Toate cele trei legi ale Justitiei, asa cum au fost modificate de in Parlament de Coalitia PSD-ALDE, sunt in vigoare, in pofida incercarilor disperate de a le bloca veninte din partea presedintelui Romaniei, partidelor de opozitie PSD si USR, bandelor #'rezist si magistratilor activisti. Presedintele Romaniei Klaus Iohannis (foto) a anuntat vineri, 12 octombrie 2018, ca a promulgat modificarile la Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, ultima dintre cele trei legi ale justitiei care nu era intrata in vigoare.

Evident ca Iohannis nu a fost deloc fericit sa promulge aceasta lege, insa nu a mai avut incotro dupa ce s-a chinuit sa o blocheze la CCR sau prin cereri de reexaminare. De altfel, presedintele se smiorcaie in anuntul privind promulgarea legii, sustinand ca aceasta aduce deservicii sistemului judiciar si reprezinta un regres pentru democratie.

Iata comunicatul Administratiei Prezidentiale:

“Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis, a semnat vineri, 12 octombrie a.c., decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Presedintele Romaniei a avertizat, in repetate randuri, ca o serie de modificari aduse Legii nr. 303/2004, precum noile conditii de pensionare ale magistratilor, modalitatile de numire sau revocare a procurorilor cu functii de conducere si extinderea prerogativelor ministrului justitiei, relativizarea unor standarde profesionale, introducerea unor criterii subiective - exclusive ori determinante in evaluarea magistratilor -, slabirea independentei procurorilor in realizarea rolului lor constitutional, modificarea conditiilor de raspundere a magistratilor, au un impact negativ direct asupra actului de justitie si asupra calitatii acestuia.

La solicitarea Presedintelui Romaniei si a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, Comisia de la Venetia a formulat o opinie preliminara asupra legilor justitiei, care se va regasi si in documentul final din luna octombrie, si in care se precizeaza ca numeroase prevederi sunt neconforme cu standardele de democratie si statul de drept.

In scopul adoptarii unui act normativ coerent si a unei legiferari responsabile, Presedintele Romaniei, Inalta Curte de Casatie si Justitie si partidele de opozitie au formulat, in decursul ultimului an, noua sesizari de neconstitutionalitate cu privire la dispozitiile acestei legi de o importanta cruciala pentru bunul mers al justitiei.

De asemenea, Presedintele Romaniei a solicitat Parlamentului reexaminarea acestor modificari.

In data de 25 septembrie a.c., Curtea Constitutionala a respins si ultima sesizare de neconstitutionalitate, iar in aceste conditii actul normativ urmeaza sa intre in vigoare ca urmare a promulgarii.

Spre deosebire de celelalte doua legi ale justitiei deja promulgate, in lipsa unor dispozitii tranzitorii care sa permita etapizarea aplicarii noii conceptii a legiuitorului privind accederea in profesie, respectiv incetarea activitatii de judecator sau procuror, aplicarea imediata a dispozitiilor din cuprinsul Legii nr. 303/2004 risca sa puna in pericol stabilitatea si buna functionare a sistemului judiciar, prin blocarea activitatii instantelor si parchetelor.

Presedintele Romaniei subliniaza ca modificarile aduse cadrului legal existent in materie judiciara reprezinta un regres pentru democratia din Romania, pericol semnalat si de partenerii nostri europeni, de Comisia Europeana si de GRECO.

In acest context, Presedintele Romaniei solicita coalitiei majoritare reluarea de urgenta a procesului legislativ cu privire la toate cele trei legi ale justitiei, prin consultari reale cu profesionistii din domeniu si preluarea expertizei acestora pentru a alinia legislatia la standardele Comisiei de la Venetia”.

Raspunderea magistratilor si limitarea presedintelui in numirea sefilor marilor parchete

Cel mai important aspect al noii Legi 303/2004 – asa cum a fost ea votata in martie 2018 de Camera Deputatilor, ca for decizional – se refera la o raspundere a magistratilor aplicabila, in conformitate cu recomandarile Curtii Constitutionale formulate la sfarsitul lunii ianuarie, astfel incat procurorii si judecatorii vor raspunde in sfarsit patrimonial pentru erorile judiciare si abuzurile comise.

