Revolta împotriva guvernului condus de premierul demis Ilie Bolojan (foto) a cuprins toate nivelurile de jurisdicție din România. După Înalta Curte, curțile de apel și tribunale, și judecătoriile s-au ridicat marți, 26 mai 2026, împotriva proiectului Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. 

Președinții a 163 dintre cele 175 de judecătorii ale țării avertizează asupra anomaliilor pe care le va genera noul act normativ – în ceea ce privește atât salariile, cât și pensiile judecătorilor.

De asemenea, semnatarii comunicatului subliniază că legea creează discriminări atât în rândul breslei judecătorești, cât și între judecători și alte categorii profesionale (profesori, medici, poliţişti funcţionari publici etc.).

Prezentăm comunicatul președinților de judecătorii (vezi facsimil):

„Președinții Judecătoriilor din România, solidarizându-ne cu pozițiile exprimate de Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și de Consiliul Superior al Magistraturii, atragem atenţia public asupra consecinţelor catastrofale ale proiectului de lege de salarizare, în condiţiile expuse public de ministrul interimar al muncii din guvernul demis al României:

- Textele proiectului vor provoca anomalii traduse în încadrări diferite ale persoanelor în funcţie de data promovării sau recrutării în funcţii publice, astfel încât se va ajunge la situaţii în care, ca efect al promovării în grade sau trepte de vechime, drepturile salariale să scadă.

- Nivelul coeficienților de ierarhizare propuși încalcă principiul constituţional al egalităţii între puteri, fără a ţine cont de rolul constituţional al puterii judecătoreşti.

- Singura preocupare a iniţiatorilor a vizat majorarea salariilor demnitarilor, deşi aceştia fac apel la moderaţie în cheltuirea banilor publici.

- Corelată cu noua lege a pensiilor care a determinat diferenţe semnificative între pensiile în plată şi noile pensii, noua lege de salarizare în forma actuală va provoca o nouă scădere a acestui drept, astfel încât în loc de 3 categorii de pensionari în magistratură vor fi 4, fiecare urmând a fi menţinută în plată, cu diferenţe de peste 100% între ele, în condiţii identice de grad şi vechime, ceea ce nu poate fi admis.

Drepturile salariale restante sunt recunoscute tuturor categoriilor profesionale (profesori, medici, poliţişti funcţionari publici etc.) şi sumele datorate de statul român sunt consecinţa incapacităţii factorilor de decizie de a edicta norme clare şi lipsite de echivoc, dar şi iniţiativelor individuale greu de înţeles prin care s-au realizat excepţii preferenţiale unor anumite categorii profesionale, discriminând altele.

Neplata unilaterală a acestor drepturi obţinute de cetăţeni potrivit legii a determinat acumularea unor sume care reprezintă expresia neasumării puterii executive, iar nu a exercitării de către cetăţeni a drepturilor lor recunoscute de lege şi de reglementările internaţionale.

Președinții Judecătoriilor din România resping strategia asumată făţiş la nivel politic de demonizare continuă a magistraților pentru a acoperi incapacitatea puterii executive de îmbunătățire a nivelului de trai al societăţii şi atrag atenţia public că nu mai sunt dispuşi să accepte atitudini iresponsabile şi umilitoare, fără fundament, din partea celorlalte puteri”.