28 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

FIAT JUSTITIA – Uniunea Juristilor din Romania nu a sarit peste Ziua Justitiei. Ioan Chelaru i-a invitat pe reprezentantii celor mai importate institutii ale sistemului judiciar pentru a dezbate pe tema constitutionalitatii noilor Coduri: „Legiferarea codurilor trebuia sa fie un demers colectiv al Guvernului si Parlamentului... Presedintele republicii a depasit, din pacate, rolul sau de mediator intre stat si societate... Cunoastem drama celor acuzati pe nedrept”

Scris de: Elena DUMITRACHE | pdf | print

7 July 2017 16:57
Vizualizari: 4829

Reprezentantii celor mai importante institutii din sistemul judiciar si personalitati marcante ale Justitiei, mediului academic si universitar s-au reunit vineri, 7 iulie 2017, pentru a celebra "Ziua Justitiei", organizata, ca in fiecare an, negresit, de Uniunea Juristilor din Romania (UJR). Gazda evenimentului organizat de UJR, in parteneriat cu Universul Juridic, a fost, asa cum ne-a obisnuit, presedintele Uniunii avocatul Ioan Chelaru (foto 1) care, impreuna cu profesorul Ovidiu Predescu, au intampinat zecile de invitati la Hotelul Ramada Bucuresti Majestic, Sala I.L. Caragiale. In prima parte a evenimentului organizat cu prilejul "Zilei Justitiei" au fost tinute discursuri in cadrul conferintei stiintiice a carei tema a fost "Noile Coduri ale Romaniei – constitutionalitate si imperativul modificarii lor". Partea a doua a evenimentului a fost dedicata lansarii nr. 1/2017 a revistei Legal Point si acordarea premiilor acesteia, sub indrumarea lui Nicolae Cirstea, fondatorul Grupului editorial Universul Juridic.


Au fost alaturi de UJR in celebrarea "Zilei Justitiei" si au sustinut discursuri in sustinerea temei alese in acest an presedintele Uniunii Ioan Chelaru, consilierul prezidential Simina Tanasescu, profesorul Mircea Dutu de la Institutul de Cercetari Juridice „Acad. Andrei Radulescu”, vicepresedintele CSM Cristian Ban, Procurorul General al Romaniei Augustin Lazar, presedintele Comisiei Juridice din Senat Robert Cazanciuc, presedintele UNBR avocatul Gheorghe Florea, presedinta Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania Laura Badiu, presedintele Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa Nic Balan, reprezentantul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti Eugen Huruba, presedintele Ordinului Consilierilor Juridici Valentin Trutan. Seria discursurilor a fost incheiata de profesorul Ovidiu Predescu de la Uniunea Juristilor din Romania.

Seria discursurilor de la "Ziua Justitiei" a fost deschisa de presedintele Uniunii Juristilor din Romania avocatul Ioan Chelaru, care a vorbit despre prevederile noilor Coduri din Romania cu privire la care CCR a stabilit ca sunt neconstitutionale si despre necesitatea modificarii si verificarii acestora in vederea punerii in acord cu "litera si spiritul Constitutiei”, dar si despre modul in care a ajuns sa fie dat jos un ministru al Justitiei de „organizatii ale societatii civile” carora li s-a alaturat „Presedintele Republicii” care au speculat modificarile legislative facute de acesta. Astfel de evenimente sunt parte din viata cotidiana a juristilor si au avut efect direct asupra a ceea ce numim Justitie, fiind prezentate de presedintele UJR Ioan Chelaru cu speranta ca lucrurile vor intra pe fagasul normal si nu vor mai fi permise derapaje institutionale.

Prezentam in continuare discursul presedintelui UJR avocatul Ioan Chelaru cu prilejul Zilei Justitiei:

Aniversarea si in acest an a „Zilei Justitiei” este un bun prilej sa va impartasesc cateva ganduri despre o tema care depaseste interesul particular al celor care sunt implicati, intr-un fel sau altul, direct sau indirect, in infaptuirea actului de justitie si care ii priveste, totodata, si pe cei carora Constitutia le confera autoritatea de a initia si adopta legislatie sub forma codurilor fundamentale, atat pentru reglementarea si asigurarea circuitului civil normal, cat si pentru apararea valorilor ocrotite prin mijloace de drept penal. Ma refer aici, in principal, la cerinta compatibilitatii noilor coduri ale Romaniei cu litera si spiritul Constitutiei, in contextul in care, asa cum se stie deja, se impune modificarea unora dintre dispozitiile acestora, carora Curtea Constitutionala le-a infirmat continutul constitutional.

Nu voi face, distinsi invitati si dragi colegi, o expunere de catedra, academica, aniversarea „Zilei Justitiei” fiind mult mai deschisa reflectiei si dialogului asupra mijloacelor procedurale pe care ni le ofera Legiuitorul, pentru a afla, in fiecare profesie juridica pe care o exercitam, unde este si cum arata adevarul pe care il slujim si pe care ne straduim sa-l demonstram, ca avocati, procurori, judecatori, consilieri juridici, executori judecatoresti, sau pe care il atestam ca notari publici. Consider ca nu exista profesie juridica in care specialistul sau expertul jurist sa nu sustina ca a aflat adevarul interpretand norma de drept, culegand si administrand probe, audiind martori, incheind sau autentificand diverse acte juridice etc.

