TARCEA ZADARNICESTE AFLAREA ADEVARULUI – Iata cum Cristina Tarcea foloseste functia de sefa a Structurii de securitate a ICCJ pentru a opri Curtea de Apel Brasov sa afle dedesubturile interceptarilor din dosarul "Ferma Baneasa". Tarcea a refuzat declasificarea mandatelor pe motiv ca se pot "genera prejudicii pe linie de securitate nationala in ce priveste conspirarea surselor secrete umane si tehnice". Atentie, dosarul a fost facut de tandemul Kovesi-Deca, dupa ce initial Popovici l-a clasat

Duminică, 9 decembrie 2018 13:45 | Scris de Elena DUMITRACHE | pdf | print | email

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate documente explozive din dosarul care a demascat definitiv parteneriatul dintre Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul General si Serviciul Roman de Informatii, perfectat prin doua protocoale incheiate de aceste institutii in 2009. Este vorba despre dosarul "Ferma Baneasa" in care Curtea de Apel Brasov a sesizat CCR cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala, exceptie pe care Curtea Constitutionala a Romaniei a admis-o zilele trecute, constatand definitiv ca mandatele de siguranta nationala date de instanta suprema in dosarele de coruptie sunt situate in afara legii si, deci, neconstitutionale.


Dupa cum veti vedea, mobilizarea de forte pentru dosarul "Ferma Baneasa" este evidenta si probata prin stradania DNA, a SRI dar si a Inaltei Curti de a masca mizeriile din dosar. Incepand cu DNA, care din 2007 si pana in 2016 a facut tot posibilul pentru a reusi inculparea catorva persoane, continuand cu sprijinul SRI in acesta cauza, recunoscut chiar de Inalta Curte, si incheind cu instanta suprema care a protejat si, dupa cum veti vedea, inca protejeaza continutul celor 22 de mandate de siguranta nationala date in "Ferma Baneasa", ni se demonstreaza ca dosarul prezinta toate particularitatile unei executii programate.

"Ferma Baneasa", dosar redeschis dupa o rezolutie de NUP

Din start, trebuie precizat ca dosarul "Ferma Baneasa" a reprezentat o miza a ultimilor cel putin 10 ani. Sustinem aceasta intrucat, astfel cum vom vedea din documentele pe care le prezentam mai jos, Directia Nationala Anticoruptie a incercat sa ii faca pe cativa dintre cei care astazi sunt trimisi in judecata, inca din 2007. O dovedesc mandatele pe siguranta nationala care au fost emise in acest caz, in perioada 2007-2014, in dosarul care a fost inchis de DNA, pentru ca apoi sa fie redeschis.

Concret, "Ferma Baneasa" a fost deschis in 2010 la DNA central – Sectia de combatere a coruptiei (parchet care la momentul respectiv era condus de Daniel Morar) formand dosarul nr. 12/P/2010. Cauza a fost inchisa insa printr-o Rezolutie de neincepere a urmaririi penale, din 5 aprilie 2012, pronuntata de procurorul DNA Gheorghe Popovici. La acea data, Popovici, dupa verificari care s-au intins pe doi ani, a dispus neinceperea urmaririi penale fata de Al Romaniei Paul Philippe, Remus Truica, Iliescu Constantin Horia Teodor, Dicu Corina Teodora si Georgescu Teodora pentru infractiunile de luare de mita, dare de mita si evaziune fiscala (fascimil 1).


Trei ani mai tarziu, in 2015, DNA, sub conducerea Laurei Codruta Kovesi, reinvie dosarul "Ferma Baneasa", insa de aceasta data la DNA Brasov sub instrumentarea procurorului sef serviciu Cornel David Deca si a procuroarei Monica Munteanu, cuprinzand in cauza nume grele de oameni de afaceri romani, straini, dar si jurnalisti. Intr-un an, cei doi procurori au reusit sa finalizeze dosarul nr. 259/P/2015 dispunand prin rechizitoriul din data de 17 mai 2016 trimiterea in judecata a urmatorilor: Al Romaniei Paul Phillipe, Rosu Robert Mihaita, Tal Silberstein, Benyamin Steinmetz, Moshe Agavi, Marcovici Marius Andrei, Truica Remus, Andronic Dan Catalin, Mateescu Lucian Claudiu, Sin Gheorghe, Pavaloiu Nela, Dima Niculae si Jecu Nicolae (facsimil 2).


