Anunturi explozive ale ministrului Justitiei, Tudorel Toader (foto 1). Acesta a dezvaluit in seara zilei de duminica, 20 ianuarie 2019, ca „in cel mai scurt timp posibil” Guvernul va adopta doua ordonante de urgenta prin care sa li se faca dreptate romanilor executati in dosare fabricate pe baza Protocoalele PICCJ-SRI declarate ilegale, precum si celor condamnati definitiv de catre Completurile de 5 judecatori de la Inalta Curte nelegal constituite.

Intr-o interventie telefonica la Romania TV, Toader a precizat ca este gata deja proiectul de OUG privind completurile.  Concret, ordonanta prevede ca toate persoanele condamnate de catre Completurile de 5 judecatori de la ICCJ in intervalul 2014-2018 vor putea depune contestatii in anulare prin care sa ceara revizuirea respectivelor condamnari. Iar asta intrucat in perioada amintita, niciun complet de 5 de la instanta suprema nu a fost tras la sorti integral (asa cum prevede Legea 304/2004 privind organizarea judiciara), ci doar patru dintre ei, presedintele si vicepresedintii instantei supreme facand parte automat din aceste completuri, ca membri de drept, fara sa fie trasi la sorti. Amintim ca pe 29 noiembrie 2018, Curtea Constitutionala a Romaniei si-a motivat Decizia nr. 685/2018, prin care a admis existenta conflictului juridic de natura constitutionala sesizat de premierul Viorica Dancila dintre Parlamentul Romaniei, pe de o parte, si ICCJ, pe de alta parte, ivit dupa ce instanta suprema a refuzat sa puna in aplicare modificarile la Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, in legatura cu componenta Completurilor de 5 judecatori (click aici pentru a citi).

Fireste ca dupa anuntul lui Toader legat de ordonanta pe completuri, propaganda #rezist s-a activat si a declansat atacuri furibunde impotriva ministrului Justitiei. Motivul? Odata adoptata ordonanta de urgenta, printre cei care vor putea formula contestatie in anulare se numara presedintele PSD Liviu Dragnea, politicianul avand posibilitatea sa solicite revizuirea condamnarii primite in dosarul Referendumul. Pe scurt: #rezistentii vor sa persiste nedreptatile suferite de numerosi romani, doar ca sa nu scape Dragnea.

In aceeasi declaratie de duminica seara, Tudorel Toader a mentionat ca draftul celeilalte ordonante de urgenta (vizand posibilitatea solicitarii de revizuire a condamnarilor pronuntate in dosarele bazate pe protocoalele PICCJ-SRI) urmeaza sa fie redactat dupa ce Curtea Constitutionala a Romaniei isi va motiva decizia de miercuri, 16 ianuarie 2019, cand a admis exceptia de neconstitutionalitate formulata de Camera Deputatilor si a stabilit ca SRI a intervenit nelegal in dosarele penale (click aici pentru a citi).

In plus, Tudorel Toader a precizat ca va sesiza CCR cu un conflict juridic de natura constitutionala privind revocarea Procurorului General Augustin Lazar (foto 2). De data aceasta, a spus ministrul, procesul va decurge mai usor decat in cazul revocarii sefei DNA Laura Kovesi, intrucat Curtea Constitutionala a Romaniei are deja jurisprudenta proprie.

De asemenea, ministrul si-a exprimat intentia de a transforma Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie in directie de sine statatoare, astfel incat Augustin Lazar sa nu-i mai poata sabota functionarea.

Alt subiect la care s-a referit Toader a fost cel al trecerii agentilor pentru CEDO si CJUE de la Ministerul Afacerilor Externe la Ministerul Justitiei. Motivul este chiar actualul cadru legal, care ii permite Ministerului Justitiei doar sa le dea celor doi agenti mandat de reprezentare pentru pledarea cauzelor la instantele europene, dar nu si sa le valorifice rezultatele muncii.

Iata explicatiile complete ale lui Tudorel Toader:

„In primul rand, un lucru pe care-l stim cu totii (unii insa nu-l recunosc): faptul ca Curtea Europeana a Drepturilor Omului nu a cerut Romaniei sa emita o lege a recursului compensatoriu. S-a reluat de multe ori afirmatia: 'daca nu dam o lege a recursului compensatoriu, Romania risca o condamnare de 85 de milioane de euro'. Nici vorba! N-a fost si nu este. Curtea Europeana ne-a spus ca in termen de 6 luni, sa facem – printr-un memorandum intern – o foaie de parcurs, prin care sa aratam graficul actiunilor pe care le avem in vedere, pe care le vom realiza pentru rezolvarea problemei supraaglomerarilor si conditiilor improprii din penitenciare. Deci aceste afirmatii au fost folosite si mult reluate pentru justificarea Legii recursului compensatoriu, o lege care – stim – a fost initiata de catre guvernul asa-numit 'tehnocrat'.

Dupa aceea, Consiliul Superior al Magistraturii, in componenta anterioara, a propus schimbarea filosofiei legii, a naturii juridice a institutiei: in loc de 3 zile castigate la liberare conditionata, sa fie 3 zile considerate ca executate. Senatul (prima camera sesizata) a zis da, si-a insusit aceasta propunere. Mai mult: PNL, USR, opozitia, in general, de astazi, care critica legea, a fost foarte vocala in a o sustine si a-i arata beneficiile ei. S-a dus la Camera Deputatilor, unde din 3 zile s-au facut 6 considerate ca executate, s-au adaugat si alte criterii pentru care se considera detentia ca fiind necorespunzatoare. Administratia Nationala a Penitenciarelor a facut o evaluare a impactului unei astfel de reglementari si a aratat cam care este potentialul legii – cati ar putea iesi daca legea va fi adoptata in forma aceasta – si a opinat in sensul ca nu sustine proiectul de lege. Ministerul Justitiei a depus in scris la Camera Deputatilor aceeasi sustinere a proiectului initial care a plecat de la Guvern, adoptat de catre guvernul condus de catre premierul Grindeanu. Legea s-a dus la presedinte, la promulgare. N-a criticat-o, nu si-a pus problema: o fi constitutionala? N-o fi constitutionala? O fi oportuna? N-o fi oportuna? Si asa mai departe. A promulgat-o; legea a intrat in vigoare si acum ii vedem efectele.

Eu am repetat si repet cat voi avea ocazia: eu imi asum tot ceea ce fac eu, tot ceea ce face Ministerul Justitiei cat sunt eu la minister, si nu ce fac altii in legatura cu reglementarile legale, pentru ca noi avem competente partajate. Prin urmare, astazi vedem ceea ce se intampla. Am vazut parcursul legislativ, am vorbit cu doamna premier, am vorbit joi din nou cu Administratia Nationala a Penitenciarelor, a facut o noua evaluare – maine (n.r. luni) i-o prezint doamnei prim-ministru si vom decide ceea ce este de facut. Sigur: sunt mai multe variante. Nu vreau sa va dezamagesc, dar nu pot sa avansez eu varianta finala pe care o vom adopta. Vedem maine si comunica doamna prim-ministru sau voi comunica eu.

Important este, dupa parerea mea, sa aflam adevarul asa cum este, din practica judiciara, din procesul legislativ. Cunoscand adevarul, stim ce trebuie sa facem. Sigur: este anormal sa facem afirmatii de genul: 'Noi exportam experienta in prevenirea si combaterea criminalitatii, in lupta cu fenomenul numit coruptie', cand in realitate vedem cu totii foarte bine, din pacate, vedem o realitate care este cu totul alta decat cea pe care o promovau autoritatile de resort. Vedem multe abuzuri (ca sunt de la DNA, ca au fost de la Ploiesti, ca sunt de la Oradea)... Vedem ce spune Curtea Constitutionala: ca protocoalele sunt nefiresti (neconstitutionale), ca din 2014 incoace completele de 5 au fost constituite in contradictie cu legea (a declarat Curtea acel conflict)...

Noi trebuie sa facem ceva. Intr-un stat de drept, nu poti sa-i zici romanului: 'Ai fost urmarit penal pe protocoale declarate neconstitutionale; ai fost condamnat definitiv de complete nelegal constituite (procedura declarata neconstitutionala)'. Dar intr-un stat de drept al lui 2019, intr-o tara membra a Uniunii Europene, chiar daca ti s-a incalcat dreptul la aparare, la un proces echitabil, la respectarea legii, ramai condamnat sau ramai in puscarie”.

Proiectele de OUG pe protocoale si completuri nelegale

„Am pregatit un proiect de ordonanta de urgenta pentru repunerea in termen a tuturor celor care au fost condamnati de catre complete nelegal constituite. Si vor putea face contestatie in anulare (repusi fiind in termen prin ordonanta), iar instanta, in complet legal constituit, ii va judeca. Si daca vor fi vinovati, vor plati. Daca nu vor fi vinovati, nu exista temei sa plateasca. Aceasta este o prima si imediata masura.

A mai declarat Curtea drept neconstitutionala si incheierea acelor protocoale. Asteptam motivarea deciziei Curtii, vedem dezlegarea pe care o vor da judecatorii constitutionali si in functie de care, probabil, vom proceda in aceeasi masura: sa le dam posibilitatea juridica, legala sa verifice dosarul, sa fie contestat, sa verifice daca urmarirea penala a fost facuta pe probele legale din Codul de procedura penala sau a fost facuta pe langa procedura penala, pe baza de protocoale si de catre organe judiciare care nu sunt abilitate in urmarirea penala.

Ordonanta de urgenta pentru contestatia in anulare de catre cei condamnati definitiv (care au pierdut termenul de contestatie), condamnati in complete nelegal constituie, asta e una. Doi: asteptam decizia (n.r. motivarea deciziei) si in functie de dezlegarea judecatorilor, cel mai probabil vom proceda la fel.

Ordonanta e pregatita. Nu decid eu momentul (n.r. al emiterii ordonantei). Eu propun solutia. Eu am facut draftul de ordonanta. Doamna prim-ministru va decide. Dar ce pot crede eu: in cel mai scurt timp posibil.

Eu am fost personal la CEDO si am vorbit cu presedintele CEDO, si colegi ai mei – experti de la minister si de la ANP – au vorbit la grefa CEDO. Am prezentat memoriul acela, foaia de parcurs privind masurile pe care le avem in vedere si buna parte dintre ele deja s-au realizat.

Sa nu picam dintr-o extrema in alta! Da, avem o astfel de statistica (n.r. privind eliberarile dinainte si de dupa recursul compensatoriu) – cel mai probabil, o voi prezenta maine. Dar dintre cei care au beneficiat de recursul compensatoriu (si se poate vedea in statistica oficiala a ANP – vorbim cu datele de joia trecuta), 5,02% au comis infractiuni. Statistica ne arata ca trendul liberarilor conditionate este in scadere. In 2014, au fost 13.000 si ceva de liberati conditionat (cand n-aveam Legea recursului compensatoriu), iar in 2018, desi legea era din 2017, in 2018 au fost 8.800 si ceva de liberati conditionat. Ceea ce inseamna ca liberarea pe fractie din Codul penal cu liberarea pe zile-castig din Legea recursului compensatoriu n-a generat o crestere a numarului de liberari, ci o scadere. Si repet: evoc statistica oficiala.

Noi stim ca in 2014 am trecut de la politica penala represiva la politica penala preventiva. Noi avem masuri prin acea foaie de parcurs (n.r. promisa CEDO): deja s-a trecut de studiul de fezabilitate; aproape suntem spre contractarea proiectarii si incredintarea constructiei a 2 penitenciare (cel de la Berceni si cel de la Unguriu – Buzau); avem penitenciare la care se extind pavilioanele; avem penitenciare la care se modernizeaza pavilioanele existente. Deci avem o serie intreaga de masuri (daca vrem sa le vedem si sa le recunoastem) de natura a reforma sistemul penitenciar, de natura a-l aduce la standardele impuse, stabilite de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului”.

CCR si revocarea lui Augustin Lazar

„Cand a fost evaluarea procurorului-sef al DNA, parcursul a fost mai prudent, mai dificil, pentru ca aveam [articolul] 132 din Constitutie, aveam [articolele] 52-54 din legea speciala, de organizare, aveam evaluarea pe care am facut-o eu si am prezentat public. Mai departe, Curtea Constitutionala a emis Decizia 358. Acum merg la Curte, ca instanta constitutionala – sper eu – sa ne spuna ca ramane valabil ce am stabilit in precedent.

Dupa parerea mea, argumentele demiterii Procurorului General sunt mai puternice, mai numeroase, mai evidente decat la momentul prezentarii publice a evaluarii. Aici este vorba de atitudinea presedintelui republicii, de modul in care dansul intelege sa se raporteze la constructia si functionarea statului de drept. Saptamana trecuta, cred, Procurorul General spunea ca Ministerul Public isi desfasoara activitatea in parametrii Constitutiei, cu respectarea standardelor constitutionale. Daca asta intelege dansul ca reprezinta respectarea standardului constitutional, depaseste orice intelegere a mecanismelor statului de drept.

Daca vom merge la Curte, ministrul Justitiei sa zicem ca stie el procedurile si celelalte, dar nu-i decident. Pentru ca primul-ministru este cel care decide daca mergem sau nu mergem, chiar daca in secundar, ulterior, ministrul Justitiei redacteaza sesizarea, care imi va fi mult mai usor de redactat decat precedenta, pentru ca ma voi duce la argumentele CCR”.

Sectia speciala din PICCJ s-ar putea transforma in directie

„Din pacate, nu cred ca vreun roman de buna-credinta mai poate nega aceasta trista realitate (n.r. a existentei abuzurilor). Orice lucru are o parte rea, dar are si ceva bun. Abuzul sigur ca e partea rea. Noi trambitam ca exportam experienta, cand in realitate iata ce se intampla. Dar cunoscand realitatea, stim ce trebuie sa facem. Eu, ca ministru al Justitiei, nu sunt cel care iau masuri administrative sau aplic sanctiuni.

Fata de aceste abuzuri, avem autoritati abilitate legal, care la randul lor au competente partajate. Avem Inspectia Judiciara, avem Sectia pentru procurori (n.r. din CSM), avem plenul Consiliului Superior al Magistraturii, avem sectia speciala de anchetare a presupuselor abuzuri comise de magistrati – sectie pe care actuala conducere a Ministerului Public o impiedica sa functioneze (si am proprietatea afirmatiei), motiv pentru care cel mai probabil sectia o vom transforma in directie independenta, ca sa poata sa-si faca treaba. Si va dau numai un exemplu: ca sa ajunga ceva la sectie, trece prin registratura Ministerului Public. Adica trebuie sa stie Procurorul General intai, si dup-aia sa-i dea drumul sa se duca la sectie. Or, logica ne spune invers”.

CEDO si condamnatii pe protocoale sau pe completuri constituite nelegal

„Aici e o alta directie de discutie. Agentul guvernamental pentru CEDO este parte integranta a Ministerului de Externe. Aici e un lucru nefiresc. Eu, ca ministru, le dau mandatul de reprezentare, eu le dau mandat pentru o eventuala stingere amiabila a litigiului, dar ei sunt in curtea Ministerului de Externe. Pana in 2003, cred, ei erau parte in structura Ministerului de Justitie.

Acum avem un proiect de lege (am vorbit cu domnul ministru Melescanu; chestiunea dureaza cam de multa vreme) prin care agentul guvernamental pentru CEDO si cel pentru Curtea de Justitie a Uniunii Europene sa redevina parte integranta a Ministerului de Justitie, ca sa inchidem cercul acesta. Noi le dam mandat de reprezentare, dar rezultatul final nu mai vine la noi, ci se duce la Externe. Domnul ministru Melescanu a inteles aceasta particularitate, aceasta functionare cu sincope si a fost de acord sa le transferam la MJ (sigur: in baza unor acte normative).

Deci la MJ n-avem aceasta statistica (n.r. privind condamnarile pe protocoale si pe completuri constituite nelegal), dar ce se intampla daca unul s-a dus la CEDO, a avut castig de cauza, iar el vine aici si poate sa faca o contestatie in anulare? Sigur: are prioritate hotararea externa, de la instanta europeana. Dar invers: daca el s-a dus acolo, procesul nu s-a terminat, initiaza aici contestatie in anulare si ramane fara obiect cel de acolo, pentru ca are calea de reformare interna?”

Implicatiile eventualelor ordonante asupra MCV

„Mie imi place sa cred ca relatiile noastre cu membrii Uniunii Europene nu vor fi alterate, pentru ca partenerii nostri europeni, membrii familiei europene, toti in corpore sunt dornici de instaurare a statului de drept. Si mi-au spus-o de foarte multe ori. Or, cata vreme avem o instanta constitutionala nationala, cata vreme instanta constitutionala spune ca justitia s-a infaptuit pe langa lege sau in complete nelegale, eu personal nu cred ca partenerii europeni, cei din MCV, din decizia de instituire din decembrie 2016 vor putea spune altceva, pentru ca implicit ar insemna o invalidare, o critica a deciziei Curtii Constitutionale – ceea ce nu s-a facut si nu cred sa se faca”.