In intreaga noastra profesie beneficiem si, in fond, depindem de vointa politica a Legiuitorului, iar cele doua coduri in materie civila, precum si codurile penal si de procedura penala, ca sa ma refer numai la acestea, desi au vocatie de codificare si alte domenii de reglementare normativa, au o importanta decisiva in progresul societatii noastre.

Codurile la care m-am referit trebuiau sa aiba, printre multiplele lor calitati, si pe aceea de a respecta principiile consacrate in Constitutia tarii. Am atins acum si aici un aspect delicat, gandindu-ma si la cariera mea de membru al Legislativului, in care am dezbatut si votat numeroase proiecte de lege legate de cele patru coduri esentiale. In prezent, nemaifiind parlamentar, nu mai am acele constrangeri, firesti pentru orice cariera profesionala, si pot spune ca legiferarea codurilor trebuia sa fie un demers colectiv al Guvernului, ca initiator de legislatie si Parlamentului, ca autoritate decizionala in materie normativa de interes major pentru societate. Ambele autoritati publice cu rol fundamental in reglementarea normativa a relatiilor sociale din domeniul circuitului civil si in materie penala, nu detin insa un monopol institutional asupra initierii si adoptarii legislatiei civile si penale. Au vocatie de expert in acest domeniu catedrele universitare, institutele de cercetari, magistratii ca atare, autorii din publicistica de specialitate si as indrazni sa adaug, expertii din domeniul psihologiei si chiar filozofii. In fond, norma juridica indiferent care ar constitui domeniul ei de reglementare, este o reflectie formala si general obligatorie a felului de a fi si gandi al unui popor. Initiatorii de legislatie din ministere si Guvern, precum si legiuitorii nu au o expertiza atotcuprinzatoare si de aceea nu pot pretinde ca detin „misterele” reglementarii normative.

Am spus nu intamplator „misterele” reglementarii normative. Dreptul este o esenta filozofica de viata curenta, prezentata intr-o haina a carei croiala trebuie sa fie nu numai clara si concisa, ci si simpla in eleganta modelului. Iar noi juristii suntem nu numai cei ce recomandam justitiabililor haina juridica cea mai potrivita. Avem, doamnelor si domnilor colegi de breasla, si o vocatie de modele atunci cand prezentam sau sustinem sub autoritatea Zeitei Dreptatii, eleganta normei de drept.

As dori sa conchid, pe marginea acestui aspect, precizand ca nu este productiva pentru nimeni codificarea si, in general, legiferarea prin angajarea raspunderii Guvernului in fata forului legislativ. Consider lipsita de inspiratie codificarea in materie penala prin procedura angajarii raspunderii Guvernului in temeiul dispozitiilor art. 114 alin. (3) din Constitutie.

Cred chiar ca, aproape firesc, aceasta procedura in care Parlamentul este ocolit de Guvern, este si un afront la intaietatea legislativa a organului suprem reprezentativ al poporului, care este si unica autoritate legislativa a tarii. Angajarii raspunderii politice a Guvernului pentru adoptarea urgenta a unor coduri ii era de preferat, dezbaterea parlamentara a unor proiecte, la care sa-si aduca contributia toate grupurile parlamentare si societatea in fragmentarea sa, generata de marea diversitate a intereselor.

Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, spre exemplu, adoptata prin angajarea raspunderii Guvernului, a fost ulterior modificata succesiv prin patru legi speciale si o ordonanta de urgenta. Curtea Constitutionala a constatat caracterul neconstitutional al unui numar mare de dispozitii din Codul penal si Codul de procedura penala, ceea ce a produs greutati de aplicare a dispozitiilor legale la situatii concrete din viata sociala. Dispozitiile infirmate in jurisprudenta instantei de contencios constitutional si-au incetat, potrivit Constitutiei, efectele juridice, generand astfel alte neajusunsuri.

Dupa cum este cunoscut, efectele nocive ale acestei situatii au imbracat si forme politice extrem de grave, dezordini sociale, cu repercusiuni in domeniul relatiilor internationale ale Romaniei si au afectat chiar pozitia acesteia in organismele europene din care face parte. Protestului strazii i s-a asociat si Presedintele republicii, care a depasit, din pacate, rolul sau de mediator intre stat si societate si chiar pozitia sa de arbitru intre puteri. Un ministru al justitiei care a promovat un act normativ adoptat de Guvern in forma ordonantei de urgenta, prin care se urmarea modificarea unor dispozitii cu caracter penal, ca urmare a deciziilor Curtii Constitutionale, a parasit Guvernul, intrucat acest demers a fost speculat de organizatii ale societatii civile, pentru a demonstra impotriva Guvernului.

Curtea Constitutionala a pronuntat doua decizii extrem de importante, care au redus tensiunile sociale si politice generate de adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 13/2017.

