Presedintele Romaniei Klaus Werner Iohannis (foto) manipuleaza in cel mai grosolan mod posibil in cazul cererii de revocare a sefei DNA Laura Kovesi. Iohannis a avut, miercuri 18 aprilie 2018, prima iesire publica dupa ce a refuzat sa o demita pe Kovesi de la conducerea DNA. Cu aceasta ocazie, presedintele a acuzat ca nu exista niciun motiv pentru sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei din cauza refuzului sau de a o revoca pe Kovesi. Klaus Iohannis a oferit insa o explicatie care nu are nicio legatura cu realitatea.

In acest sens, presedintele Romaniei a pretins ca legea ii da dreptul sa refuze cerere a de revocare a sefei DNA. Iohannis a sustinut ca “legea lasa la latitudinea presedintelui daca accepta sau nu accepta aceasta propunere de revocare” si chiar ca “legea imi spune expres ca eu pot sa fiu de acord sau in dezacord”.

Iata declaratia lui Klaus Iohannis:

“Dupa parerea mea, nu exista niciun conflict si niciun temei pentru o sesizare Curtii Constitutionale. In tot procedeul inceput de ministru cu solicitarea de revocare, solicitarea avizului CSM si, in final, decizia mea, legislatia in vigoare in materie a fost respectata 100%. Iar dupa cum cu totii cunoastem legea lasa la latitudinea presedintelui daca accepta sau nu accepta aceasta propunere de revocare. Deci, nu exista niciun temei. Ar fi deosebit de ciudat daca de fiecare data cand un decident ia o decizie care nu convine unui partener sau unei institutii sa ne aflam in fata unui conflict constitutional. Nici vorba de asa ceva. Personal, sigur, cred ca putem sa intelegem ca ministrul e personal nemultumit ca nu i s-a acceptat solicitarea. Dar de acolo pana la un conflict constitutional e cale lunga. Repet, nu exista niciun conflict intre presedinte si Guvern si nu exista absolut, dar absolut, niciun temei pentru o sesizare a Curtii Constitutionale. Ce sa judece Curtea? Ca nu am fost de acord intr-o chesiune unde legea imi spune expres ca eu pot sa fiu de acord sau in dezacord? Sau poate Curtea sa judece oportunitatea deciziei pe care am luat-o? In niciun caz. Deci, din punctul meu de vedere, procedeul, sau procedura, s-a finalizat”.

Iohannis, total pe langa lege

Realitatea este ca presedintele Romaniei este total pe langa lege. Asta intrucat in Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, cea in care este cuprins modul in care se face revocarea din functie a procurorului sef al DNA, nu exista nicio prevedere din cele mentionate de Iohannis. Nicaieri in Legea 303/2004 nu exista vreun articol in care sa se mentioneze ca, asa cum a spus Iohannis, “legea lasa la latitudinea presedintelui daca accepta sau nu accepta aceasta propunere de revocare” si ca “legea imi spune expres ca eu pot sa fiu de acord sau in dezacord”.

Dimpotriva, Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, prin art. 54, il obliga pe presedintele Romaniei sa admita cererea de revocare a sefei DNA. Demonstratia a fost facuta de Lumeajustitiei.ro in editia din 23 februarie 2018, in articolul “Trasnet: Luluta e dusa dar inca nu stie” (click aici pentru a citi), analiza noastra fiind ulterior confirmata de fostul presedinte al Curtii Constitutionale Ion Vida, care a explicat ca “presedintele are obligatia de a o revoca pe Kovesi, asa cum a propus ministrul Justitiei” (click aici pentru a citi), si chiar de Curtea Constitutionala a Romaniei care prin Decizia din 27 februarie 2018 a stabilit rolul primordial al ministrului Justitiei in exercitarea autoritatii asupra procurorilor, explicand ca legiutitorul i-a facut o favoare presedintelui prin prevederea, neprevazuta de Constitutie, care ii da dreptul sa refuze o singura data o propunere de numire intr-o functie de conducere a unui procuror venita din partea ministrului Justitiei (click aici pentru a citi).

Iata ce prevede art. 54 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor:

“(1) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie (n.r. - procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie), adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.

(2) Dispozitiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplica in mod corespunzator.

(3) Presedintele Romaniei poate refuza motivat numirea in functiile de conducere prevazute la alin. (1), aducand la cunostinta publicului motivele refuzului.

(4) Revocarea procurorilor din functiile de conducere prevazute la alin. (1) se face de catre Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, dupa caz, a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie (n.r. - procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie), cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevazute la art. 51 alin. (2) care se aplica in mod corespunzator”.

