a procurorului general.

Enjoy!

*Click aici pentru a viziona video cu Augustin Lazar vorbind in franceza

Nota: Informatiile din aceasta rubrica trebuie luate sub beneficiu de inventar, ele facand parte din categoria zvonurilor sau a pamfletului. Luati-le ca atare!