DNA O DA DUPA CIRES – Disperati ca ies la iveala manevrele procuroarei Claudia Rosu din dosarul ex-primarului Gheorghe Nichita, procurorii DNA Iulian Pancescu si Danut Volintiru incearca din rasputeri sa evite raspunsuri directe la intrebarile avocatilor. Cei doi se contrazic singuri: ba SRI a acordat „sprijin strict de natura tehnica”, ba DNA n-a beneficiat de „suportul tehnic” al SRI. Pancescu si Volintiru nu neaga ca transcrierile au fost facute de SRI, ci doar baiguie ca Rosu nu mai e la DNA

Duminică, 21 aprilie 2019 11:48 | Scris de Valentin BUSUIOC | pdf | print | email

Pe masura ce avanseaza procesul fostului primar de Iasi Gheorghe Nichita (foto 3), apar detalii din ce in ce mai crancene legate de felul in care Directia Nationala Anticoruptie l-a executat pe politician, mana-n mana cu Serviciul Roman de Informatii. De data aceasta, Lumea Justitiei va prezinta in exclusivitate raspunsul DNA la intrebarile formulate de catre avocatii lui Nichita.


Dupa cum am relatat inca din luna februarie, maestrii Ion Cazacu si Ionel Nechita, avocatii lui Gheorghe Nichita, au trimis mai multe intrebari catre parchetul anticoruptie, dorind sa stie, in principiu, daca si in ce fel a intervenit SRI in cauza, pe baza Protocolului incheiat cu PICCJ in 2009 (click aici pentru a citi). De data aceasta, puteti vedea – in documentul atasat la finalul articolului – setul complet de intrebari, care vizeaza inclusiv felul in care fosta prietena a lui Gheorghe Nichita, Adina Samson (casatorita Kramer), a fost supusa la presiuni de catre Binomul DNA-SRI ca sa-l dea-n primire pe primarul iesean.

Raspunsurile la intrebarile avocatilor Cazacu si Nechita au fost furnizate de catre procurorii DNA Iulian Pancescu (faimos pentru nenorocirea pensionarei Mariana Rarinca prin dosarul de asa-zis santaj la adresa fostei sefe ICCJ Livia Stanciu) si seful acestuia de la Sectia I DNA, Danut Volintiru (foto 1). Dupa cum puteti citi mai jos, Pancescu si Volintiru nu mai stiu pe unde sa scoata camasa: incearca din rasputeri sa cosmetizeze executia ticluita de procuroarea Claudia Rosu (foto 2) – alta vedeta a DNA, intre timp plecata la PCA Bucuresti – si mai ales se strofoaca sa prezinte in nuante cat mai atenuate colaborarea DNA-SRI pe baza Protocolului din 2009, declarat neconstitutional in luna ianuarie a acestui an.

Inainte sa va prezentam principalele pasaje din raspunsul semnat de Iulian Pancescu si Danut Volintiru, relevam cele mai bizare idei din acest document.

Si politistul o scalda cand vine vorba de SRI

Astfel, la punctul 2, procurorii Iulian Pancescu si Danut Volintiru nu precizeaza daca DNA i-a pus sau nu la dispozitie o locuinta temporara Adinei Samson. Amintim ca fosta prietena a lui Nichita a declarat sub juramant in octombrie 2018, in fata judecatorilor Antoaneta Nedelcu si Alin-Benone Raduinea de la Curtea de Apel Bucuresti, ca a fost tinuta timp de doua nopti intr-o vila de protocol a SRI, fara nici cel mai mic contact cu exteriorul, femeia neputand lua legatura cu vreun prieten sau membru al familiei (click aici pentru a citi). Tot atunci, Adina Samson-Kramer a relatat ca a dat declaratii la DNA atat cu numele real, cat si cu pseudonimele Gheorghe Popescu si Marina Savulescu (click aici pentru a citi). Cu referire la acest din urma aspect, Pancescu si Volintiru recunosc existenta pseudonimului Marina Savulescu, dar neaga ca Samson l-ar fi primit pe celalalt (Gheorghe Popescu) in acest dosar al lui Gheorghe Nichita. Totusi, Iulian Pancescu si Danut Volintiru nu sufla un cuvant despre eventuale alte dosare in care Adina Samson ar fi dat declaratii sub identitatea Gheorghe Popescu. Si atentie: Nichita mai are un proces, la Tribunalul Iasi (dosarul cu Politia Locala)!

La punctul 3, tandemul Pancescu-Volintiru nu precizeaza daca la audierea martorei a fost sau nu prezent un ofiter SRI, asa cum a sustinut Adina Kramer. In schimb, magistratii se multumesc sa-l citeze pe politistul judiciar Florin Costan de la DNA Iasi. Iar aici apare ceva curios: Costan recunoaste ca in cladirea unde Adina Samson a fost audiata si presata sa dea declaratii impotriva primarului, in afara femeii, „se mai aflau doua persoane, care nu s-au legitimat”. Politistul incearca si el s-o scalde, pretinzand ca acele persoane „nu s-au legitimat” si nu s-au implicat in vreun fel in audiere, ci doar intrau si ieseau din incapere. Mare atentie la nuanta: cei doi nu s-au legitimat, dar Florin Costan nu spune cu subiect si predicat daca ii cunostea sau nu!

La punctul 4, Iulian Pancescu confirma felul de mantuiala in care a lucrat Claudia Rosu, care nu a binevoit sa inregistreze audio-video declaratia pe care i-a luat-o Adinei Samson (lucru aratat deja la CAB de catre fosta prietena a lui Nichita). De aici, in opinia noastra, rezulta credibilitatea scazuta a acelei declaratii, in contextul in care nu exista nicio garantie audio-video ca femeia nu a scris dupa dictarea anchetatoarei.

De rasul lumii: Serviciul Tehnic vorbeste in locul Claudiei Rosu

Raspunsul trimis Curtii de Apel Bucuresti de catre procurorii Iulian Pancescu si Danut Volintiru capata accente comice la punctul 5, unde cele doua vedete de la Sectia I DNA scriu negru pe alb ca fosta lor colega Claudia Rosu nu a catadicsit sa indice temeiul legal in care a desemnat 3 unitati militare ale SRI drept beneficiari secundari de informatii (click aici si aici pentru a citi). In schimb, ca sa dreaga busuiocul, Pancescu si Volintiru adauga ca Serviciul Tehnic din DNA si-a dat cu parerea cum ca Rosu s-ar fi bazat pe un articol din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea SRI.

Dupa cum va spuneam la inceput, leitmotivul raspunsului scris de tandemul Pancescu-Volintiru este prezentarea colaborarii DNA-SRI in culori cat mai putin violente. De aceea, in repetate randuri (de pilda, la punctul 6), procurorii pretind ca SRI-istii au avut un rol strict „strict de natura tehnica”, punerea in executare a masurilor de supraveghere tehnica fiind facuta de catre politistii judiciari de la DNA – Serviciul Tehnic.

A doua modalitate prin care Iulian Pancescu si propriul lui sef se straduiesc sa dea cu var peste noroi este discursul conform caruia nici procuroarea Rosu, nici politistii care au ajutat-o nu mai lucreaza acum in DNA. Cu toate acestea, la punctul 10 din raspuns, Danut Volintiru si subordonatul sau nu neaga ca SRI ar fi transcris interceptarile din dosarul lui Gheorghe Nichita, ci doar pun placa unei asa-numite „practici” generale la nivelul DNA.

Ii intrebi de protocol, iti raspund de CPP

La punctul 11, credem noi, incercarea lui Danut Volintiru si Iulian Pancescu de a ascunde sub pres gunoiul lasat in urma de Claudia Rosu atinge culmi nebanuite. Dupa cum puteti citi mai jos, avocatii lui Gheorghe Nichita vor sa stie „daca in cauza au existat activitati care au condus la aplicarea Protocolului” SRI-PICCJ din 2009. Oricat ar parea de halucinant, echipa Volintiru-Pancescu replica in felul urmator: „Nu exista evidente sau documente din care sa rezulte ca Serviciul Roman de Informatii a administrat probe sau a efectuat acte de procedura in sensul art. 97 – 100 Cod procedura penala”.

Punctul 12 din raspuns ni-i arata pe Danut Volintiru si Iulian Pancescu ascunzandu-se in spatele unei ambiguitati. Avocatii ii intreaba pe magistrati daca activitatile intreprinse in legatura cu dosarul primarului sunt in conformitate cu art. 24 al Protocolului din 2009, privind sprijinul SRI pentru procurori legat de declasificarea unor documente. La randul lor, Pancescu si Volintiru sustin ca ei au intrebat la Serviciul Informatiilor Clasificate daca a existat vreo corespondenta DNA-SRI in acest sens, dar serviciul „nu a comunicat astfel de informatii”. Din nou remarcam dublul inteles al raspunsului: ori efectiv nu a existat o asemenea corespondenta, ori pur si simplu Serviciul Informatiilor Clasificate nu a vrut sa raspunda.

Pixelul albastru

La punctul 13, in opinia noastra, Iulian Pancescu si cel care-i este sef direct pur si simplu se joaca de-a pixelul albastru: sustin ca SRI a transmis catre DNA note de redare (stenograme) ale inregistrarilor, insa acestea „nu au calitatea de probe in sensul art. 97 Cod procedura penala” si, „prin urmare, nu puteau fi folosite ca probe sau avute in vedere la solutionarea cauzei”. Sa te crucesti, nu alta, in conditiile in care stenogramele sunt o piesa de rezistenta a dosarului, DNA trimitand in instanta – atentie! – 1.128 de file cu transcrieri ale interceptarilor. Numarul poate fi calculat din cele scrise de mana pe ultima pagina a raspunsului semnat de Iulian Pancescu si Danut Volintiru.

La punctul 14, echipa Volintiru-Pancescu refuza sa puna la dispozitia avocatilor si a instantei corespondenta DNA-SRI legata de transmiterea DVD-urilor cu interceptarile audio-video si stenogramele acestora, multumindu-se sa spuna ca materialele audio-video au fost puse pe DVD-uri doar de catre personalul parchetului. Mai mult: Iulian Pancescu si Danut Volintiru scriu cu mana lor ca notele de redare (adica stenogramele) „au fost transmise de catre Serviciul Roman de Informatii catre Serviciul Tehnic al Directiei Nationale Anticoruptie in format electronic, prin posta electronica”. Adica nu fac altceva decat sa confirme ceea ce nu negasera la punctul 10 – si anume: ca SRI a transcris convorbirile din interceptari.

Punctul 16 ni-i arata pe Iulian Pancescu si Danut Volintiru facand exact ca la punctul 11: intrebati despre eventuala existenta a unor informatii, documente sau materiale clasificate in dosarul lui Gheorghe Nichita, cei doi anchetatori de la Sectia I DNA sustin ca „nu exista evidente sau documente din care sa rezulte ca Serviciul Roman de Informatii a administrat probe sau a efectuat acte de procedura in sensul art. 97 – 100 Cod procedura penala”.

Ultimele doua puncte sunt o bijuterie in materie de logica: la punctul 17, tandemul Pancescu-Volintiru transmite ca SRI a adus un „sprijin strict de natura tehnica” in ceea ce priveste punerea in executare a masurilor de supraveghere tehnica, pentru ca imediat dupa aceea, la punctul 18, aceiasi doi procurori sa scrie ca „nu a existat suport tehnic al Serviciului Roman de Informatii acordat in vederea punerii in aplicare a mandatelor de supraveghere tehnica”.

Incheiem, spunandu-va ca avocatii fostului primar Nichita au trimis intrebari si catre Serviciul Roman de Informatii, dar institutia inca nu a reactionat. Totusi, nu excludem ca si intr-un eventual raspuns al SRI sa descoperim lucruri de pomina lumii. Oricum: nu este timpul pierdut. Judecatorii Nedelcu si Raduinea au fixat urmatorul termen pentru data de 7 mai 2019.

Cititi mai jos cele mai importante pasaje din raspunsul DNA:

2. Intrebare: Daca in perioada 20.04.2015 – 04.05.2015 a fost asigurata o locuinta temporara numitei Samson Adina Mihaela, careia i s-au atribuit pseudonimele 'Savulescu Marina' si 'Popescu Gheorghe' in cadrul masurilor de protectie dispuse in cursul urmaririi penale (in conformitate cu dispozitiile art. 126 alin. 1 lit. a Cod de procedura penala) si daca aceasta a fost asigurata de SRI?

