Excelent comunicatul de presa dat publicitatii de UDMR, marti 12 decembrie 2017, in legatura cu votul acordat pentru modificarile la Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. UDMR precizeaza ca a votat in favoarea modificarilor aduse acestei legi dintr-un motiv simplu: "Vrem stat de drept, nu un stat dirijat de procurori". 

In acelasi comunicat de presa, UDMR - al carui reprezentant in Comisia speciala de modificare a Legilor Justitiei a fost deputatul Marton Arpad (foto) - destrama si manipularile aruncate de propagandistii "Sistemului" in ultimele zile, cum ca prin modificarile adoptate in Parlament ar fi afectata independenta procurorilor. Dimpotriva, UDMR subliniaza ca modificarile la Legea statutului magistratilor nu prevad controlul politic asupra sistemului judiciar, ci asigura independenta acestuia. Nu in ultimul rand, in opinia UDMR, o alta prevedere extrem de importanta votata in Parlament se refera la raspunderea magistratilor: “Cine greseste trebuie sa isi asume consecintele. Daca se dovedeste ca un judecator sau un procuror, cu rea-credinta sau dintr-o neglijenta grava a comis o eroare judiciara care a provocat prejudicii, statul va avea obligatia sa traga la raspundere procurorul sau judecatorul vinovat”.

Iata comunicatul UDMR din 12 decembrie 2017:

“Luare de pozitie UDMR: Vrem stat de drept, nu un stat dirijat de procurori! - Uniunea a votat in favoarea modificarii legii statutului judecatorilor si procurorilor

Separarea puterilor in stat este in interesul tuturor cetatenilor. Avem nevoie de aceasta modificare legislativa, deoarece contribuie la garantarea statului de drept. Legea adoptata astazi nu prevede controlul politic asupra sistemului judiciar, ci asigura independenta acestuia.

Nici Presedintele tarii nu se implica in procedura de numire a judecatorilor si procurorilor, care, conform modificarii adoptate astazi, se aplica exclusiv pe criterii profesionale, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Rolul Presedintelui in numirea acestei categorii profesionale a devenit o formalitate Si astfel, clasa politica nu are niciun cuvant de spus in numirea magistratilor.

UDMR sprijina lupta impotriva coruptiei. Propunerea legislativa adoptata astazi nu limiteaza in niciun fel acest efort. Dimpotriva, astazi a fost adoptata o lege cu reglementari clare, o lege care se aplica tuturor, in mod egal. Am votat in favoarea separarii carierelor judecatorilor de ale procurorilor.

Judecatorii si procurorii trebuie sa isi exercite atributiile separat si independent unul de celalalt. A fost nevoie de aceasta modificare, pentru ca, pana acum, legislatia nu prevedea acest aspect.

Intr-un stat de drept procurorii nu fac parte din puterea judecatoreasca a statului.

Cine greseste trebuie sa isi asume consecintele. Daca se dovedeste ca un judecator sau un procuror, cu rea-credinta sau dintr-o neglijenta grava a comis o eroare judiciara care a provocat prejudicii, statul va avea obligatia sa traga la raspundere procurorul sau judecatorul vinovat. Pana in acest moment, statul nu avea aceasta obligativitate. In conformitate cu modificarea aprobata astazi, cel prejudiciat are dreptul sa ceara despagubiri statului, in temeiul unei hotarari judecatoresti irevocabile.

La initiativa UDMR, in acest proiect de lege a fost introdusa o prevedere, potrivit careia, judecatorii si procurorii au obligatia sa depuna o declaratie pe propria raspundere, prin care sa demonstreze ca nu sunt si nu au fost colaboratori ai serviciilor secrete. Serviciilor de informatii le este interzis sa racoleze angajati din sistemul judiciar, iar incalcarea acestei interdictii de colaborare intre judecatori, procurori si serviciile secrete va constitui o infractiune la adresa independentei justitiei si se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 10 ani.

Prin derogare de la orice alte legi sau prevederi, informatiile, deciziile, hotararile, protocoalele, ordinele si orice alte acte emise sau co-semnate de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii sau de un serviciu de informatii, care vizeaza sau are legatura cu justitia sunt informatii de interes public si nu se vor putea secretiza, asa cum s-a procedat pana acum.

In vederea unei mai bune pregatiri profesionale, modificarea prevede prelungirea duratei cursurilor de formare profesionala pentru judecatori si procurori, de la 2 la 4 ani, iar a stagiaturii de la 1 an la 2 ani. In perioada frecventarii cursurilor de formare profesionala, dupa primul an, judecatorii si procurorii vor fi obligati sa efectueze, la 6 luni, practica profesionala in institutiile judiciare, birouri notariale, cabinete de avocatura sau institutii publice.

Aceste modificari nu impiedica lupta impotriva coruptiei, ci asigura independenta politica atat a judecatorilor cat si a procurorilor”.