Judecatorul Horatius Dumbrava, fostul cesemist care a contribuit masiv la semnarea protocolului dintre CSM si SRI si care isi freca mainile de fericire ca pleaca din Consiliul direct la INM pe functia de presedinte, dar s-a ales doar cu o functie mai mica, pentru ca a avut contracandidati mai buni, s-a apucat de politica. Referindu-se la decizia CCR din 23 noiembrie 2017 prin care a fost respinsa sesizarea presedintelui Senatului Calin Popescu Tariceanu privitoare la existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Guvernul Romaniei, pe de o parte, si DNA, pe de alta parte, Horatius Dumbrava (foto dreapta, alaturi de Florian Coldea), la fel ca atunci cand era in CSM si graia numai cu vocea afectata, s-a apucat sa isi dea cu parere despre actiunea presedintelui Senatului si decizia CCR.

Intr-o postare pe Facebook de vineri, 24 noiembrie 2017, Dumbrava sustine despre presedintele Senatului ca s-a aflat in treaba cand a sesizat CCR si afirma despre Tariceanu ca, este "preocupat cu atacuri publice indreptate impotriva unor reprezentanti ai autoritatii judecatoresti, atacuri care submineaza independenta justitiei". In opinia judecatorului care si-a lasat urmas in CSM, prin vocea afectata cu care vorbeste, pe judecatorul Bogdan Mateescu - care reuseste performanta de a se asemana nu doar cu Dumbrava, ci si cu Danilet, pe care il revocase din CSM – este "evident ca presedintele Senatului nu poate sesiza un conflict juridic intre alte puteri ale statului, altele decat cea pe care o reprezinta": "Or, ce treaba are Senatul Romaniei cu un posibil conflict intre Guvernul Romaniei si autoritatea judecatoreasca?", conchide Dumbrava.

Iar Tariceanu nu este singurul luat la ochi de fostul membru CSM. Horatius Dumbrava sustine despre ministrul Justitiei Tudorel Toader ca este un „avocat” al Guvernului.

Iata postarea judecatorului Horatius Dumbrava de pe pagina de Facebook:

"Cum s-a aflat in treaba presedintele Senatului, domnul Calin Popescu Tariceanu. Dar si domnul ministru Toader

Ieri, 23 noiembrie 2017, Curtea Constitutionala a respins sesizarea presedintelui Senatului constatand ca nu exista conflict juridic de natura constitutionala intre Guvernul Romaniei, pe de o parte, si D.N.A., pe de alta parte.
Se pare ca CCR a solutionat pe fond pretinsul conflict, si anume ca cele doua hotarari de Guvern, obiect al sesizarii, sunt acte administrative individuale, a caror adoptare/emitere pot face obiectul cercetarii penale.

Intr-un fel, e bine ca CCR a transat pe fond problema. Ar fi fost mult prea mult ca si in cazul unor acte administrative organele de urmarire penala sa asiste pasiv la posibile nelegalitati/acte de coruptie.

Preocupat cu atacuri publice indreptate impotriva unor reprezentanti ai autoritatii judecatoresti, atacuri care submineaza independenta justitiei, presedintele Senatului a ridicat miza prin sesizarea CCR asupra unui conflict intre autoritati publice, constitutionale, altele decat cea pe care o reprezinta.

Mie mi se pare evident ca presedintele Senatului nu poate sesiza un conflict juridic intre alte puteri ale statului, altele decat cea pe care o reprezinta. Art. 1 alin. 4 din Constitutia Romaniei prevede clar separatia puterilor in stat – legislativa, executiva si judecatoreasca – asa incat art. 146 lit. e din Constitutie (ce se refera la solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile statului) trebuie interpretat in aceasta cheie.

De altfel, din intreg ansamblul dispozitiilor constitutionale rezulta ca cele trei autoritati publice au reglementari partajate si functiuni diferite (Titlul III, cap. 1 din Constitutie, Parlamentul are ca principala functie legiferarea; cap. 3, Guvernul, ce are ca atributie, printre altele, de a exercita conducerea generala a administratiei publice – despre asta e vorba in cele doua hotarari de Guvern – si cap. 6, autoritatea judecatoreasca).

Or, ce treaba are Senatul Romaniei cu un posibil conflict intre Guvernul Romaniei si autoritatea judecatoreasca? Nu stiu daca o astfel de exceptie a fost invocata in fata CCR, sunt curios. Dar mai devreme sau mai tarziu CCR ar trebui sa se pronunte asupra unei astfel de abordari din partea unui actor constitutional. Chiar daca art. 146 lit. e din Constitutie il enumera si pe presedintele Senatului printre cei care poate sesiza CCR in cazul unui posibil conflict juridic de natura constitutionala, totusi, pentru a preintampina abuzuri procesuale cum a fost cel de fata, CCR va trebui sa transeze cand si daca un actor constitutional poate sesiza CCR cu un conflict juridic care, de fapt, nu priveste autoritatea constitutionala din care face parte si pe care o reprezinta.

Domnul Toader, pe de alta parte, a prezentat in fata CCR, cel putin asa rezulta din relatarile mass – media de la fata locului, cum ca acest conflict ar purta intre instantele de contencios administrativ si o structura a Ministerului Public. Daca asa este, apararea Guvernului, a carui „avocat” a fost domnul ministru al justitiei, ar deschide o alta discutie necesar a fi lamurita: poate exista un conflict juridic de natura constitutionala in interiorul aceleiasi autoritati publice? E ca si cum, spre exemplu, in procesul de guvernare Ministerul Finantelor Publice ar fi in conflict cu Ministerul Educatiei Nationale pentru ca educatia este subfinantata cronic. Ar fi interesant, nu?, sa intervina CCR? Poate ar transa acordarea acelui 6% din PIB pe care Legea nr. 1/2011 il prevede imperativ la art. 8, prevedere nerespectata de Ministerul Finantelor Publice..."