Indaco.ro

Trimiteţi link-ul unui prieten prin e-mail

Nume prieten
Email prieten
Numele dvs.

DNA SE PROSTESTE IN DOSARUL DRAGNEA – Exclusiv: Panicata ca i se prabuseste acuzarea, DNA a ridicat doua exceptii de neconstitutionalitate in dosarul liderului PSD de la ICCJ. Prima exceptie vizeaza un articol de lege pe care CCR s-a pronuntat in 2005. A doua exceptie se refera la RIL-ul ICCJ din 11 februarie 2019, privind prescriptia raspunderii penale, a carui Decizie nu a fost inca publicata in Monitorul Oficial, dar despre care DNA pretinde ca "induce confuzie" (Exceptiile)

Luni, 15 aprilie 2019 19:05 | Scris de Elena DUMITRACHE | pdf | print | email

Directia Nationala Anticoruptie se face de ras intr-un mare stil in dosarul lui Liviu Dragnea de la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Dupa tot spectacolul din fata instantei supreme, cu vuvuzele si pancarte, dar si din sala de judecata, unde s-au formulat abtineri, recuzari si audieri sub scandari "PSD, ciuma rosie; DNA sa vina sa va ia", Completul de 5 de la Inalta Curte format din presedintele Alexandra Iuliana Rus (foto) si judecatorii Simona Daniela Encean, Lucia Tatiana Rog, Luciana Mera si Rodica Aida Popa de la Inalta Curte a acordat un nou termen in dosarul liderului PSD Liviu Dragnea, pentru 20 mai 2019, pentru ca avocatii partilor din dosarul nr. 2401/1/2018 sa aiba timp sa studieze cele doua exceptii de neconstitutionalitate ridicate de procuroarea de sedinta de la DNA Raluca Mirica.


Caci, da, dupa abtinerea judecatorei Simona Enceanu, dupa recuzarea acesteia de catre aparatorii liderului PSD, dar si dupa ce s-a procedat la audierea lui Liviu Dragnea, si a fostei directoare adjuncte de la DGASPC Teleorman, Olguta Sefu, procuroarea de sedinta a DNA, Raluca Mirica, a scos din desaga doua exceptii de neconstitutionalitate pe care, asa cum veti vedea, le-a pregatit minutios... si nu prea.

Daca asupra unei exceptii de neconstitutionalitate putem accepta ca procuroarea DNA nu a depus diligentele pentru a vedea ca exista deja o deciziei CCR pronuntata pe acelasi articol 29 din Legea 78/2000, in ce priveste cea de-a doua exceptie - respectiv efectele RIL-ului dat de ICCJ in 11 februarie 2019 privitor la interventia prescriptiei raspunderii penale - din punctul nostru de vedere, iese la iveala disperarea si graba DNA de a-l condamna pe Liviu Dragnea.

Astfel cum veti vedea, procuroarea Raluca Mirica de la DNA s-a apucat sa conteste la CCR un RIL al ICCJ a carui Decizie (motivare) nu a fost nici macar publicata in Monitorul Oficial si deci al carui continut nu este cunoscut, totul de teama ca prin aceasta decizie, fie ea si nepublicata, "incidenta ei ar fi iminenta daca se accepta interpretarea data de aparare, intrucat ea ar produce efecte chiar si nepublicata, intrucat nicio instanta de judecata nu ar pronunta, intre momentul admiterii recursului in interesul legii si momentul publicarii deciziei in Monitorul Oficial, o solutie contrara minutei deciziei".

Practic, DNA recunoaste ca sesizeaza CCR de teama de a nu-l scapa pe Dragnea!

Amintim ca Lumea Justitiei a semnalat inca din 2 aprilie 2019 ca Inalta Curte nu motiveaza RIL-urile in termenul imperativ de "cel mult 30 de zile de la pronuntare" astfel cum prevad disp.art. 474 CPP (Click aici pentru a citi).

Prima exceptie DNA: un articol pe care CCR s-a pronuntat inca din 2005

Lumea Justitiei a intrat in posesia celor doua exceptii de neconstitutionalitate formulate de procuroarea Raluca Mirica de la DNA in dosarul Dragnea care arata ca anchetatoarea anticoruptie nu si-a facut temele corespunzator atunci cand a inteles sa conteste la Curtea Constitutionala a Romaniei articole de lege. Sustinem aceasta intrucat una dintre exceptiile de neconstitutionalitate ridicate de Mirica priveste o problema de drept asupra careia CCR s-a pronuntat in trecut, mai exact in 2005, cand a respins exceptia ca neintemeiata. Este vorba despre prevederile art. 29 din Legea 78/2000 privitoare la constituirea completelor specializate in prima instanta, despre care procuroarea Raluca Mirica a sustinut ca Inalta Curte nu era obligata sa le infiinteze. Mai mult, in exceptia de neconstitutionalitatea a DNA, pe care o prezentam in exclusivitate, procuroarea Mirica a aratat ca prin utilizarea sintagmei de "complet specializat" legiuitorul "a creat premisa aplicarii aleatorii a normelor de competenta pe care le-a adoptat, aspect ce afecteza dreptul la un proces echitabil atat al inculpatilor, cat si al persoanelor vatamate".

Ce nu a tinut cont DNA, ori s-a facut ca nu vede, este faptul problema ridicata de procuroarea Raluca Mirica a mai fost tratata in trecut de Curtea Constitutionala a Romaniei. S-a intamplat in 2005, in cadrul unui dosar de la Tribunalul Bucuresti, in care autorul exceptiei reclama ca textul de lege introduce un criteriu de discriminare intre cetatenii care au savarsit infractiuni de coruptie si ceilalti cetateni.

Nu de aceeasi parere a fost la acel moment si Tribunalul Bucuresti – Sectia I penala, care a aratat in cadrul actiunii ca exceptia de neconstitutionalitate a art. 29 din Legea nr. 78/2000 este neintemeiata, intrucat "legea fundamentala prevede posibilitatea infiintarii unor complete specializate in diferite domenii, astfel incât functionarea unor complete speciale pentru judecarea infractiunilor de coruptie nu incalca dispozitiile constitutionale, ci, dimpotriva, creeaza premisa perfectionarii actului de justitie". Or, nici Legea 78/2000 nu s-a schimbat, si cu atat mai putin Constitutia Romaniei.

De altfel, in Decizia nr. 402/2005, Curtea Constitutionala a retinut ca exceptia este "neintemeiata si urmeaza sa fie respinsa", motivand ca "legiuitorului ii revine obligatia constitutionala de a reglementa procedura de judecata si, in acest cadru, compunerea completelor ce judeca diferitele categorii de infractiuni".

Mai mult, CCR a retinut prin aceeasi Decizie nr. 402/2005 ca prin constituirea unor complete specializate nu se intelege aplicarea diferentiata a textului de lege, acesta aplicandu-se tuturor persoanelor care au savarsit infractiuni de coruptie: "Curtea Constitutionala a statuat in mod constant in jurisprudenta sa faptul ca egalitatea nu este sinonima cu uniformitatea, principiul egalitatii presupunând un tratament juridic diferit pentru situatii diferite. Or, persoanele care au savârsit infractiuni de coruptie se afla intr-o situatie juridica diferita de cea a persoanelor care au savârsit alte infractiuni, astfel incât este justificata distinctia facuta de legiuitor", se preciza in Decizia CCR nr. 402/2005, pe care o puteti citi integral la finalul articolului.

Oare procuroarea Mirica de la DNA chiar nu stia de existenta acestei Decizii?

Iata ce prevede exceptia de neconstitutionalitate a art. 29 din Legea nr. 78/2000:

"Aceasta are legatura directa cu cauza avand in vedere ca apararea prin raportare la ea solicita constatarea nulitatii absolute a compunerii completului care a judecat fondul cauzei, intrucat acesta nu a fost un complet specializat, aspect permis de art. 421 pct. 2 lit. b) Cod procedura penala si pana la acest moment nu a fost declarat neconstitutional.

Art. 29 din Legea nr. 78/2000 prevede ca 'pentru judecara in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie complete specializate'.

Aceasta prevedere are un caracter general si ambiguu, neindicand, in mod clar si de o maniera concreta, in ce consta specializarea completurilor care trebuie sa judece faptele de coruptie prevazute in aceasta lege.

Avand in vedere acest aspect, textul criticat este neclar, lipsit de previzibilitate si accesibilitate, intrucat legiuitorul nu a definit notiunea de 'completuri specializate' si nu a stabilit care sunt criteriile conform carora un complet de judecata devine specializat. (...)

