Ministrul Justitiei, Tudorel Toader (foto stanga), a lansat in seara zilei de duminica, 16 septembrie 2018, un atac fulminant la adresa Procurorului General Augustin Lazar (foto dreapta), dupa ce acesta isi exprimase mai mult sau mai putin explicit sustinerea fata de protestul celor cateva zeci de magistrati, desfasurat in aceeasi zi pe treptele Curtii de Apel Bucuresti.

De altfel, Lumea Justitiei v-a prezentat in detaliu schimbul de replici purtat pe Facebook de catre cei doi demnitari, soldat cu un Augustin Lazar plouat, care usor-usor a schimbat subiectul, vazand ca pierde teren (click aici pentru a citi).

La putin timp dupa polemica de pe Facebook, Tudorel Toader a avut o interventie telefonica la Romania TV (in emisiunea „Newsline”, realizata de Cristina Sincai), unde a evidentiat „deficientele majore in functionarea sistemului judiciar din Romania”, deficiente care fac ca justitia autohtona sa nu fie una „de natura sa garanteze, sa apere drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor”.

Fiindu-i solicitat un punct de vedere referitor la demonstratia de pe scara CAB, ministrul Justitiei a reluat ideea ca „Procurorul General se afla intr-o grava eroare” atunci cand abordeaza aceasta problema, intrucat – contrar celor afirmate de Lazar – singurul arbitru intre puterile statului este Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR), iar nu puterea judecatoreasca sau orice alta putere, intrucat nu poti fi judecator in propria cauza („nemo iudex in causa sua”). In acelasi context, Toader a amintit un episod in care Procurorul General sustinea ca la baza evaluarii procurorului-sef al DNA, Laura Kovesi, trebuia sa stea nu legislatia in vigoare, ci un regulament al CSM. Tudorel Toader a incheiat subiectul, dand de inteles ca Augustin Lazar nu este de neinlocuit in fruntea PICCJ si comentand ironic: „Toti avem de invatat. Sa speram ca vom invata, sa speram ca in locul nostru vor veni unii mai cunoscatori de carte, mai loiali fata de valorile constitutionale si fata de statul de drept!”

In ceea ce priveste discutiile cu sindicalistii din penitenciare, Tudorel Toader si-a exprimat nemultumirea legata de pretentiile exagerate ale acestora: ocuparea pe viata a postului de director de inchisoare, plata orelor suplimentare din weekend cu 250% din nivelul normal, dreptul de folosinta asupra locuintei de serviciu chiar si dupa pensionare, plus transmiterea acestui drept catre sot sau sotie, in cazul decesului titularului.

Pe de alta parte, intrebat despre raportul legat de moartea in conditii inumane a judecatorului Stan Mustata (click aici pentru a citi), Tudorel Toader a fost mult mai laconic, multumindu-se sa spuna ca a primit documentul „vinerea trecuta” si ca Ministerul Justitiei il va „valorifica in conditiile legii”.

Ultima tema despre care a vorbit Tudorel Toader a vizat ancheta dispusa de catre ministrul Justitiei la Cornelia Popa, notarul acuzat ca nu a inscris in Cartea Funciara imobilul din Sibiu pierdut definitiv in instanta de catre presedintele Klaus Iohannis. Si aici Toader s-a aratat prudent, multumindu-se sa afirme: „Sa nu confundam deci litigiul referitor la dreptul de proprietate cu un posibil litigiu referitor la indeplinirea sau neindeplinirea obligatiilor fiscale de catre cineva, prin perspectiva domeniului de referinta, luand in considerare inclusiv cerintele legale!”

Totodata, ministrul Justitiei s-a aratat sceptic ca presedintele Klaus Iohannis si-ar putea plati darile catre stat legate de casa pierduta, inainte ca situatia juridica a imobilului sa fie complet clarificata: „Sigur: oricine are o datorie poate de bunavoie sa si-o indeplineasca, chiar si dupa implinirea termenului de prescriptie. Daca de bunavoie, dupa prescriptie, iti indeplinesti obligatia fiscala, nu mai ai dreptul sa ceri inapoi. Aratati-mi si mie cati in tara asta au stat, de le-a curs termenul in favoarea lor, prin prescriptie, dup-aia au venit cu regrete sincere sa consolideze bugetul de stat!”

Redam declaratiile integrale ale ministrului Tudorel Toader:

Despre starea justitiei

„Suntem in perioada in care ies la suprafata deficientele majore in functionarea sistemului judiciar din Romania. Numai daca suntem in stadiul de a cunoaste realitatea, putem lua masurile necesare pentru imbunatatirea situatiei actului de justitie. Acum un an si ceva de zile, cand spuneam ca justitia scartaie din toate incheieturile, unii m-au crezut, altii probabil ca nu m-au crezut; dar intre timp cred ca lumea incepe sa vada faptul ca justitia lui 2018, intr-o tara europeana, nu este justitia aceea de natura sa garanteze, sa apere drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor”.

Protestul magistratilor si interventiile Procurorului General

„Magistratii au un rol constitutional bine definit: acela de interpretare si de aplicare a normelor juridice. Prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii, magistratii – procurori sau judecatori – avizeaza consultativ modificarile la legile justitiei. In rest, vorbim de separatia puterilor in stat, vorbim de competentele partajate dintre cele trei puteri ale statului.

Fara a face o analiza pe fond a celor exprimate de catre protestatari, m-as referi la afirmatia sau la mesajul de sustinere a Procurorului General. Eu in spatiul public am lansat deja un mesaj, spunand ca Procurorul General se afla intr-o grava eroare. Va rog sa retineti faptul ca am vorbit de eroare, si nu de necunoastere a legii, de necunoastere a competentelor constitutionale! De ce spun asta? Pentru ca Procurorul General ne spune ca justitia a ajuns intr-un stadiu de maturitate si ca isi poate indeplini rolul de mentinere a echilibrului puterilor in stat. Este o afirmatie cat se poate de falsa, de gresita, pentru ca echilibrul trebuie mentinut intre cele trei puteri ale statului. Si nu poti sa fii judecator in propria cauza. Nu poti ca o putere sa le judece pe celelalte doua. De aceea avem o instanta de contencios constitutional: daca una dintre puteri iese din limitele constitutionale, daca se tinde sau chiar se realizeaza un dezechilibru intre puteri, atunci singura abilitata, potrivit Constitutiei, este Curtea Constitutionala, de a solutiona conflicte juridice de natura constitutionala intre puterile statului. Dar nu una dintre ele tine echilibrul, pentru ca – repet – si-ar judeca propria cauza.

Eu am spus ca Procurorul General este intr-o grava eroare. N-am zis de necunoasterea legii, dar va pot spune ca nu ma surprinde. Nu ma surprinde, pentru ca eram la CSM cand faceam evaluarea procurorului-sef de la DNA si Procurorul General imi spunea ca noi avem un regulament la CSM si ala trebuia sa stea la baza evaluarii, nu legea. Or, daca un jurist, daca un procuror general pune in balanta un regulament si o lege, si spune ca prevaleaza, are precadere, trebuie aplicat regulamentul, atunci e clar ca n-ai ce sa-i spui procurorului de la DIICOT care a facut un rechizitoriu de 1.000 de pagini si-n care pe vreo 200 de pagini a aratat el cat de mult drept constitutional cunoaste si a examinat deciziile Curtii Constitutionale, spunand ca nu-s bune si nu pot fi respectate. Ele-s obligatorii – nu le examineaza nimeni. Numai in stiinta poti acolo sa emiti o parere pro sau contra, dar e altceva.

Ce pot sa le mai zic eu procurorilor de la Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov, care mi-au cerut – in chip savant, cunoscator de carte – eu, ca ministru, sa suspend aplicarea deciziilor Curtii Constitutionale? Inseamna ca e o problema de cunoastere, de stiinta de carte. Am dat un exemplu de jos (de la Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov), am dat un exemplu de procurori de la DIICOT si am dat exemplul Procurorului General – chiar doua exemple in acest sens.

Dar sa exprimam optimismul: toti avem de invatat. Sa speram ca vom invata, sa speram ca in locul nostru vor veni unii mai cunoscatori de carte, mai loiali fata de valorile constitutionale si fata de statul de drept!”

Intrebat daca putem spune ca Augustin Lazar isi apara scaunul de Procuror General, Tudorel Toader a evitat un raspuns frontal: „Sa nu confundam omul cu functia! Functia e importanta; omul e asa cum e el. Nu-mi permit sa fac aprecieri”.

Dialogul cu magistratii

„Eu de cand am venit ministrul Justitiei, am purtat un continuu dialog cu toti magistratii. Sigur: nu cu fiecare din cei 7.000. Anul trecut, m-am intalnit cu presedintii de tribunale la Constanta. La Bucuresti am chemat toti judecatorii care isi desfasoara activitatea in comisiile de liberari conditionate din penitenciare. La Targu Jiu, cu presedintii de tribunale anul asta. Ma duc la grefieri (ca grefierii sunt foarte importanti in economia actului de justitie). Ma duc la Suceava, cu presedintii de curti de apel. Am vizitat instante – multe din instantele de judecata din toata tara. Pe 8 august, cand au venit Procurorul General, procurorul-sef de la DNA si procurorul-sef de la DIICOT, am vorbit doua ore si ceva – v-aduceti aminte. Printre altele, le-am spus ca vreau sa vorbesc cu toti procurorii care au functii de conducere din tara asta, indiferent de structura: ca e din Ministerul Public, DNA, DIICOT – s-avem o discutie aplicata, o discutie pe probleme, o discutie in care sa vedem cauzele si modalitatile de solutionare a unora dintre problemele care vor rezulta si pe care le stim deja.

Deci asta vom discuta: e o intrevedere in care unii vor veni cu problemele pe care le au la nivel de unitate; altii cu probleme pe care au – sau le cred – la nivel de sistem; eu, ca ministru al Justitiei, din perspectiva cealalta, de ministru si de membru de drept in Consiliul Superior al Magistraturii”.

Revendicarile sindicalistilor din penitenciare

„In scurt timp, voi posta pe pagina MJ-ului un raport de activitate – o forma extinsa si o forma in sinteza – si veti constata faptul ca in anul asta si jumatate de cand sunt ministrul Justitiei, daca m-am ocupat de un sector al MJ-ului, acela a fost ANP-ul (Administratia Nationala a Penitenciarelor). Pe de alta parte, este in firea omului sa vrea mai mult si mai multe. Totul e sa vrea in limita legii si, daca se poate, si cu buna-credinta.

Administratia Nationala a Penitenciarelor functioneaza in subordinea Ministerului Justitiei. Eu, ca ministru, am preluat personal aceasta prerogativa. Am gasit la Administratia Nationala a Penitenciarelor un statut (se numeste Statutul functionarului public cu statut special) din 2004 (de acum 14 ani), cu unele modificari: cu unele solutii depasite, cu altele discutabile.

Va dau un exemplu: la Ministerul Justitiei am intocmit un proiect de lege de statut, care sa inlocuiasca statutul din 2004, numindu-se Statutul politistilor de penitenciare. L-am discutat cu sindicatele din penitenciare de nu stiu cate ori, l-am pus in transparenta, l-am trecut prin Guvern, Guvernul l-a aprobat si acum este in Parlament. Sigur ca eu nu cred ca toti sindicalistii din penitenciare au aceleasi nemultumiri sau aceeasi intensitate a nemultumirilor. Este o zona a dansilor acolo.

Spre exemplu: astazi, cand vorbim, avem directori de penitenciare numiti in baza statutului, legii inca in vigoare, fara durata mandatului. Adica el da concurs si ramane director pana cand iese la pensie – ceea ce cred ca nu-i corect: in Romania n-avem mandate pe viata sau pe toata activitatea profesionala. Trebuie sa vina vremea evaluarii, sa dai speranta, loc si altora sa ocupe respectiva functie. Eu am propus, ca sa nu fie pe toata viata profesionala, sa aiba doua mandate: mandat de 4 ani, posibilitatea unui nou mandat. Ei sunt nemultumiti de treaba asta.

Functionarii cu statut special din penitenciare au dreptul la o chirie care echivaleaza cu cel mult 50% din venitul net lunar. Pai, magistratii au 600 de euro maxim pe luna, dar dincoace – luam un exemplu, la varf: daca ai pe unul care are 10.000 de lei pe luna, lui ii dai chirie de 5.000 – dublu ca la un magistrat. Despre asta nu s-a legat nimeni.

Va dau un alt exemplu care mie mi se pare absolut nefiresc: functionarii din penitenciare au dreptul la chirie de serviciu, locuinta de serviciu. Spune legea care este in vigoare ca-si pastreaza dreptul de folosinta asupra locuintei de serviciu si dupa incetarea raporturilor de serviciu prin pensionare. Sigur: sunt niste conditii acolo: 15 ani vechime si alte cerinte. Dar – atentie! – in cazul decesului titularului (adica cel care a fost functionar in penitenciare), sotul sau sotia isi pastreaza drepturile locative pe tot parcursul vietii. Ati mai vazut dumneavoastra vreo categorie socio-profesionala – cu exceptia celor facand parte din sistemul de aparare si ordine publica – sa-i dai un apartament de serviciu, sa-l tina cat are serviciu, sa-l tina si cand iese la pensie, sa-l tina si urmasii lui cat traiesc? Asta nu mai e locuinta de serviciu; e locuinta gratuita.

Ei mai au o nemultumire (dar repet: e-n firea omului sa vrea cat mai mult): datorita lipsei de personal, sunt ore suplimentare care se fac. Acolo nu poti sa inchizi sambata si duminica. Dar vor acum mai nou ca orele suplimentare de sambata si duminica sa le platim cu 250 la suta. Adica o data 100% ca muncesc, 75% ca-s suplimentare, plus 75% ca-s sambata sau duminica. Nu cred ca puteti sa-mi dati vreun exemplu de categorie socio-profesionala la care orele suplimentare sa fie platite cu 250%. Si-s nemultumiti.

Mai dau un exemplu si ma opresc: vor ca statul sa le plateasca ratele la banci cu care isi cumpara case in nume personal. Eu nu stiu daca mai e cineva caruia statul ii cumpara case. Faci rata la banca si nu stiu unde, si dup-aia statul iti plateste rata ca sa-ti cumperi casa – evident: ramanandu-ti tie. De principiu, noi suntem un stat social si ajutam lumea. Dar trebuie sa tii proportia, masura: nu sa-i dai unuia mai mult si altuia pensie de cateva sute de lei. Daca statul si-ar permite sa dea, foarte frumos! Ca aia din Azerbaidjan sau nu de stiu unde, carora le da subventie sociala – sute de dolari sau de euro. E foarte bine, dar n-avem de unde. Sau asa cel putin cred eu.

Deci la penitenciare suntem cu un statut nou in Parlament. A consolidat statutul politistului de penitenciare – in opinia mea, foarte bine; in opinia dansilor (o parte a sindicalistilor), nu suficient de bine. V-am dat cateva exemple de nemultumiri, pe care si le exprima fiecare cum crede si cum poate”.

Raportul mortii lui Stan Mustata

„L-am primit vinerea trecuta. Are multe pagini. Nu-l stiu nici eu chiar pe de rost. Daca as sta sa vi-l spun acuma, ati inchide emisiunea. Il vom valorifica in conditiile legii. Mi-am facut (n.r. o impresie despre ce s-a intamplat), dar v-am dat un raspuns-standard. Valorificam in conditiile legii si va comunicam atunci”.

Controlul la notarul presedintelui Iohannis

„Si de acolo am primit zilele trecute raportul Corpului de Control. Si acel raport il vom valorifica in aceleasi conditii ale legii, cu urmatoarea precizare: sa nu confundam dreptul de proprietate, revendicarea dreptului de proprietate pe care notarul nu o poate face in conditii litigioase si suspenda, trimitand la judecator! Sa nu confundam deci litigiul referitor la dreptul de proprietate cu un posibil litigiu referitor la indeplinirea sau neindeplinirea obligatiilor fiscale de catre cineva, prin perspectiva domeniului de referinta, luand in considerare inclusiv cerintele legale!”

Solicitat sa precizeze daca presedintele Klaus Iohannis poate plati, indiferent de ce se intampla acum din punct de vedere juridic, Tudorel Toader a replicat: „Sigur: oricine are o datorie poate de bunavoie sa si-o indeplineasca, chiar si dupa implinirea termenului de prescriptie. Daca de bunavoie, dupa prescriptie, iti indeplinesti obligatia fiscala, nu mai ai dreptul sa ceri inapoi. Aratati-mi si mie cati in tara asta au stat, de le-a curs termenul in favoarea lor, prin prescriptie, dup-aia au venit cu regrete sincere sa consolideze bugetul de stat!”