Raspuns: Prin ordonanta nr. 126/P/2015 din data de 27.04.2015, in conformitate cu prevederile art. 125 si urmatoarele din Codul de procedura penala s-au dispus urmatoarele:

- admiterea cererii formulate la data de 27.04.2015 de catre martorul Kramer (la acel moment Samson) Adina Mihaela, in sensul acordarii statutului de martor amenintat si protejarea datelor sale reale de identificare in dosar;

- atribuirea in cadrul urmaririi penale efectuate in dosar a pseudonimului 'Savulescu Marina', cu care a semnat declaratii date in cauza.

Ulterior, in cursul fazei de judecata, prin ordonanta din data de 08.03.2017, in temeiul art. 126 alin. 5 si 6 din Codul de procedura penala s-a dispus incetarea masurilor de protectie dispuse fata de martorul Kramer (fosta Samson) Adina Mihaela, careia ii era atribuit pseudonimul 'Savulescu Marina'. Acest aspect a fost comunicat la data de 08.03.2017 atat Tribunalului Bucuresti, cat si martorului Kramer (fosta Samson) Adina Mihaela.

In dosarul penal nr. 126/P/2015, nu a fost formulata vreo cerere de catre vreo persoana pentru acordarea statutului de martor protejat si careia prin ordonanta motivata a procurorului de caz sa i se fi atribuit pseudonimul 'Popescu Gheorghe'. Din acest motiv, in dosarul penal nr. 126/P/2015 nu a fost audiat niciun martor cu identitate protejata avand pseudonimul 'Popescu Gheorghe', iar o declaratie a acestui martor nu este invocata in actul de sesizare a instantei si nici in mijloacele probatorii.

In dosarul penal nr. 126/P/2015, singura masura de protectie acordata potrivit prevederilor art. 126 Cod de procedura penala a fost cea mentionata la litera c), respectiv 'protectia datelor de identitate, prin acordarea unui pseudonim cu care martorul va semna declaratia sa'.

3. Intrebare: Locul si imprejurarile in care a fost consemnata declaratia martorului protejat 'Savulescu Marina' din data de 04.05.2015 si daca aceasta a fost data in prezenta vreunui ofiter din cadrul Serviciului Roman de Informatii.

Raspuns: In urma verificarilor efectuate in cauza, rezulta ca audierea martorului Kramer (fosta Samson) Adina Mihaela, sub pseudonimul 'Savulescu Marina' la data de 04.05.2015 a fost efectuata de ofiterul de politie judiciara Costan Florin din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Iasi, in baza unei ordonante de delegare dispuse de procurorul de caz in temeiul art. 10 alin. 3 si 4 din OUG nr. 43/2002 raportat la art. 324 alin. 3 din Codul de procedura penala si a dispozitiei rezolutive a procurorului-sef al DNA – ST Iasi.

Conform referatului intocmit la data de 20.03.2019 de comisarul-sef de politie Costan Florin, (ofiter de politie judiciara in cadrul DNA – ST Iasi), rezulta ca 'in anul 2015, nu retin exact data, am fost contactat telefonic de catre doamna procuror Rosu Claudia, ocazie cu care mi s-a comunicat faptul ca am fost delegat sa audiez un martor cu identitate protejata intr-un dosar aflat in lucru la nivelul structurii centrale a DNA si ca urmeaza sa fiu contactat de catre un ofiter de politie judiciara din cadrul DNA pentru a mi se comunica locatia unde urmeaza sa audiez martorul cu identitate protejata.

In aceeasi zi, am fost contactat de catre un ofiter de politie judiciara din cadrul DNA – Strctura Centrala, numele nu-l retin, respectivul comunicandu-mi adresa din Iasi unde trebuie sa procedez la audierea martorului, cat si faptul ca trebuie sa-mi iau un laptop si o imprimanta in acest sens.

