Guvernul Romaniei a adoptat luni, 15 octombrie 2018, Ordonanta de Urgenta privind modificarea noilor Legi ale Justitiei. Este o forma diferita fata de cea care a circulat in spatiul public la finele saptamanii trecute, renuntandu-se la prevederi controversate precum modificari la raspunderea magistratilor sau conferirea ministrului Justitiei a atributului de a fi titular al actiunii disciplinare in cazul judecatorilor.

Astfel, Ordonanta de Urgenta stabileste noi reguli in ceea ce priveste accederea in cadrul DNA sau DIICOT. Concret, pentru a lucra in DNA si DIICOT, procurorii trebuie sa aiba o vechime de minim 10 ani in magistratura, iar in cazul admiterii la parchetul anticoruptie va fi necesar un interviu sustinut in fata Sectiei pentru procurori.

De asemenea, Ordonanta de Urgenta stabileste ca ministrul justitiei va fi titular al actiunii disciplinare doar in cazul procurorilor, dar si noi reglementari in ceea ce priveste revocarea membrilor CSM.

Cuprinsul Ordonantei de Urgenta a fost prezentat de ministrul Justitiei Tudorel Toader (foto) intr-o conferinta de persa.

Vom reveni cu textul Ordonantei

Iata declaratiile ministrului Justitiei Tudorel Toader:

"Guvernul a adoptat o ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul justitiei. Suntem in momentul in care se incheie o perioada de dezbateri pe cele 3 legi ale justitiei. A fost publicata si cea de-a treia lege a justitiei, care urmeaza sa intre in vigoare maine (n.r. marti).

Pentru corelarea unora dintre prevederile celor 3 legi, pentru preluarea unora dintre recomandarile Comisiei de la Venetia, pentru preluarea unora dintre solicitarile scrise, explicite, ale Consiliului Superior al Magistraturii, pentru alte necesare corelari (si vi le voi prezenta), Guvernul a adoptat prezenta ordonanta de urgenta.

Noi consideram (si eu, ca ministru al Justitiei, consider) ca modificarile aduse legilor justitiei sunt, se vor dovedi benefice pentru activitatea de infaptuire a justitiei, pentru cetateni, pentru suplimentarea garantiilor de realizare a drepturilor si libertatilor fundamentale.

Vreau sa fac o prealabila precizare: eu nu am mers la Comisia de la Venetia (in aceste doua saptamani, de doua ori – stiti), n-am mers la Comisia de la Venetia pentru a negocia, cum am auzit in spatiul public, solutiile din ordonanta de urgenta. N-am mers la sediul Comisiei de la Venetia nici pentru a solicita si a lua aprobare pentru aceste solutii. In al treilea rand, n-am mers la sediul Comisiei de la Venetia pe cont propriu, fara o prealabila dezbatere cu decidentii din tara.

In sinteza, care sunt principalele modificari? In primul rand (in ordinea pe care o veti vedea in ordonanta), se mareste vechimea necesara in profesie, in magistratura, pentru cei care vor dobandi functia de Procuror General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, functiile de conducere de la DNA si DIICOT, care in prezent sunt de 8 ani. Deci durata va fi vechimea minima de 15 ani.

In al doilea rand, la Ministerul Justitiei, cand se fac acele interviuri pentru a se propune presedintelui republicii diferitele candidaturi pentru functii de procuror de rang inalt, ne recomanda Comisia de la Venetia sa dam dovada de mai multa transparenta. In ordonanta am preluat modelul de la Consiliul Superior al Magistraturii si pe viitor, de la momentul intrarii in vigoare a ordonantei, respectivele interviuri si sustineri de proiecte manageriale vor fi transmise in direct, vor fi arhivate, vor putea fi vazute de oricine este interesat atunci, in momentul interviului, sau din arhiva, la o data ulterioara.

O alta modificare: astazi, cand vorbim, detasarile de procurori – inclusiv in functie de conducere – se realizeaza de catre Sectia pentru procurori de la Consiliul Superior al Magistraturii, cand este vorba de functii la nivel de parchete de pe langa judecatorie, parchete de pe langa tribunal, parchete de pe langa curte de apel. Cand este vorba de functii la Parchetul de pe langa Inalta Curte, la Directia Nationala Anticoruptie, la DIICOT, potrivit reglementarii astazi inca in vigoare, detasarea, delegarea o dispune Procurorul General al Romaniei.