Astfel, ca urmare a cerintelor CCR, deputatii au redefinit eroarea judiciara in ceea ce priveste raspunderea magistratilor. Concret, amendamentul PSD si ALDE adoptat prevede ca: “Exista eroare judiciara atunci cand judecatorul sau procurorul, in exercitarea functiei, a incalcat norme de drept material si procesual, fapt ce a condus la incalcarea drepturilor absolute ale persoanei”. Eroare judiciara care atrage raspunderea magistratilor este si atunci cand: “Prin incalcarea in mod vadit, incontestabil a normelor de drept material sau procesual, a solutionat o situatie litigioasa contrar realitatii faptice sau juridice ori a produs neregularitate in modul de desfasurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediata in caile de atac sau in procedurile prevazute de lege, producand in acest mod o vatamare grava a drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei”.

Iata forma adoptata de Parlament privind raspunderea magistratilor:

”Art. 96 se modifica și va avea urmatorul cuprins:

(1) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

(2) Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea judecatorilor si procurorilor care, chiar daca nu mai sunt in functie, si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta, conform definitiei acestora de la art. 99/1.

(3) Exista eroare judiciara atunci cand judecatorul sau procurorul, in exercitarea functiei:

a) a incalcat norme de drept material si procesual, fapt ce a condus la incalcarea drepturilor absolute ale persoanei;

b) prin incalcarea in mod vadit, incontestabil a normelor de drept material sau procesual, a solutionat o situatie litigioasa contrar realitatii faptice sau juridice ori a produs neregularitate in modul de desfasurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediata in caile de atac sau in procedurile prevazute de lege, producand in acest mod o vatamare grava a drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei.

(4) Dispozitiile alin. (3) se completeaza in materie penala cu cele stabilite de Codul de procedura penala, iar in materie civila cu cele stabilite de Codul civil si Codul de procedura civila.

(5) Pentru repararea prejudiciului, persoana vatamata se poate indrepta cu actiune numai impotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice. Competenta solutionarii actiunii civile revine tribunalului in a carui circumscriptie domiciliaza reclamantul.

(6) Plata de catre stat a sumelor datorate cu titlu de despagubire se efectueaza in termen de maxim un an de la data comunicarii hotararii judecatoresti definitive.

(7) In termen de 2 luni de la comunicarea hotararii definitive pronuntate in actiunea prevazuta de alin. (6), Ministerul Finantelor Publice va sesiza Inspectia Judiciara pentru a verifica daca eroarea judiciara a fost cauzata de judecator sau procuror ca urmare a exercitarii functiei cu rea credinta sau grava neglijenta, potrivit procedurii prevazute de art. 74/1 din Legea 317/2004.

(8) Statul, prin Ministerul Finantelor Publice, va exercita actiunea in regres impotriva judecatorului sau procurorului daca, in urma raportului Inspecției Judiciare prevazut la alin. (7), rezulta ca eroarea judiciara a fost cauzata ca urmare a exercitarii de judecator sau procuror a funcției cu rea credinta sau grava neglijenta. Termenul de exercitare al actiunii in regres este de 6 luni de la data comunicarii raportului Inspectiei Judiciare.

(9) Competenta de solutionare a actiunii in regres revine, in prima instanta, sectiei civile a curtii de apel de la domiciliul paratului. In cazul in care judecatorul sau procurorul impotriva caruia se exercita actiunea in regres isi exercita atributiile in cadrul acestei curti sau la parchetul de pe langa aceasta, actiunea in regres va fi solutionata de o curte de apel invecinata, la alegerea reclamantului.

(10) Impotriva hotararii pronuntate potrivit alin. (9) se poate exercita calea de atac a recursului la sectia corespunzatoare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

(11) Consiliul Superior al Magistraturii va stabili, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, conditii, termene si proceduri pentru asigurarea profesionala obligatorie a judecatorilor si procurorilor. Asigurarea va fi acoperita integral de catre judecator sau procuror, iar lipsa acesteia nu poate sa intarzie, sa diminueze sau sa inlature raspunderea civila a judecatorului sau procurorului pentru eroarea judiciara cauzata de exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta”.

De asemenea, alte prevederi extrem de importante din noua Lege 303/2004 privesc modul de numire a sefilor marilor parchete. Astfel, presedintele Romaniei va putea refuza o singura data, motivat, numirea in functie a Procurorului General, prim-adjunctului si adjunctului acestuia, a procurorului sef al DNA, a procurorului sef al DIICOT, a procurului sef al Directiei pentru Investigarea Infractiunilor Savarsite de Judecatori si Procurori, precum si a adjunctilor acestora.