Cristina Tarcea zadarniceste aflarea adevarului

Revoltator, conform documentelor existente in dosarul "Ferma Baneasa" de pe rolul Curtii de Apel Brasov, inregistrat sub nr. 345/64/2016, persoanele vizate de ancheta au fost interceptate ani de zile, pe mandate de siguranta nationala intre 3 si 6 luni, cu prelungiri, in baza art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala, articol declarat neconstitutional de CCR.

Si tocmai acest lucru pare sa fi fost si problema in interiorul Inaltei Curti, care a refuzat sa declasifice mandatele de siguranta nationala pentru a se vedea motivele pentru care in dosarul "Ferma Baneasa" care viza infractiuni de coruptie, au fost emise mandate de siguranta nationala.

Intr-un raspuns din 22 iunie 2017, presedinta Inalte Curti, judecatoarea Cristina Tarcea (foto 1 alaturi de vicepresedintele ICCJ judecatorul Iulian Dragomir), in calitatea sa de sefa a Structurii de securitate a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a refuzat declasificarea cererilor si incheierilor in baza carora au fost emise nu mai putin de 22 de mandate datate 2007-2014, privindu-i Remus Truica, Tal Siberstein, Marius Andrei Marcovici si Dan Catalin Andronic. Motivatia oferita de Tarcea pentru refuzul declasificarii cererilor si incheierilor a fost ca  incheierile au caracter clasificat in baza dispozitiilor Legii nr. 182/2002 si H.G. nr. 585/2002, si poti fi generate prejudicii pe linie de securitate nationala (facsimil 3):

"In acest sens, Inalta Curte de Casatie si Justitie, ca emitent al incheierilor a apreciat ca declasificarea acestora poate genera prejudicii pe linie de securitate nationala in ceea ce priveste conspirarea surselor secrete umane si tehice, precum si a metodelor si mijloacelor subsumate activitatii de informatii.

In ceea ce priveste solicitarea dumneavoastra de declasificare a cererilor in baza carora au fost emise incheierile de mai sus, va solicitam sa va adresati institutiilor emitente.

Cu deosebita consideratie,

Presedinte Inalta Curte de Casatie si Justitie

Seful Stucturii de securitate

Judecator Iulia Cristina Tarcea"


Sefa Structurii de securitate a ICCJ sta de paza pentru protejarea SRI

La mai bine de un an de la data la care Cristina Tarcea a refuzat declasificare incheierilor in baza carora au fost emise mandatele de siguranta nationala in dosarul "Ferma Baneasa", in cauza a fost formulata o noua cerere, incuviintata de Curtea de Apel Brasov, de declasificare a respectivelor incheieri. De acesta data, Cristina Tarcea nu a mai refuzat declasificarea, ci intr-un gest arogant, credem noi, in loc sa declasifice incheierile integral pentru a se vedea care au fost de fapt motivele pentru care au fost incuviintate mandatele de siguranta nationala motivate pe art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 – declarat neconstitutional – sefa instantei supreme a declasificat doar dispozitivul incheierilor, si acela partial (fascimil 4).

Si aici, ce sa vedeti, mandatele de siguranta nationala in baza art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 au fost incuviintate intrucat "in motivarea cererii, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a constatat ca acestea sunt intemeiate", iar instanta suprema nu a facut decat sa faca, chipurile, filtru (controlul) de legalitate pe cererea parchetului.

Conform raspunsului transmis de Cristina Tarcea, in data de 18 octombrie 2018, Curtii de Apel Brasov mandatele de siguranta nationala au fost date pe perioade cuprinse intre 3 luni si 6 luni, specificandu-se in unele dintre aceste mandate ca "vor fi restranse unele drepturi si libertati" ale celor vizati, sau ca mandatele vor fi emise, avand la baza "materialul anexat de SRI", dar si ca SRI va fi autorizat sa efectueze "activitati de culegere de informatii".



Accesari:8563