S-a vorbit si se vorbeste in chip firesc si necesar de separarea carierelor intre procurori si judecatori, ca in legatura cu cariera procurorilor sa decida Sectia de procurori a CSM-ului; cariera judecatorilor – Sectia de judecatori a CSM-ului. Prin urmare, in aceasta procedura, competenta va reveni doar Sectiei pentru procurori de la Consiliul Superior al Magistraturii. Daca vreti dumneavoastra: si pentru o abordare unitara – daca vreti sa nu fie o competenta partajata (Sectia de procurori – Procurorul General). Daca vreti: la functiile de baza sa n-avem un organism colegial care sa decida, iar la functiile mai inalte (Parchetul General, DNA, DIICOT) decizia sa fie unipersonala. Am si motivat, cu 3-4 argumente.

O alta modificare: atat la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (adica la DIICOT), cat si la DNA, creste varsta sau vechimea in profesie pentru a putea accede: la 10 ani. Deci pe viitor, sa fii procuror la DNA / la DIICOT, va fi necesara o experienta in profesie de 10 ani.

Sa merg in oglinda: se consolideaza, prin ordonanta de urgenta, si statutul procurorului detasat la DNA sau DIICOT, in sensul ca astazi, cand vorbim, procurorul-sef poate sa-i revoce din structura (sa-i duca inapoi procurori la unitatea de baza) daca le aplica cea mai redusa sanctiune (avertismentul). Si atunci am eliminat posibilitatea revocarii procurorului din structura DNA / DIICOT de catre procurorul-sef in prezenta celei mai mici sanctiuni – si anume avertismentul. Aici e o prevedere care nu-i de natura decat sa sublinieze faptul ca viitorii procurori care vor functiona la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie vor beneficia de drepturile procurorilor detasati, in conditiile legii.

O alta prevedere care a starnit multa dezbatere – si, dupa parerea mea, absolut inutila (mi-e greu sa cred ca din necunoastere, mi-e greu sa spun care ar fi un alt posibil motiv): Comisia de la Venetia a retinut, prin diversele canale de informare din tara, faptul ca cei doi reprezentanti ai societatii civile in Consiliul Superior al Magistraturii nu au drept de vot in plenul CSM-ului. Si ne scrie Comisia de la Venetia acolo, pe jumatate de pagina, cat de necesar este ca reprezentantii societatii civile sa participe in plen cu drept de vot. Personal, am inteles de-acum care e cauza, dezinformarea: cum poate sa retina Comisia de la Venetia asa ceva, cata vreme Constitutia spune ca reprezentantii societatii civile participa cu drept de vot numai la plen? Deci scrie in Constitutie. Si am intrebat: de unde aceasta informatie? Am primit raspunsul destul de transant: de la cei care vroiau sa isi consolideze statutul. E adevarat ca in lege nu scria explicit ca au drept de vot, dar cei doi reprezentanti ai societatii civile totdeauna au participat la plen, totdeauna au avut drept de vot, pentru ca legea – organica sau ordinara, cum e ea – nu poate sa infranga norma de rang constitutional. Dar ca sa fie limpede si pentru cine nu vrea sa inteleaga: reprezentantii societatii civile participa cu drept de vot la lucrarile plenului CSM, astfel cum scrie in Constitutie.

O alta modificare: ministrul Justitiei poate sesiza Inspectia Judiciara pentru a se stabili daca exista indiciile savarsirii unei abateri disciplinare de catre procurori. Subliniez: numai de catre procurori. Sigur: cercetarea disciplinara – daca va fi cazul – se va efectua de catre Inspectia Judiciara, dupa procedura comuna pentru toti magistratii. De ce am considerat necesara aceasta solutie? Cel putin din doua motive. Unu: prin raportare la (n.r. articolul) 132 din Constitutie, care spune ca procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului Justitiei. Autoritatea aceasta (administrativa, evident, ca nu intri pe fondul dosarului, sa nu incalci independenta – nici nu e posibil), autoritatea aceasta ar fi pur declarativa daca n-ai avea si un instrument juridic pentru a interveni, in ipotezele in care s-ar constata abateri de la normele comportamentale ale procurorilor. Deci 132 din Constitutie si in acelasi timp decizia Curtii Constitutionale mult dezbatuta care – stiti – clarifica raportul dintre ministrul Justitiei si procurori, pe de o parte, clarifica raporturile dintre ministrul Justitiei si presedintele republicii, pe de alta parte, in procedura de numire. Personal, am un an si jumatate de cand sunt ministru. N-am folosit niciodata acest instrument – sa sesizez Inspectia Judiciara – si imi doresc, cat mai raman ministru, sa nu ajung la concluzia oportunitatii unui astfel de demers.

