Curtea de Conturi – condusa de juristul Mihai Busuioc (foto) – a publicat joi, 29 mai 2025, sapte recomandari pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie legate de salarizarea judecatorilor, a grefierilor si a celorlalte categorii de personal din instante.

In primul rand, Curtea de Conturi are in vedere promovarea unui proiect de lege a salarizarii unitare in domeniul justitiei, astfel incat sa nu mai existe binecunoscutele valuri de procese pentru drepturi salariale. In acest sens, institutia de audit public extern porneste de la celebra sentinta nr. 1508 din 28 octombrie 2020 din dosarul nr. 564/120/2020, pronuntata de judecatorul Ionut Stoian de la Tribunalul Dambovita, prin care 63 de judecatori si magistrati-asistenti de la ICCJ au obtinut calcularea indemnizatiilor pe baza valorii de referinta sectoriale (VRS) de 605,225. (Mai exact, Tribunalul Dambovita a stabilit ca este necesara egalizarea indemnizatiilor din sistemul de Justitie, care trebuie sa raporteze la cel mai mare nivel de salarizare in plata.) Aceasta sentinta a ramas definitiva prin decizia nr. 930 din 15 aprilie 2021, pronuntata de magistratele Izabela Stanescu si Gabriela Nicula de la Curtea de Apel Ploiesti.

In al doilea rand, Curtea de Conturi recomanda ca Inalta Curte (ordonatorul principal de credite pentru instante) sa aiba mai multe atributii in ceea ce priveste controlul felului in care sunt cheltuiti banii pentru salarizarea personalului din justitie.

In acelasi comunicat, institutia consemneaza ca la sfarsitul anului 2023, drepturile salariale restante de la nivelul celor 14 curti de apel verificate totalizau aproximativ 6,8 miliarde de lei.

Redam intregul comunicat al Curtii de Conturi:

„In contextul misiunilor de audit de conformitate si financiar efectuate la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), Curtea de Conturi a transmis instantei supreme o serie de recomandari menite sa conduca la asigurarea coerentei, claritatii si uniformizarii modului de aplicare a normelor juridice in domeniul salarizarii personalului angajat in sistemul de justitie.

Recomandarile au fost formulate in urma auditului de conformitate privind verificarea modalitatii de respectare a legislatiei referitoare la salarizarea unitara la entitatile apartinand sectorului de justitie/sistemului judiciar, pentru perioada 2021-2023 si au fost reluate ca urmare a auditului financiar efectuat la ICCJ pentru situatiile financiare aferente anului 2023.

Evaluarea modului de stabilire a drepturilor salariale ale personalului la nivelul Inaltei Curti si a instantelor judecatoresti a evidentiat impedimente de ordin legislativ, in contextul existentei unui cadru de reglementare complex, marcat de necorelari/conflicte de natura juridica intre Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice si jurisprudenta in materia salarizarii personalului din sistemul de justitie.

Astfel, actiunile judecatoresti formulate de angajati in contradictoriu cu angajatorii, prin care au solicitat recunoasterea unor drepturi salariale, au inregistrat o dinamica fara precedent, amplificand fenomenul litigios asa cum au remarcat auditorii.

In temeiul dispozitiilor unei sentinte civile (sentinta civila nr. 1508/28.10.2020, pronuntata de Tribunalul Dambovita), la nivelul instantelor au fost emise acte administrative de salarizare prin care cuantumul indemnizatiei de incadrare / salariului de baza au fost stabilite 'fara a fi afectate de limitarile prevazute de art. 38 alin. 6/1 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare. In baza situatiilor recapitulative si centralizatoarelor de salarii, analizand corelativ nivelul venitului brut total aferent unei luni calendaristice cu salarii acordate plafonat, cu nivelul venitului brut total aferent unei luni calendaristice in care salariile au fost acordate deplafonat a rezultat o diferenta totala de 35.724.091 lei pentru 14 curti de apel verificate – au mentionat auditorii.

(In actul de control s-a utilizat in mod conventional sintagma 'drepturi salariale acordate 'plafonat' sau 'deplafonat', dupa caz, in raport cu limitarile impuse de art. 38 alin. 6 din Legea - cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare.)

Referitor la categoria profesionala functionari publici, procentul in care au fost acordate unele elemente constitutive ale venitului salarial a fost stabilit de catre instantele de judecata prin deciziile pronuntate, fara a fi prevazute de acte normative specifice (suplimentul de post in procent de 25% si suplimentul corespunzator treptei de salarizare in procent de 25%).

In perioada auditata, actele administrative de salarizare au fost emise, in marea lor majoritate, in baza sentintelor judecatoresti definitive. Conform datelor raportate prin situatiile financiare incheiate la sfarsitul anului 2023, datoriile reprezentand drepturi de natura salariala restante stabilite prin acte administrative de salarizare si prevazute in hotarari judecatoresti erau de 6.799.139.547 lei.

Concluzionand, analiza modului de stabilire a salarizarii personalului a evidentiat o practica neunitara, care a generat diferente valorice semnificative la nivelul indemnizatiei de incadrare/salariului de baza si/sau a sporurilor acordate personalului, atat intre ordonatorul principal si instantele de judecata, cat si intre instante pentru toate categoriile profesionale: personal auxiliar, personal conex, functionari publici si personal contractual, cu exceptia magistratilor pentru care actele administrative de salarizare au fost emise centralizat la nivelul ordonatorului principal de credite.

In contextul misiunii de audit de conformitate, Curtea de Conturi a transmis Inaltei Curte de Casatie si Justitie o serie de recomandari, astfel:

Initierea demersurilor pentru promovarea unui proiect de lege a salarizarii specifice domeniului justitiei, precedata de o evaluare care sa evidentieze veniturile salariale corespunzatoare fiecarei categorii profesionale din acest domeniu.

Intensificarea dialogului si a colaborarii cu institutiile din cadrul Familiei ocupationale Justitie pentru a identifica solutii viabile necesare ajustarii politicii salariale si transpunerii reglementarilor legale in norme si proceduri administrative interne, precum si pentru a preveni litigiile de munca.

Initierea demersurilor pentru consolidarea autoritatii ordonatorului principal de credite in relatie cu instantele judecatoresti, vizand adoptarea deciziilor financiare ce decurg din gestionarea bugetului pentru cheltuielile de personal, precum si pentru alte categorii de cheltuieli intrinsec legate de cheltuielile de personal ale curtilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate si al judecatoriilor.

Intarirea mecanismelor de control intern managerial la nivelul ordonatorilor secundari si tertiari ai ICCJ, cu scopul de a asigura gestionarea adecvata a procesului de stabilire si calcul al drepturilor salariale, precum si de punere in executare a hotararilor judecatoresti pentru categoriile de personal aflate in subordinea acestora, avand in vedere ca responsabilitatea pentru utilizarea legala si eficienta a fondurilor publice alocate instantelor de judecata revine integral acestor ordonatori.

Consolidarea structurii de audit public intern in vederea asigurarii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii in conditii optime a activitatii de audit public intern, atat la nivelul ordonatorului principal, cat si la nivelul curtilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate si judecatoriilor, cu respectarea competentelor conferite de reglementarile legale.

Analiza salariilor de baza / indemnizatiilor de incadrare si a sporurilor aferente, acordate intregului personal din cadrul ICCJ si al instantelor judecatoresti din punct de vedere al legalitatii si respectarii principiului egalitatii, in contextul in care sunt necesare instrumente de ordin legal care sa asigure o abordare si aplicare unitara a salarizarii raportat la amploarea fenomenului litigios. Analiza va fi efectuata de catre o comisie desemnata in acest sens, din care vor face parte specialisti din cadrul structurilor functionale de specialitate ale ICCJ, respectiv resurse umane, salarizare, juridic si audit public intern. Raportul cuprinzand concluziile analizei realizate va fi inaintat Ministerului Justitiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Guvernului si Parlamentului Romaniei in vederea promovarii masurilor legale necesare asigurarii unei abordari unitare a salarizarii personalului din cadrul autoritatilor judecatoresti.

Implementarea sistemului informatic de evidenta centralizata a drepturilor salariale / drepturilor castigate in instanta, astfel incat sa se asigure instituirea mecanismului de monitorizare si evaluare periodica a conformitatii cu reglementarile legale specifice salarizarii, atat la nivelul ordonatorului principal, cat si la nivelul curtilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate si judecatoriilor.

Raportul de audit de conformitate referitor la verificarea modalitatii de respectare a legislatiei privind salarizarea unitara la entitatile apartinand sectorului de justitie/sistemului judiciar la Inalta Curte de Casatie si Justitie si Raportul de audit financiar intocmit la ICCJ pentru exercitiul financiar 2023 sunt disponibile pe pagina de internet a institutiei noastre (www.curteadeconturi.ro)”.

* Cititi aici cele doua rapoarte pe care Curtea de Conturi isi bazeaza concluziile