Astfel, in lipsa unor criterii clare in baza carora judecatorii sa primeasca o anumita specializare (coruptie in situatia de fata), care apoi sa poata conduce la specializarea completului, se poate observa ca desemnarea completurilor specializate nu reprezinta decat o chestiune strict administrativa, o formalitate pe care o indeplinesc colegiile de conducere ale instantelor de judecata la finalul fiecarui an.

Aceasta formalitate a fost consfintita prin hotararile CSM nr. 387/22.09.2005 si respectiv 1375/17.12.2015 si a vizat exclusiv completurile specializate de la judecatorii, tribunale si curti de apel.

In ceea ce priveste ICCJ, aceasta nu avea obligatia, ci posibilitatea de a infiinta completuri specializate, asa cum rezulta atat din art. 19 alin. 3 din Legea nr. 304/2004, (...) cat si din art 19 indice 1 din Regulamentul privind organizarea si functionoarea administrativa a ICCJ (...).

Prin utilizare unei sintagma atat de generale precum aceea de 'complet specializat' legiuitorul a creat premisa aplicarii aleatorii a normelor de competenta pe care le-a adoptat, aspect ce afecteza dreptul la un proces echitabil atat al inculpatilor, cat si al persoanelor vatamate".


A doua exceptie DNA, o nemultumire fata de RIL-ul ICCJ: "Aceasta interpretare data de ICCJ induce o confuzie intre infractiunile simple si infractiunile progresive"

In cea de-a doua exceptie de neconstitutionalitate ridicata, caci astfel cum am precizat, sunt doua, procuroarea DNA Raluca Mirica reclama practic constitutionalitatea RIL-ul de Inalta Curte de Casatie si Justitie in legatura cu art. 174 din Codul penal cu referire la art. 154 alin. (2) teza I din Codul penal, care se referea la interventia prescriptiei penale.

Exceptia de neconstitutionalitate a procuroarei Mirica este ridicata, atentie, in conditiile in acest moment Decizia RIL-ului nu a fost nici macar publicata in Monitorul Oficial, desi a fost pronuntata inca din 11 februarie 2019, si desi Codul de procedura penala prevede prin art. 474 un termen imperativ de cel mult 30 de zile de la pronuntare in care trebuie motivata Decizia, precum si un termen de 15 zile de la motivare pentru publicarea in Monitorul Oficial.

Acest lucru insa nu a impiedicat-o pe procuroarea DNA Raluca Mirica sa ridice in sala de judecata de la termenul de luni, 15 aprilie 2019, exceptia de neconstitutionalitate pe prevederile acestui RIL. Doamne Fereste!

Publicam in continuare in exclusivitate pasaje din cea de-a doua exceptie de neconstitutionalitate ridicata de DNA in dosarul Dragnea, privitoare la RIL-ul ICCJ:

"Aceasta are legatura directa cu cauza avand in vedere ca apararea prin raportare la ea solicita incetarea procesului penal ca urmare a interventiei prescriptiei raspunderii penale.

Chiar daca Decizia nu este publicata la data prezentei, incidenta ei ar fi iminenta daca se accepta interpretarea data de aparare, intrucat ea ar produce efecte chiar si nepublicata, intrucat nicio instanta de judecata nu ar pronunta, intre momentul admiterii recursului in interesul legii si momentul publicarii deciziei in Monitorul Oficial, o solutie contrara minutei deciziei, iar pe de alta parte instanta poate amana pronuntarea, iar publicarea deciziei sa se realizeze pana la data pronuntarii. (...)

Prin decizia de recurs in interesul legii nr. 5 din 11 februarie 2019 s-a stabilit ca 'in interpretarea si aplicarea prevederilor art. 174 din Codul penal, cu referire la art. 154 alin. (2) teza I din Codul penal ca, prin data savarsirii infractiunii si, implicit, data de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale in cazul infractiunilor simple a caror latura obiectiva implica producerea unei pagube ori realizarea unui folos necuvenit pe o perioada de timp se intelege momentul aparitiei primei pagube ori al obtinerii primului folos necuvenit'.

Aceasta interpretare data de ICCJ induce o confuzie intre infractiunile simple si infractiunile progresive. (...)

Acesta este motivul pentru care consider ca nu poate fi primita interpretarea pe care ICCJ a dat-o art. 174 Cod penal cu referire la art. 154 alin. 2 teza I Cod penal in sensul ca termenul de prescriptie incepe sa curga de la momentul aparitiei primei pagube sau primului prejudiciu.