M-am deplasat la adresa respectiva din Iasi (adresa pe care nu o mai retin exact), unde, in afara martorului, se mai aflau doua persoane, care nu s-au legitimat. Dupa ce am ajuns in locatia respectiva, am procedat la audierea martorului fara ca la audiere sa participe activ alte persoane, eu fiind singurul care am adresat intrebari celui audiat.

Pe parcursul audierii, cele doua persoane intrau si ieseau din locatia respectiva fara a se implica in vreun fel in audiere, mare parte din timpul cat a durat audierea cele doua persoane fiind in afara locatiei.

Nu am discutat cu cele doua persoane in legatura cu audierea martorului cu identitate protejata si nici in legatura cu alte aspecte'.

4. Intrebare: Daca declaratiile martorului protejat 'Savulescu Marina' din data de 04.05.2015, respectiv din data de 23.09.2015 au fost inregistrate prin mijloace tehnice audio / video, daca s-a procedat la redarea integrala in forma scrisa a inregistrarilor si daca declaratiile au fost inregistrate pe suporturi optice pastrate in conditii de confidentialitate la dosarul de la parchet – conform art. 129 alin. 4, 5 si 7 Cod de procedura penala?

Raspuns: Conform referatului intocmit la data de 20.03.2019 de comisarul-sef de politie Costan Florin din cadrul DNA – ST Iasi, rezulta ca declaratia martorului Kramer (fosta Samson) Adina Mihaela, data sub pseudonimul 'Savulescu Marina' la data de 04.05.2015, in prezenta ofiterului de politie judiciara, nu a fost inregistrata audio-video din lipsa dotarilor tehnice la momentul respectiv.

In ceea ce priveste declaratia martorului Kramer (fosta Samson) Adina Mihaela, data sub pseudonimul 'Savulescu Marina' la data de 23.09.2015 in prezenta procurorului de caz din dosarul penal nr. 126/P/2015 (n.r. procuroarea ex-DNA Claudia Rosu), din verificarile efectuate nu a fost identificat un suport optic care sa contina vreo inregistrare audio sau audio-video a declaratiei.

5. Intrebare: In baza carui temei juridic (din Codul de procedura penala si / sau din alte acte administrative si / sau din Protocolul incheiat intre SRI si PICCJ nr. 00750/04.02.2009) au fost desemnate ca beneficiari secundari UM 0127 si UM 0807 Iasi, respectiv UM 0822 Suceava?

Raspuns: Conform raspunsului Serviciului Tehnic al DNA, desemnarea unor unitati ale Serviciului Roman de Informatii in calitate de beneficiar secundar in cauza penala nr. 126/P/2015 s-a facut la solicitarea procurorului de caz, fara indicarea temeiului juridic.

In opinia Serviciului Tehnic, temeiul juridic al acestei desemnari este dat de dispozitiile art. 14 din Legea nr. 14/1992 (n.r. privind organizarea si functionarea SRI), act normativ care prevede ca 'in indeplinirea atributiilor ce ii revin, Serviciul Roman de Informatii colaboreaza cu Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei si Finantelor, Directia Generala a Vamilor, precum si cu celelalte organe ale administratiei publice. Organele prevazute la alin. (1) au obligatia sa-si acorde reciproc sprijinul necesar in indeplinirea atributiilor prevazute de lege'.

6. Intrebare: Care erau rolul si abilitatea legala a celor trei unitati militare (UM 0127 si UM 0807 Iasi, respectiv UM 0822 Suceava) in a da sau nu suport tehnic si / sau logistic procurorului in cadrul urmaririi penale, in prezenta cauza?

Raspuns: Rolul celor trei unitati ale Serviciului Roman de Informatii a fost de a asigura sprijinul strict de natura tehnica, pentru a nu se pierde momente de interes operativ in cauza, iar abilitatea legala deriva din dispozitiile art. 14 din Legea nr. 14/1992, anterior mentionate.

De asemenea, in ce priveste rolul Serviciului Roman de Informatii, mentionam ca, astfel cum reiese si din adresa Serviciului Tehnic, 'La fel ca in toate situatiile anterioare publicarii in Monitorul Oficial a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 51/2016 si a OUG nr. 6/2016, punerea in executare a masurilor de supraveghere tehnica constand in interceptarea comunicatiilor la distanta a fost facuta de catre ofiterii de politie judiciara din cadrul Serviciului Tehnic al Directiei Nationale Anticoruptie, cu sprijinul strict de natura tehnica al Serviciului Roman de Informatii, prin intermediul caruia s-a realizat accesarea Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor. (...)

