Procurorul General Augustin Lazar (foto 1) nu inceteaza sa ofere motive de oripilare a opiniei publice. Dupa ce si-a facut o a doua natura din apararea abuzurilor si a unor figuri cu reputatia facuta franjuri (precum Laura Kovesi), acum Lazar isi da din nou masura caracterului, mergand sa fie judecat chiar de catre o instanta cu care el, cu mana lui, a semnat un protocol scandalos in 2015, pe vremea cand conducea Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba-Iulia. Este vorba despre un protocol de colaborare dintre Parchetul Curtii de Apel Alba Iulia si Curtea de Apel Alba Iulia. Documentul a fost prezentat in exclusivitate de jurnalistul Mihai Gadea la emisiunea Sinteza Zile de la Antena 3, si, din informatiile existente, acesta continua sa se afle in vigoare.

Concret, in data de 15 iulie 2015, Curtea de Apel alba Iulia si Parchetul Curtii de Apel Alba-Iulia au incheiat "Protocolul de cooperare" inregistrat la instanta cu numarul 3312/2015, iar la parchet cu numarul 5668/I/P/2015. Protocolul a fost semnat pentru Parchetul Curtii de Apel Alba Iulia de Augustin Lazar, iar pentru Curtea de Apel Alba Iulia de presedinta instantei de la acea vreme, judecatoarea Alexandra Iuliana Pastiu (foto 2).

Conform documentului, Curtea de Apel Alba-Iulia se obliga sa le asigure procurorilor din Parchetul Curtii de Apel Alba-Iulia accesul prin ECRIS la fise de sedinta si la documente din dosare, precum si sa respecte prevederile articolelor 19 si 20 din Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. La randul lui, parchetul se obliga sa transmita curtii de apel, in format electronic si dupa sesizarea primita de la aceasta, la diverse tipuri de documente cu care instanta a fost sesizata, precum si sa respecte articolele 19 si 20 din Legea nr. 677/2001. Asa cum puteti citi mai jos, partile exclud de la transmitere documentele care contin informatii clasificate.

Iata ce stipuleaza cele doua articole din Legea 677/2001 invocate in protocol:

“Capitolul V Confidentialitatea si securitatea prelucrarilor

Confidentialitatea prelucrarilor

Articolul 19

Orice persoana care actioneaza sub autoritatea operatorului sau a persoanei imputernicite, inclusiv persoana imputernicita, care are acces la date cu caracter personal, nu poate sa le prelucreze decat pe baza instructiunilor operatorului, cu exceptia cazului in care actioneaza in temeiul unei obligatii legale.

Securitatea prelucrarilor

Articolul 20

(1) Operatorul este obligat sa aplice masurile tehnice si organizatorice adecvate pentru protejarea datelor cu caracter personal impotriva distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii, modificarii, dezvaluirii sau accesului neautorizat, in special daca prelucrarea respectiva comporta transmisii de date in cadrul unei retele, precum si impotriva oricarei alte forme de prelucrare ilegala.

(2) Aceste masuri trebuie sa asigure, potrivit stadiului tehnicii utilizate in procesul de prelucrare si de costuri, un nivel de securitate adecvat in ceea ce priveste riscurile pe care le reprezinta prelucrarea, precum si in ceea ce priveste natura datelor care trebuie protejate. Cerintele minime de securitate vor fi elaborate de autoritatea de supraveghere si vor fi actualizate periodic, corespunzator progresului tehnic si experientei acumulate.

(3) Operatorul, atunci cand desemneaza o persoana imputernicita, este obligat sa aleaga o persoana care prezinta suficiente garantii in ceea ce priveste masurile de securitate tehnica si organizatorice cu privire la prelucrarile ce vor fi efectuate, precum si sa vegheze la respectarea acestor masuri de catre persoana desemnata.

(4) Autoritatea de supraveghere poate decide, in cazuri individuale, asupra obligarii operatorului la adoptarea unor masuri suplimentare de securitate, cu exceptia celor care privesc garantarea securitatii serviciilor de telecomunicatii.

(5) Efectuarea prelucrarilor prin persoane imputernicite trebuie sa se desfasoare in baza unui contract incheiat in forma scrisa, care va cuprinde in mod obligatoriu:

a) obligatia persoanei imputernicite de a actiona doar in baza instructiunilor primite de la operator;

b) faptul ca indeplinirea obligatiilor prevazute la alin. (1) revine si persoanei imputernicite”.

De departe cea mai revoltatoare prevedere a protocolului este cea potrivit careia Curtea de Apel Alba-Iulia “se obliga sa asigure procurorilor din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba-Iulia accesul, prin aplicatia ECRIS, la fisa dosarelor, la listele de sedinta si la documentele din dosarele inregistrate pe rolul Sectiei penale a instantei”.

Principiul egalitatii de arme, calcat in picioare

Astfel, vedem cum justitiabilii si avocatii acestora au devenit net dezavantajati. Practic, tandemul Lazar-Pastiu a calcat in picioare principiul egalitatii de arme. Iar asta in conditiile in care doar acuzarea avea protocol cu judecatorii, nu si partile din dosar si avocatii acestora. Cu alte cuvinte, procurorii aveau acces la documentele din cauzele aflate pe rolul instantei, inclusiv la cele depuse de parti si avocati, venind la termenul de judecata gata pregatiti sa contracareze strategia apararii. In schimb, inculpatii spre exemplu si avocatii lor luau la cuostinta de cereri sau documente depuse de parchet abia in ziua termenului.

Crancen este si faptul ca acum tot Curtea de Apel Alba-Iulia trebuie sa solutioneze dosarul nr. 580/57/2018, unde Lazarica a contestat, in contencios administrativ, procedura de revocare a sa, declansata de catre ministrul Justitiei, Tudorel Toader (click aici si aici pentru a citi). Altfel spus, Augustin Lazar isi cauta dreptatea la o instanta cu care a semnat deja o intelegere. Despre ce justitie mai poate fi vorba?

Iata cele mai importante prevederi ale protocolului (vezi facsimil):

“Curtea de Apel Alba-Iulia se obliga sa asigure procurorilor din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba-Iulia accesul, prin aplicatia ECRIS, la fisa dosarelor, la listele de sedinta si la documentele din dosarele inregistrate pe rolul Sectiei penale a instantei.

Prin documente in dosar se inteleg toate documentele generate in aplicatia ECRIS: incheieri de sedinta, hotarari de dezinvestire (sentinte, decizii), acte de procedura, declaratii de inculpat / parte vatamata / martor, precum si documente scanate (cereri de sesizare a instantei, rechizitorii, plangeri, contestatii, cereri de sesizare a instantei in caile de atac, memorii, note scrise), acte realizate in cursul urmaririi penale si transmise de catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba-Iulia (…).

Sunt excluse de la vizualizare documentele din dosare care au caracter confidential (sesizari privind supravegherea tehnica si a celor privind retinerea, predarea si perchezitionarea trimiterilor postale, sesizari pentru efectuarea perchezitiilor in cursul urmaririi penale, sesizari privind obtinerea datelor generate sau prelucrate de catre furnizorii de retele publice de comunicatii electronice ori furnizori de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, altele decat continutul comunicatiilor si retinute de catre acestia), precum si documentele care constituie informatii clasificate, conform prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate si ale art. 6 si 7 din HCSM nr. 140/2014.

Accesul se va realiza prin furnizarea unui nume de utilizator si a unei parole, care vor conferi exclusiv drepturi de vizualizare si tiparire a documentelor din aplicatia ECRIS, fara posibilitatea de a putea modifica datele inregistrate. Vor fi tiparite doar documentele finale inchise”.

Sursa foto Pastiu: Alba24.ro