Am amintit aceste lucruri pentru a sublinia ca, in calitate de juristi, nu putem ignora faptul ca actul de reglementare normativa nu este doar un act de politica legislativa rezultat din colaborarea celor doua autoritati de guvernare – Guvernul si Parlamentul – ci si un demers de modelare psiho-sociala a mentalitatii profesionistilor dreptului si a comportamentului civic al cetatenilor.

Ca profesionisti ai dreptului, nu putem fi imuni fata de virusul tensiunilor sociale si politice ce framanta, uneori in forme periculoase si chiar perfide, societatea romaneasca. Sigur, puterea judecatoreasca ramane in neutralitatea si independenta ei dincolo de conflictele politice. Asa cum s-a subliniat si in doctrina de specialitate, independenta si inamovibilitatea judecatorilor nu reprezinta un bonus pe care Constitutia il rezerva acestei categorii de profesionisti ai dreptului, ci scutul la adapostul caruia, judecatorul il apara pe cetatean si il repune in drepturile pe care un semen al sau sau chiar statul le-a incalcat. De aici, o concluzie: misiunea noastra ca juristi este apararea drepturilor pe care Constitutia le recunoaste cetatenilor.

Suntem, doamnelor si domnilor colegi, printre profesionistii care cunosc cel mai bine felul de a fi si gandi al cetateanului. Cunoastem in sinteza modus operandi al celor care incalca legea si incearca sa ascunda atitudinea lor infractionala fata de societate. Cunoastem drama celor acuzati pe nedrept sau care nu se pot apara in fata actelor ilegitime ale unor agenti ai statului, cunoastem recunostinta celor carora judecatorul le face dreptate, dar si speranta celor cercetati pe nedrept. Nu este nevoie sa dam aici sau sa invocam intre noi cazuri in care Zeita Dreptatii isi pierde gratia.

Sunt cunoscute hotarari ale Consiliului Superior al Magistraturii – care pot figura ca material didactic in programele unor discipline de licenta – si in care sunt consemnate si sanctionate acte de coruptie ale unor colegi de breasla. Intr-un ceas aniversar, cum este si acesta, astfel de cazuri nu trebuie ocolite, intrucat ceea ce facem bine pentru societate si cetatean reprezinta doar o fateta a profesiunii noastre.

Curtea Constitutionala care a infirmat constitutionalitatea unor dispozitii cuprinse in cele doua coduri ne-a oferit prin consideratiile deciziilor pronuntate confirmarea pozitiilor doctrinare sustinute pe plan editorial si publicistic de catre colegii universitari, precum si de nu putini judecatori si procurori. Argumente asemanatoare celor aduse de Curtea Constitutionala au fost aduse in salile de judecata si de colegi avocati, ceea ce demonstreaza conturarea unei gandiri si practici profesionale ale celor care poarta cu eleganta simbolurile profesiei juridice in sala de judecata. Cresterea increderii cetateanului in actul de justitie este, cred cu tarie acest lucru, unul din scopurile profesiei noastre si merita ca fiecare dintre noi sa lucram mai mult si mai bine pentru realizarea acestui obiectiv.

Cu aceasta concluzie va invit sa sarbatorim impreuna aceasta noua aniversare a Zilei Justitiei!

La Multi Ani Doamnelor si Domnilor colegi! Sa facem in asa fel incat cetateanul sa se bucure in mod deplin de drepturile si libertatile sale si sa aiba siguranta ca cine i le incalca, va fi sanctionat cu sprijinul nostru."


Comentarii

# nea caisa date 8 July 2017 00:51 -1

Ecce homo !

# SCRISOARE DESCHISA-BOTOMEI Vasile,doctor in drept date 12 July 2017 18:40 0

SCRISOARE DESCHISA, Dlui Presedinte Dr. Florea Gheorghe, Dlui Vicepresedinte dr.Ioan Chelaru,Domnilor si Doamnelor avocati, Eu,Botomei Vasile,din Bacau,str.Oituz 33,mobil 07441717,autor al tezei de doctorat denumita:,,Raspunderea administrativa. Aspecte practico-stiintifice in plan comparat" autorizata in Romania,va rog respectuos sa imi acceptati scuzele pentru momentele care v-au pricinuit framantari in evolutia profesiei de avocat. In manifestarea spiritului novator de a aduce modificari la legile justitiei, am publicat ca teorie si practica aplicata, rezultate in implementarea conceptului de PLURALISMUL de UNBR-uri cu Barouri componente la nivel judetaean.Asa am obtinut diploma de doctor in drept. Dstra sunteti mari! Sunteti puternici! Sunteti oameni de stiinta!Sunt preamic si neansemnat!Din locul in care am urcat, am fost cazut. Acum ridic steagul alb si cer PACE !Va rog sa imi aprobati inscrierea la examenul organizat de UNBR. Nu mai am nici o legatura cu dnul BOTA. Va multumesc!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 27.03.2024 – Oamenii s-au dus peste „Baronul Lamborghini” (Video)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva