Pentru presedintele Romaniei Klaus Iohannis (foto) coruptii sunt mai periculosi decat pedofilii, violatorii, criminalii sau talharii. Aceasta este concluzia pe care o tragem din intrebarile pe care Iohannis le-a propus pentru referendmul pe justitie pe care il organizeaza in aceeasi zi cu alegerile europarlamentare, sperand ca in acest fel va reusi sa creeze emotie si sa aduca niste voturi in plus partidului sau de suflet PNL. O simpla manevra electorala, din care insa Iohannis ar putea sa iasa extrem de sifonat.

Astfel, Iohannis si-a trimis joi, 25 aprilie 2019, purtatoarea de cuvant sa anunte intrebarile pentru referendum, el urmand sa revina cu un mesaj mai pe seara. Concret, Iohannis propune interzicerea gratierii si amnistiei pentru fapte de coruptie, precum si interzicerea adoptarii de catre Guvern a unor ordonante de urgenta in domeniul Justitiei. Cele doua intrebari propuse sunt urmatoarele:

1. „Sunteti de acord cu interzicerea amnistiei si gratierii pentru infractiuni de coruptie?”

2. „Sunteti de acord cu interzicerea adoptarii de catre Guvern a ordonantelor de urgenta in domeniul infractiunilor, pedepselor si al organizarii judiciare si cu extinderea dreptului de a ataca ordonantele direct la Curtea Constitutionala?”.

Werner s-a gandit pana a gasit doua intrebari neconstitutionale

Asa cum spuneam, Iohannis nu vrea amnistie si gratiere pentru corupti, insa nu are nicio problema ca infractori precum pedofili, violatori, talhari sau criminali sa poata fi eliberati din inchisoare prin gratiere sau amnistie. Pe langa acest aspect, observam insa ca Iohannis propune doua intrebari profund neconstitutionale.

Dupa cum o serie de specialisti in drept constitutional au explicat inca din momentul in care cele doua teme au fost lansate spre consultari de Iohannis, interzicerea gratierii si amnistiei doar pentru fapte de coruptie produce o discriminare evidenta intre cei condamnati pentru coruptie, care nu ar putea fi gratiati, si cei condamnati pentru alte infractiuni care ar putea fi gratiati sau amnistiati. In plus, desi este vorba despre un referendum consultativ, si nu despre o initiativa legislativa, trebuie amintit art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei care stabileste ca: “Nu pot face obiectul initiativei legislative a cetatenilor problemele fiscale, cele cu caracter international, amnistia si gratierea”. Acordarea amnistiei si gratierii, fara infractiuni exceptate, este prevazuta cat se poate de clar de Constitutia Romaniei, or pentru a interzice amnistia si gratierea coruptilor este nevoie de inceperea procedurilor pentru modificarea Constitutiei, finalizate cu referendum pentru modificarea Constitutiei, ceea ce nu este cazul referendumului lui Iohannis.

In ceea ce priveste interzicerea Guvernului de a adopta Ordonante de Urgenta in domeniul Justitiei, aceasta intra in contradictie flaagranta cu art. 115 din Constitutia Romaniei, unde se prevede dreptul Executivului de a da OUG su unde sunt enumerate domeniile in care nu se poate legifera prin Ordonante de Urgenta:

“Art. 115 – Delegarea legislativa

(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenta numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora.

(5) Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica”.

Sa presupunem totusi ca “domeniul infractiunilor, pedepselor si al organizarii judiciare” mentionat in a doua intrebare de la referendumul lui Iohannis s-ar incadra la capitolul “drepturi si libertati”, chiar si asa intrebarea nu ar avea niciun sens, in conditiile in care problema este deja clarificata in Constitutia Romaniei.

Dubla consultare interzisa de CCR

Nu in ultimul rand, mai exista o problema. Si anume ca un referendum consultativ, asa cum este cel al lui Iohannis, nu poate privi probleme ce se pot rezolva doar prin modificarea Constitutiei, caz in care este organizat un referendum obligatoriu. Asta pentru a se evita o dubla consultare. A spus-o chiar Curtea Constitutionala a Romaniei, in Decizia 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constitutiei Romaniei:

“Curtea apreciaza necesara completarea dispozitiilor art.90 alin.(1) in sensul exceptarii de la referendumul cerut de Presedinte a problemelor de interes national care, aprobate prin exprimarea vointei poporului, ar impune revizuirea Constitutiei. Prin eliminarea acestei posibilitati s-ar evita o dubla consultare a poporului pentru una si aceeaşi problema: organizarea unui prim referendum prin care acesta si-ar exprima punctul de vedere cu privire la o anumita problema de interes national a carei rezolvare necesita revizuirea Legii fundamentale, declansarea procedurii de revizuire in sensul celor statuate in urma consultarii populare si, in fine, organizarea unui nou referendum pentru aprobarea legii de revizuire”.

Iata declaratia de presa sustinuta joi, 25 aprilie 2019, de purtatorul de cuvant al Presedintelui Romaniei, Madalina Dobrovolschi, la Palatul Cotroceni:

„Bine ati venit la aceasta declaratie de presa!

Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis, a semnat astazi decretul pentru organizarea unui referendum national.

«Luand act de preocuparea intensa si constanta a societatii romanesti fata de necesitatea combaterii fenomenului coruptiei, a asigurarii integritatii in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, precum si de nevoia unui cadru legislativ coerent si stabil,

Avand in vedere Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 8/2019 privind solicitarea Presedintelui Romaniei referitoare la organizarea unui referendum national consultativ cu privire la probleme de interes national,

In temeiul prevederilor art. 2, art. 90 si art. 100 alin. (1) din Constitutie, precum si ale art. 2 alin. (1) lit. c), art. 11, art. 12 alin. (2) si art. 15 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, cu modificarile si completarile ulterioare,

Presedintele Romaniei decreteaza:

Art. 1. - Poporul roman este chemat sa isi exprime vointa cu privire la urmatoarele probleme de interes national:

1. interzicerea amnistiei si gratierii pentru infractiuni de coruptie;

2. interzicerea adoptarii de catre Guvern a ordonantelor de urgenta in domeniul infractiunilor, pedepselor si al organizarii judiciare corelata cu dreptul altor autoritati constitutionale de a sesiza direct Curtea Constitutionala cu privire la ordonante.

Art. 2. - Pentru realizarea celor prevazute la art. 1, cetatenii sunt chemati sa se pronunte prin DA sau NU cu privire la urmatoarele intrebari:

1. „Sunteti de acord cu interzicerea amnistiei si gratierii pentru infractiuni de coruptie?”

2. „Sunteti de acord cu interzicerea adoptarii de catre Guvern a ordonantelor de urgenta in domeniul infractiunilor, pedepselor si al organizarii judiciare si cu extinderea dreptului de a ataca ordonantele direct la Curtea Constitutionala?”

Art. 3. - Data referendumului este 26 mai 2019, in ziua desfasurarii alegerilor pentru Parlamentul European.»

Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis, va transmite un mesaj public cu privire la referendum astazi, la ora 19:00.

Va multumesc foarte mult, o zi buna!”