10. Intrebare: Daca procesele verbale de redare au fost intocmite dupa notele de redare ale SRI sau in urma ascultarii inregistrarilor de catre procuror si / sau ofiteri de politie judiciara?

Raspuns: Astfel cum am mentionat si in adresa din data de 29.10.2018, practica la nivelul institutiei era ca dupa primirea traficului cu convorbirile telefonice interceptate si inregistrate in baza mandatelor dispuse de judecatorul de drepturi si libertati, rezultatele masurilor de supraveghere tehnica sa fie verificate de procurori si de ofiterii de politie judiciara din cadrul DNA, care selectau convorbirile care pot fi utilizate ca probe. Convorbirile selectate erau transcrise in procese verbale de catre ofiterii de politie judiciara din cadrul Serviciului Tehnic sau de ofiterii de politie judiciara care lucrau impreuna cu procurorul de caz, delegati in acest scop.

In prezenta cauza, atat procurorul de caz, cat si ofiterii de politie judiciara delegati sa efectueze acte de urmarire penala in dosarul penal nr. 126/P/2015 nu isi mai desfasoara activitatea in cadrul institutiei.

Serviciul Tehnic a comunicat faptul ca ofiterii de politie judiciara din cadrul serviciului nu au intocmit procese-verbale de redare a convorbirilor interceptate si inregistrate in cauza penala nr. 126/P/2015.

11. Intrebare: Daca in cauza au existat activitati care au condus la aplicarea Protocolului de colaborare nr. 00750 din 04.02.2009?

Raspuns: Serviciul Informatiilor Clasificate si de Centralizare a Datelor privind Coruptia (n.r. din cadrul DNA) a comunicat faptul ca nu exista evidente sau documente din care sa rezulte ca Serviciul Roman de Informatii a administrat probe sau a efectuat acte de procedura in sensul art. 97 – 100 Cod procedura penala.

12. Intrebare: Sa se arate daca activitatile concrete desfasurate in legatura cu prezentul dosar sunt in conformitate cu prevederile art. 24 din Protocol (si facem referire exact la situatia de colaborare in care SRI asigura procurorului sprijin pentru declasificarea unor documente)?

Raspuns: In privinta documentelor, materialelor sau informatiilor clasificate care au o utilitate probatorie, parchetul poate solicita in scris si motivat declasificarea lor, iar SRI decide daca acestea vor fi declasificate.

Fiindu-i solicitate informatii privind existenta vreunei corespondente transmise de catre SRI in legatura cu vreun sprijin acordat procurorului de caz (n.r. Claudia Rosu) pentru declasificarea unor documente in cadrul dosarului penal nr.126/P/2015, Serviciul Informatiilor Clasificate si de Centralizare a Datelor privind Coruptia nu a comunicat astfel de informatii.

13. Intrebare: Sa se precizeze daca au fost efectuate de catre lucratori ai SRI activitati de intocmire a notelor de redare a interceptarilor convorbirilor telefonice sau ambientale care au fost folosite in prezentul dosar conform art. 3 lit. e din Protocol?

Raspuns: Referitor la aceste note de redare transmise de SRI, mentionam ca solicitarea parchetului a venit ca urmare a nevoii ca acestea sa fie analizate la momentul primirii lor, pentru a nu se pierde momentele de interes operativ. De obicei, traficul cu convorbirile telefonice interceptate si inregistrate era transmis saptamanal, iar volumul de informatie ce trebuia sa fie analizat era unul foarte mare, ceea ce putea duce la pierderea momentelor operative. Astfel, consideram ca solicitarea adresata SRI a reprezentat exclusiv o masura pentru operativitate care sa permita buna desfasurare a urmaririi penale.

Notele scrise remise de SRI au fost atasate la urma dosarului, acestea neavand calitatea de probe in sensul art. 97 Cod procedura penala. Prin urmare, nu puteau fi folosite ca probe sau avute in vedere la solutionarea cauzei (aceste aspecte au fost comunicate si prin adresa din data de 29.10.2018).

