Celebra in randul magistratilor, avocatilor si justitiabililor pentru usurinta cu care a impartit ani grei de puscarie in dosarele DNA, dand hotarari pe placul parchetului anticoruptie, judecatoarea Anamaria Tranca (foto 1), de la Curtea de Apel, in prezent detasata la CSM, si-a “tradat” colegii #rezistenti cu care a luptat pentru salvarea zeitiei Laura Kovesi, in momentul in care ministrul Justitiei Tudorel Toader a propus revocarea acesteia din functia de sefa a DNA. Spunem ca si-a tradat colegii #rezistenti din magistratura, Tranca insasi fiind o #rezistenta (click aici pentru a citi), in conditiile in care vestita judecatoare nu a avut curajul sa recunoasca un lucru simplu. Si anume faptul ca a semnat o scrisoare prin care se lansau o serie de atacuri la adresa actualei puteri politice. Dovada in acest sens este o rezolutie a Inspectiei Judiciare.

Anamaria Tranca a fost reclamata la Inspectia Judiciara, in 13 martie 2018, de avocata Ingrid Mocanu (foto 2) - care a simtit pe propria piele de ce este in stare Tranca, fiind condamnata intr-un dosar ANRP in care nu exista prejudiciu - dupa ce judecatoarea l-a atacat public pe ministrul Justitiei, Tudorel Toader, dar si actuala putere politica. Mai exact, in februarie 2018, numele lui Tranca a aparut pe o scrisoare deschisa, semnata de mai multi magistrati dupa ce ministrul Tudorel Toader a anuntat ca va propune revocarea din functie a fostei sefe DNA Laura Kovesi. Cu acea ocazie, semnatarii scrisorii acuzau asa-zise actiuni de manipulare, insotite de atacuri la adresa judecatorilor si procurorilor, dar si impotriva DNA.

Trei abateri disciplinare

Dupa aparitia scrisorii, avocata Ingrid Mocanu a depus o sesizare la Inspectia Judiciara in care a acuzat ca Anamaria Tranca a comis trei abateri disciplinare, prevazute de art. 99 lit. a), b) si d) din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Concret, este vorba despre:

-manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu (lit.a);

-incalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii (lit. b);

-desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu (lit. d);

Rechizitoriul lui Ingrid

In actiunea sa, Ingrid Mocanu enumera mai multe acuzatii lansate in scrisoarea magistratilor disperati ca le pleaca Nefertiti: “In continutul 'scrisorii' se face trimitere la adresa oamenilor politici, ai Guvernului, in general, si la adresa ministrului justitiei - membru al Guvernului Romaniei:

'- exprimari incoerente ale factorilor politici;

- actiuni de manipulare a opiniei publice;

- atacuri fara precedent la adresa- a numerosi judecatori;

- Ministrul Justitiei isi permite sa atace public pe toti procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie;

- Ministrul Justitiei nesocoteste faptul ca, pe rolul lnspectiei Judiciare, Consiliului Superior al Magistraturii ori, dupa caz, Inaltei Curti de Casatie si Justitie exista proceduri in derulare;

- Ministrul Justitiei induce in opinia publica un sentiment de neincredere;

- Modalitatea de exprimare creeaza un dubiu greu de inlaturat cu privire la

independenta magistratilor;

- 'asalturi' ale Ministrului Justitiei asupra judecatorilor si procurorilor din Romania, subrogandu-se autoritatilor judiciare cu atributii constitutionale in

materie'”.

In opinia avocatei Ingrid Mocanu, unul dintre aceste mesajele scrisorii, cel privind asa-zisele asalturi ale ministrului justitiei asupra judecatorilor, ar fi trebuit sa fie primul si cel mai determinant motiv pentru care Anamaria Tranca ar fi trebuit sa se abtina de la sustinerea unui astfel de demers, cel putin din perspectiva Deciziei nr. 108/2017 a Curtii Constitutionale a Romaniei. O Decizie care a statuat ca judecatoarea Anamaria Tranca s-a plasat in actul de judecata in afara Constitutiei Romaniei, atunci cand a ridicat in mod nelegal exceptia de neconstitutionalitate a OUG 13.

Nu in ultimul rand, Ingrid Mocanu atrage atentia ca judecatoarea Tranca, cea care judeca dosare de la DNA, se raporteaza la procurorii DNA ca fiind colegii sai. Practic, spunem noi, tot un fel de partenera de nadejde.

Tranca si-a pierdut tupeul pe drum

Cum credeti insa ca s-a aparat in fata acestor acuzatii judecatoarea Anamaria Tranca? Ei bine, brusc, Tranca si-a pierdut tupeul. Conform rezolutiei Inspectiei Judiciare, judecatoarea s-a eschivat sa recunoasca faptul ca a semnat scrisoarea in care erau lansate atacuri la adresa majoritatii parlamentare si Guvernului.