Avand in vedre aceasta interpretare data prin intermediul Deciziei in interesul legii nr. 5 din 11 februarie 2019, textul art. 174 Cod penal devine neclar si lipsit de previzibilitate, intrucat nu aceasta a fost vointa legiuitorului.

Astfel, prin interpretarea ICCJ s-a ajuns ca o infractiune simpla sa aiba aceleasi efecte cu o infractiune progresiva, aspect nepermis in conditiile in care legiuitorul nu a prevazut acest lucru in mod expres.

Pe de alta parte, prin aceasta interpretare data de ICCJ aceeasi unitate legala de infractiune – infractiune simpla – are efecte diferite raportat la momentul in care incepe sa curga termenul de prescriptie, dupa cum este una instantanee sau una cu consecinte ce se produc la diverse intervale de timp.

Lipsa de claritate si de previzibilitate pe care interpretarea data de recursul in interesul legii nr. 5/2019 afecteaza implicit si dreptul la un proces echitabil, atat al inculpatilor, cat si al persoanelor vatamate".


Accesari:7616

Comentarii

# zeno date 15 aprilie 2019 20:09 +16

halal profesionisti are DNA....numa' unu si unu,alesi pe spranceana :lol:

# DODI date 15 aprilie 2019 20:22 +14

DNA ne demostrează că prin plecarea slujirii din DNA media prostiei a rămas constantă în rândul celor ce populează această instituție. Ceea ce demonstrează că în România PROSTIA se plătește. Și încă bine. Atâta doar că prostia e a celor din DNA iar cei care plătesc sunt fraierii care achită taxe și impozite statului român ca să țină în funcții asemenea imbecili.

# francisca date 16 aprilie 2019 07:57 +1

am aflat de la o amica ca ieri, CCR ar fi cerut CSM sa comunice daca instantele obisnuite au infiintat complete specializate sau nu , din 2004 la zi, si cum au procedat

# aparatorul date 16 aprilie 2019 08:22 0

Da, suntem o tara de profesionisti. Incepand cu politicienii, magistratii si cei mai tari profesionisti sunt jurnatistii. Asa sa ne ajute Dumnezeu!

# UN_OM date 16 aprilie 2019 08:38 0

Wow, sa ridici exceptii de neconstitutionalitate la un prezumat termen "final", cat de procedural o fi ?!

# nu conteaza date 16 aprilie 2019 18:01 0

Daca in civil se mai urmeaza cat-de-cat procedura, in penal, de cativa ani buni, ai mai vazut sa se respecte in vreun fel CPP??? Cine se mai incurca in proceduri? Atata timp cat nu exista sanctiuni pentru asta si cele care exista nu sunt aplicate, nu va exista nici CPP!

# John Doe date 16 aprilie 2019 09:33 0

Ruda cu cealaltă celebra Mirica fosta și ea tot la Decapam Știrbei Gmbh și cu grefiera Mirica de la Ilfov? Vorba unui clasic în viata: simple întrebări retorice....ne "miricizam".

# visu date 16 aprilie 2019 10:14 0

Amendata pt cereri vadit netemeinice si actionata disciplinar intr-un stat de drept!

# nu conteaza date 16 aprilie 2019 18:02 0

Asa e! Cand in Romania va exista stat de drept, va fi sanctionata! Pana atunci... latram la Luna!

# constantin date 16 aprilie 2019 11:30 +2

Suntem destul de penibili si fara a mai prezenta atatea documente.Totul este o regie ieftina de doi bani pentru fraieri.Arunca un prost un bolovan si 100 de destepti nu-l pot scoate.Nu era mai simplu ca din oficiu instanta sa-l achite pe Dragnea.La ce ne trebuie atata circ?Numai la procesele cu FNI-SOV. mai era atata harmalaie si balci.Oameni buni si mari specialisti in drept , noi oamenii de rand ne-am plictisit de brambureala din justitie.Nu mai credem in gogosii care ni se vand JUSTITIA INDEPENDENTA SI DREAPTA.

Adauga comentariu

Nume*
Email*
Website
:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - Veti vota la referendumul pe Justitie al lui Iohannis?

    • VOTEAZA

Vorbe de fumoar – 26.05.2019 – Deca(patorul) de la Brasov isi pierde urma

+ DETALII

ALTE VORBE DE FUMOAR

FACEBOOK

ULTIMELE COMENTARII

CELE MAI CITITE

LUMEA JUSTITIEI

ARHIVA

NEWSLETTER