14. Intrebare: Sa fie pusa la dispozitia instantei corespondenta dintre cele doua institutii, atat la transmiterea suportilor optici care contineau interceptarile, cat si la cel care contine notele de redare (n.r. cat si la transmiterea suporturilor care contineau notele de redare).

Raspuns: In ceea ce priveste notele de redare, Serviciul Tehnic a mentionat ca acestea au fost transmise de catre Serviciul Roman de Informatii catre Serviciul Tehnic al Directiei Nationale Anticoruptie in format electronic, prin posta electronica; fisierele electronice astfel primite erau parolate si nu puteau fi accesate de catre Serviciul Tehnic; acestea erau transmise de Serviciul Tehnic procurorului de caz ori ofiterilor de politie judiciara delegati in cauza. Serviciul Roman de Informatii a trimis catre Serviciul Tehnic, prin posta electronica, mai multe fisiere destinate procurorului de caz (fisiere continand note de redare a comunicarilor interceptate), iar Serviciul Tehnic a predat ofiterilor de politie judiciara delegati in cauza un numar de 72 de astfel de fisiere.

In ceea ce priveste suportii optici continand comunicarile interceptate, fisierele de date rezultate in urma interceptarii comunicatiilor au fost descarcate si imprimate pe suporturi optice de catre ofiteri de politie judiciara din cadrul Serviciului Tehnic al Directiei Nationale Anticoruptie; asadar, acesti suporti nu au fost transmisi de catre Serviciul Roman de Informatii (ori de catre vreo alta entitate). (...)

16. Intrebare: Sa se precizeze daca exista informatii, documente sau materiale clasificate in dosarele sus-mentionate – pentru a se putea solicita inaintarea lor, in forma clasificata, sau pentru a se solicita declasificarea lor spre a fi folosite ca probe in prezenta cauza.

Raspuns: Serviciul Informatiilor Clasificate si de Centralizare a Datelor privind Coruptia a comunicat faptul ca nu exista evidente sau documente din care sa rezulte ca Serviciul Roman de Informatii a administrat probe sau a efectuat acte de procedura in sensul art. 97 – 100 Cod procedura penala.

17. Intrebare: Sa se precizeze daca mandatele de supraveghere tehnica in baza carora au fost efectuate interceptarile in prezenta cauza au fost puse in executare de catre angajatii SRI prin asigurarea suportului tehnic si accesul la Centrul National de Interceptari?

Raspuns: Conform raspunsului formulat de Serviciul Tehnic, punerea in executare a masurilor de supraveghere tehnica constand in interceptarea comunicatiilor la distanta a fost facuta de catre ofiterii de politie judiciara din cadrul Serviciului Tehnic al Directiei Nationale Anticoruptie, cu sprijinul strict de natura tehnica al Serviciului Roman de Informatii – UM 0894 Bucuresti, prin intermediul caruia s-a realizat accesarea Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor.

Directia Nationala Anticoruptie a receptionat prin propria structura (Serviciul Tehnic) semnalul de comunicatii interceptat, iar fisierele de date rezultate au fost descarcate si imprimate pe suporturi optice de catre ofiteri de politie judiciara din cadrul Serviciului Tehnic al Directiei Nationale Anticoruptie.

18. Intrebare: Sa se precizeze daca au fost executate supravegheri operative si investigatii informative de catre ofiteri SRI in aceasta cauza?

Raspuns: Nu a existat suport tehnic al Serviciului Roman de Informatii acordat in vederea punerii in aplicare a mandatelor de supraveghere tehnica emise de judecatorul de drepturi si libertati in dosarul nr. 126/P/2015, dispuse in temeiul art. 138 alin. 1 lit. c din Codul de procedura penala.

La urma de casa a dosarului penal nr. 126/P/2015 nu au fost identificate astfel de date referitoare la efectuarea unor supravegheri operative si investigatii informative de catre ofiterii din cadrul SRI”.

* Cititi aici raspunsurile DNA la intrebarile avocatilor lui Gheorghe Nichita

Sursa foto Nichita: Nord-Est News

Accesari:4898