Iata prevederile art. 48 alin. (10)-(12) mentionate in cuprinsul art. 54 din Legea 303/2004:

“(10) Nu pot fi numiti in functii de conducere judecatorii care au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecatorii care au un interes personal, ce influenteaza sau ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevazute de lege.

(11) Judecatorii care participa la concurs sau examen, precum si cei propusi pentru o functie de conducere sunt obligati sa dea o declaratie pe proprie raspundere din care sa rezulte ca nu au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 si nici nu au colaborat cu acestea, precum si o declaratie de interese care se actualizeaza anual sau in termen de 15 zile de la aparitia unei schimbari sau de la data la care judecatorul a luat cunostinta despre aceasta.

(12)Inainte de numirea in functiile de conducere, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii verifica si comunica, in termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, daca judecatorul a facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 sau a colaborat cu acestea”.

Iata prevederile art. 51 alin. (2) mentionate in cuprinsul art. 54 din Legea 303/2004:

“(2) Revocarea din functia de conducere a judecatorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunarii generale ori a presedintelui instantei, pentru urmatoarele motive:

a)in cazul in care nu mai indeplinesc una dintre conditiile necesare pentru numirea in functia de conducere;

b)in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale;

c)in cazul aplicarii uneia dintre sanctiunile disciplinare”.

Iata ce se stipuleaza la art. 132 alin. (1) din Constitutia Romaniei:

“(1) Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei”.

In concluzie:

-Procedura de revocare a sefei DNA este stabilita in art. 54 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor;

-Ea este cat se poate de limpede explicata: revocarea procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie se face de catre presedintele Romaniei la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul consultativ al CSM;

-Nicaieri in textul art. 54 din Legea 303/2004 nu se vorbeste despre posibilitatea ca presedintele Romaniei sa poata refuza revocarea;

-Textul este unul imperativ, caci se mentioneaza ca “revocarea se face”;

-Nu exista nici varianta ca posibilitatea ca presedintele sa poata refuza revocarea sa fie implicita;

-Situatiile in care presedintele poate refuza masuri privind procurorul sef al DNA sunt prevazute de lege. Mai exact, in art. 54 din Legea 303/2004 se prevede ca presedintele poate refuza motivat doar numirea in functie a procurorului sef al DNA. Doar aceasta este situatia in care se vorbeste despre refuzul presedintelui;

-Asadar, nu exista nicio mentiune in legatura cu faptul ca presedintele ar putea sa refuze revocarea procurorului sef al DNA, contrar celor spuse de Iohannis.

Iohannis, imun la destintele distruse de DNA

Pe de alta parte, in aceeasi interventie in care ne-a aratat cat de pe langa lege se afla, Klaus Iohannis a confirmat din nou ca nu da doi bani pe destinele distruse de procurorii DNA si pe oamenii nevinovcati nenorociti de parchetul lui Kovesi. Presedintele Romaniei nu a ratat ocazia de a aduce noi ode DNA, vorbind despre o institutie cu rezultate remarcabile si o institutie responsabila, in pofida dezvaluirilor despre gravele abuzuri ale comise de acest parchet, abuzuri confirmate inclusiv de instante, si in pofida unei rate de achitari care a crescut si anul trecut si care, cel mai probabil, va creste si in acest an.

De asemenea, acelasi Iohannis a explicat ca DNA are toate instrumentele necesare pentru a-si face ordine in interior, fiind important sa se actioneze ferm si repede. Totusi, Iohannis ignora ca niciun procuror din DNA nu a fost tras la raspundere pana acum pentru abuzurile comise, asa cum ignora ca in continuare in parchetul lui Kovesi activeaza procurori ale caror practici nelegale au fost devoalate si care se afla inclusiv in anchete disciplinare sau au fost trimisi deja in judecata disciplinara, cum ar fi cazul sefului DNA Ploiesti Lucian Onea sau chiar cel al sefei DNA Laura Kovesi.

Prezentam mica oda a lui Iohannis la adresa DNA:

“DNA este o institutie cu rezultate remarcabile si e o institutie responsabila. Iar daca in anumite unitati ale DNA-ului apar probleme, eu sunt convins ca exista absolut toate instrumentele necesare si legale pentru a face ordine. Si am spus-o in repetate randuri: atunci cand apar probleme, si in toate sistemele mari apar din cand in cand probleme, este foarte important sa se actioneze repede, ferm si sa se clarifice lucrurile”.