O alta modificare se refera la Consiliul Superior al Magistraturii. Forma pe care o modificam prevede printre altele faptul ca membrii CSM-ului pot fi revocati din functie – dupa o procedura destul de laborioasa – daca 'pierd increderea celor care i-au ales'. Or, increderea este un factor de natura subiectiva, care nu poate fi cuantificat. Si atunci acelasi lucru, acelasi eveniment in care eu pot sa am incredere altcineva sa n-aiba incredere (fiecare cu reprezentarea si aprecierea lui), dar aceasta diferenta de abordare subiectiva (de intelegere, daca vrem) nu trebuie sa se reflecte in statutul unui demnitar, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, care sa poata fi revocat din acest motiv. Este si recomandarea Comisiei de la Venetia. Am eliminat-o (n.r. diferenta de abordare subiectiva). Am preluat in buna parte elementele procedurale primite de la reprezentanti ai CSM-ului.

O alta modificare la care iarasi am vazut in spatiul public multe dezbateri, multe luari de pozitii. N-am cuantificat daca-s mai mult critice sau pozitive. Se refera la amanarea intrarii in vigoare pana la 30 iunie 2019 – adica data finalizarii exercitarii presedintiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de catre Romania. Aici voi face o prezentare un pic mai larga. Sigur ca vorbim despre amanarea intrarii in vigoare pana la finalizarea presedintiei. Avem textul de lege care interzice magistratilor, asimilatilor sa mai fie detasati. Dar avem un principiu care spune ca mandatele in curs nu pot fi afectate. Adica mandatele in curs nu pot fi scurtate, nu pot fi lungite. Pot fi anulate pe motive de revocare. Prin urmare, speranta mea la dumneavoastra ar fi sa subliniati diferenta dintre a detasa pe cineva pe viitor si a-l mentine pe cel care este deja detasat – de anul trecut sau de acum doi ani sau de acum jumatate de an.

Vreau sa va exemplific prin faptul ca la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii s-a dat o hotarare de data recenta in acest sens, in care se stabileste – potrivit a ceea ce am enuntat si eu – faptul ca detasarile in curs se mentin pana la data expirarii lor. Sectia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a dat aceeasi interpretare – de altfel, nici nu se putea altcumva. Sigur ca noi avem, de exemplu, de la Ministerul Justitiei (dar si de la Externe si din alte parti), magistrati asimilati care sunt detasati in alte demnitati publice, in alte functii publice. Si sa nu ma refer la zona diplomatica; sa ma refer la cea de externe si la Bruxelles, unde colegi de-ai mei de la Ministerul Justitiei pregatesc dosarele, temele de dezbatere pentru presedintia rotativa a Consiliului Uniunii, pe care o va detine Romania in primul semestru al lui 2019. Daca noi le-am da dispozitia – in baza legii – sa revina la minister, dosarele alea raman descoperite (sigur: nimeni nu-i de neinlocuit), vom trimite pe altii, dar care sa nu fie asimilati, c-ar intra ei in incompatibilitate) si pana se acomodeaza unul care nu este asimilat sau magistrat, incepe – daca nu trece – presedintia. Mai avem la Ministerul Justitiei doi secretari de stat, doua doamne-secretar de stat care sunt detasate. Pentru a elimina orice suspiciune, orice dubiu, pentru a nu intra in conflict cu dispozitia sau cu diferitele interpretari, una dintre dansele si-a dat demisia in cursul acestei dimineti.

O alta modificare: mult-discutata problema a pensionarii magistratilor la 20 de ani (n.r. de activitate). Poti castiga un drept daca ai legea care sa produca efecte juridice in vigoare. Nu castigi un drept in comisie sau in Parlament, intr-un proiect de lege sau o lege care nu este publicata si nu si-a produs efecte juridice. Deci amanarea pensionarii anticipate la 20 de ani pana la finele lui 2019 – adica 31 decembrie 2019. (...)