Concret, Anamaria Tranca s-a aparat invocand faptul ca nu s-a putut proba de catre avocata Ingrid Mocanu faptul ca a semnat respectiva scrisoare:

“Inteleg ca petenta nu a pus la dispozitie un inscris, semnat personal de subsemnata, prin care mi-as fi exprimat adeziunea la textul intitulat 'scrisoare', detaliat de aceasta in continutul sesizarii.

In ipoteza in care s-ar trece peste acest aspect, din continutul motivarii se poate observa ca motivele invocate de petenta nu au o legatura directa cu continutul mentionatei scrisori, detaliate in sesizare, reprezentand in schimb aprecieri personale, cu caracter subiectiv, ale dansei”.

Demnitate si curaj, nu altceva... Vorba aia, pe Internet zmei, fat-n fata mielusei.

Poelinca a dat clasare. Ingrid Mocanu a atacat solutia

Oricum, in final Inspectia Judiciara a respins actiunea avocatei Ingrid Mocanu, inspectoarea Liliana Poelinca hotarand clasarea sesizarii pe motiv ca:

“Din probele administrate nu rezulta ca doamna judecator si-ar fi insusit in mod manifest anumite conduite de natura a aduce atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, astfel ca nu se poate retine ca au

fost depasite limitele impuse de art. 10 din Conventie, referitoare la garantarea

autoritatii puterii judecatoresti.

In speta se constata ca, doamna judecator nu a dat dovada de un comportament de natura a compromita demnitatea in profesie si in societate, in sensul dispozitiilor art. 99 lit. a din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata.

Potrivit art. 99 /it. b din Legea nr. 303/2004 republicata si modificata, constituie abatere disciplinara 'incalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii', iar conform art. 99 lit. d din Legea nr. 303/2004, republicata si modificata, constituie abatere disciplinara 'desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu'.

Referitor la continutul acestor abateri se mentioneaza ca ori de cate ori un magistrat isi manifesta convingerile politice in exercitarea atributiilor de serviciu comite abaterea disciplinara prevazuta de art. 99 lit. d din Legea nr. 303/2004, iar atunci cand isi manifesta convingerile politice in afara acestora, comite abaterea disciplinara reglementata la lit. b a aceluiasi text normativ.

Manifestarea convingerilor politice in sensul cerut de latura obiectiva a abaterii disciplinare prevazute la art 99 lit d) din lege, presupune ca magistratul sa exprime, in mod public si fara echivoc, faptul ca impartaseste ideologia si actiunile unui anumit partid sau grupare politica.

Potrivit dispozitiilor art. 9 alin.l din acelasi act normativ 'Judecatorii si procurorii nu pot sa faca parte din partide sau formatiuni politice si nici sa desfasoare sau sa participe la activitati cu caracter politic', pentru ca alin.2 sa statueze ca 'Judecatorii si procurorii sunt obligati ca in exercitarea atributiilor sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea, in orice mod, a convingerilor lor politice'.

Este adevarat ca pentru a pastra increderea publicului in sistemul judiciar, judecatorii nu trebuie sa se expuna atacurilor politice, care sunt incompatibile cu atitudinea neutra pe care trebuie sa o aiba sistemul judiciar.

Desfasurarea de activitati publice cu caracter politic implica adoptarea unui comportament ce caracterizeaza o activitate publica cu acest caracter, de o maniera care sa genereze concluzia ca aceasta incalca dispozitiile legale care reglementeaza conduita magistratilor, iar prin manifestarea convingerilor politice se inteleg acele actiuni ale magistratului prin care isi exteriorizeaza in mod neechivoc convingerile de acest gen.

Or, asa cum s-a aratat si cu ocazia analizei abaterii de la lit. a, nu poate fi imputata o manifestare cu caracter politic, in conditiile in care aceasta nu s-a produs, nefiind dovezi in acest sens.

In fapt, nu reiese ca doamna judecator a participat in mod efectiv si ca ar fi expus un anumit gen sau tip de condufta care sa contravina dispozitiilor legale sau deontologice prevazute in sarcina magistratilor.

Pentru toate aceste considerente, intrucat criticile aduse, in cadrul petitiei nu contureaza indiciile savarsirii vreunei abaterii disciplinare, de natura sa atraga raspunderea disciplinara a judecatorului vizat, urmeaza sa fie clasata sesizarea formulata de petenta Mocanu lngrid Luciana”.

Solutia de clasare dispusa de Inspectia Judiciara fata de Anamaria Tranca a fost atacata de avocata Ingrid Mocanu la Curtea de Apel Bucuresti.

Iata rezolutia Inspectiei Judiciare: