Judecătoarele Ioana Bogdan și Raluca-Georgeta Ceaușu (foto) de la Curtea de Apel Constanța au sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu o problemă privind hoții de carduri. 

Concret, completul întreabă cum trebuie calculată pedeapsa pentru un inculpat condamnat pentru că a făcut plăți contactless (deci fără să fie nevoie să introducă PIN-ul) cu un card furat sau găsit (adică însușit pe nedrept). Și mai exact, întrebarea este dacă operează concursul între infracțiunea de însușire a bunului găsit / ajuns din eroare la făptuitor și cea de operațiuni financiare frauduloase sau operează unitatea de infracțiuni, ca urmare a absorbției unei infracțiuni în alta.

Iată cum sună problema de drept a cărei dezlegare este cerută:

„Dacă, în ipoteza deținerii și folosirii fără drept a unui instrument de plată fără numerar însușit pe nedrept, prin efectuarea unor operațiuni contactless,

a) operează concursul de infracțiuni între:

- art. 243 alin. 1 C.pen. (însușirea bunului găsit sau ajuns din eroare la făptuitor),

- art. 250 alin. 1 Cod Penal (efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos) și

- art. 250 indice 1 alin. 1 Cod Penal (operațiuni ilegale cu instrumente de plată fără numerar) sau

b) suntem în prezența unității de infracțiuni, ca urmare a absorbției infracțiunii prevăzute de art. 250 indice 1 alin. 1 Cod Penal în infracțiunea prev. de art. 243 alin. 1 C.pen. (‘deținerea’) și în infracțiunea prev. de art. 250 alin. 1 C.pen. (‘în vederea utilizării frauduloase a unui instrument de plată fără numerar’)”.

Instanța de fond a mers pe concursul de infracțiuni

CA Constanța a sesizat ICCJ la 26 februarie 2026, în dosarul nr. 3142/118/2024. În primă instanță, prin sentința nr. 411 din 4 iulie 2025, judecătorul Marius Nastasia de la Tribunalul Constanța (promovat între timp la Curtea de Apel Constanța) l-a condamnat pe inculpatul Cristian-Ionuț Chimigea la 2 ani, 2 luni și 10 zile de închisoare cu suspendare, cu acord de recunoaștere a vinovăției. În baza art. 38 și 39 Cod penal, magistratul a reținut concursul următoarelor infracțiuni:

- însușirea bunului găsit sau ajuns din eroare la făptuitor;

- operațiuni ilegale cu instrumente de plată fără numerar;

- efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, în formă continuată (7 acte materiale);

- acces ilegal la un sistem informatic, în formă continuată (7 acte materiale).

Redăm minuta sentinței:

„În baza art. 243 alin. 1 C. pen., şi art. 396 alin. 10 c.p.p., condamnă pe inculpatul CHIMIGEA CRISTIAN IONUȚ la pedeapsa de 1 lună închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de însușirea bunului găsit sau ajuns din eroare la făptuitor. În baza art. 250 ind. 1 alin. 1 C. pen., cu aplic. art. 396 alin. 10 c.p.p., condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de operațiuni ilegale cu instrumente de plată fără numerar. În baza art. 250 alin. 1 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C. pen. art. 396 alin. 10 c.p.p., condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, în formă continuată (7 acte materiale). În baza art. 360 alin. 1 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C. pen., şi art. 396 alin. 10 c.p.p., condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de acces ilegal la un sistem informatic, în formă continuată (7 acte materiale) În baza art. 38 alin. 1 şi 2 c.p., art. 39 alin. 1 lit. b) cod penal, contopeşte cele 4 pedepse stabilite prin prezenta şi aplică pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare, la care adaugă sporul de 8 luni şi 10 zile închisoare, reprezentând 1/3 din totalul celorlalte 3 pedepse. În final, inculpatul execută pedeapsa închisorii de 2 ani, 2 luni şi 10 zile.

În baza art. 91 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 2 ani şi 6 luni, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen. În baza art. 93 alin. (1) C. pen. obligă inculpatul ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Constanţa, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. impune condamnatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Constanţa sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate. În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Agenţiei Judeţene de Ocupare şi Formare Profesională sau Primăriei/Consiliului Local Tuzla, pe o perioadă de 90 zile lucrătoare. În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. Constată că acţiunea civilă formulată de persoana vătămată Simion Ștefan cu privire la prejudiciul produs prin infracţiunile deduse judecăţii a fost stinsă prin plată. În baza art. 25 raportat la art. 397 C.proc.pen. coroborat cu art. 1357 şi urm. C. civ., respinge, ca neîntemeiate, restul pretenţiilor civile formulate în cauză de persoana vătămată (500 lei, 50 euro şi 20 USD). În baza art. 274 alin. 1 C.pr. penală, îl obligă pe inculpatul CHIMIGEA CRISTIAN IONUȚ la plata sumei de 2000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de statul român.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată la data de 04.07.2025, prin punerea la dispoziţie prin mijlocirea grefei, conform art. 405 alin. (1) din codul de procedură penală”.

* Citiți aici încheierea prin care CA Constanța a sesizat ICCJ

sursa foto: Ziua de Constanța