Comisia de la Venetia spune ca ar fi o problema daca s-ar pensiona judecatorii, procurorii la 20 de ani in activitate efectiva. Inteleg ca ar fi aproape 2.100 de magistrati care ar dobandi vocatie la pensionare la 20 de ani. Asta nu inseamna ca daca legea intra maine in vigoare, toti 2.100 s-ar pensiona a doua zi. Probabil unii s-ar pensiona, altii ar lua decizii de pensionare si ar ramane in activitate cu decizia personala, pe care sa o foloseasca la momentul pe care fiecare il considera oportun. Deci propunerea a venit de la CSM, Curtea Constitutionala a validat aceasta solutie – ca-i treaba de oportunitate, nu-i treaba de constitutionalitate daca pensionezi pe cineva la 20 sau la 25 de ani. Comisia de la Venetia zice: 'Este o problema, pentru ca s-ar crea un deficit de personal'. Si atunci, pentru a tine echilibrul intre dorinta unora dintre magistrati – poate – de a se pensiona de indata la 20 de ani in profesia efectiva de magistrat, de a respecta decizia Curtii Constitutionale care a considerat solutia constitutionala (pentru ca e de oportunitate), de a raspunde preocuparilor Comisiei de la Venetia (…), s-a propus si s-a adoptat solutia amanarii pana la finele lui 2019, timp in care se va vedea cum se asaza sistemul, se va vedea cati vor sa se pensioneze, cati se pensioneaza, cati intra in sistem prin INM, cati intra in sistem prin concursul acela la 5 ani vechime in specialitate (in profesii juridice) si la finele lui 2019 se va decide. Ce se va decide vor decide cei care vor avea competenta. Poate fi o aborgare, poate fi o noua amanare... Orice solutie posibila, dar nu este de resortul nostru astazi.

O alta modificare corelativa cu precedenta: se prevede ca pe viitor apelurile se vor judeca in complet format din 3 judecatori. Consiliul Superior al Magistraturii s-a adresat in scris Ministerului Justitiei, cerand sa amanam intrarea in vigoare a acestei dispozitii, pentru ca n-au cum sa constituie complete din 3, in conditiile in care deja au deficit de judecatori. Sa ne imaginam: daca pe de o parte multi s-ar pensiona, pe de alta parte maine ii obligam la apel in complet din 3, chiar ar avea un deficit major de personal. Si atunci am dat curs solicitariii CSM-ului, amanand aplicarea acestei dispozitii – in sensul ca apelul din 3 judecatori se va judeca incepand cu 1 ianuarie 2020.

In sistemul Ministerului Public, sunt procurori delegati / detasati. Eu astazi cand va vorbesc, nu pot sa va spun exact numarul lor. Intr-un termen relativ scurt, voi fi in masura sa vi-l comunic. Multi sunt delegati / detasati. Problema este daca delegarile / detasarile respecta cerintele legale. Si atunci se va face o radiografie a sistemului si se va vedea care procurori indeplinesc cerintele legale si care nu le indeplinesc. Cei care indeplinesc conditia de vechime sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o conduita buna, sa aiba o pregatire profesionala foarte buna; acolo unde este cazul, sa aiba un grad profesional corespunzator minim. Sigur vor ramane acolo unde isi desfasoara activitatea. Ceilalti, evident, se vor intoarce la unitatile de parchet de unde au venit – adica la baza.

O alta modificare (de fapt, e o corelare): interviul care urmeaza sa se desfasoare pentru procurorii cu functii sau de executie de la sectia aceasta speciala va fi precum interviul de la Ministerul Justitiei – adica transmis in direct, arhivat, sa aveti acces, sa aiba acces toti cei care sunt si vor fi interesati.

Sigur: legile justitiei sunt, ca orice lege, si ele perfectibile. Probabil vor fi necesare si alte modificari. Probabil realitatea va evidentia necesitatea si altor corelari. Dar inchei, spunand ca am mers de doua ori in saptamanile precedente la Comisia de la Venetia, spunand ca m-am dus cu draftul de ordonanta in mana, spunand ca nu m-am dus sa cer aprobare, sa cer avizare, ci m-am dus ca sa discutam coordonatele noii reglementari, in acord cu standardele europene, cu standardele Comisiei de la Venetia, la care se raporteaza celelalte autoritati de rang european. Joi merg la Venetia, unde este a CXVI-a sesiune plenara a Comisiei de la Venetia si se va dezbate si acest draft, aceasta ordonanta de urgenta, care va fi integrata avizului prealabil pe care deja dumneavoastra il cunoasteti. Speranta mea este ca in avizul final sa se ia act, sa se constate faptul ca – fie si partial – Romania se racordeaza la standardele europene din aceasta perspectiva a legilor justitiei si din perspectiva recomandarilor pe care le-au formulat in avizul prealabil".