Procurorul PICCJ Marius Iacob (foto) nu s-a mulțumit să prezinte doar motivele și probele pentru arestarea colegului său, procurorul Gigi Valentin Ștefan de la Parchetul Curții de Apel Constanța, ci i-a făcut o caracterizare devastatoare acestuia.

În referatul cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive (vezi facsimil) față de procurorii Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță de la Parchetul Curții de Apel Constanța (primul acuzat de trafic de influență, al doilea de instigare la abuz în serviciu), Marius Iacob precizează că Ștefan a abdicat fără scrupule de la principiile și reperele care guvernează comportamentul unui magistrat, ce impun standarde de exigență mult mai ridicate și mai stricte decât cele aplicabile unor persoane fără calitate specială.

Tot Gigi Valentin Ștefan, arată procurorul Iacob, a mercantilizat ideea de înfăptuire a justiției, deturnând și transformând rolul, demnitatea și noblețea profesiei de magistrat într-un mijloc de înavuțire, orientându-și, de asemenea, toate demersurile și eforturile către acumularea facilă și rapidă de resurse financiare în mod fraudulos.

În schimb, nu la fel de vehement este procurorul Marius Iacob la adresa lui Teodor Niță, despre care afirmă doar că a afectat cursul firesc al justiției. Este drept, acuzația la adresa lui Niță nu este atât de gravă precum cele aduse lui Ștefan.

Iata fragmentul din referatul de arestare în care procurorul PICCJ Marius Iacob îl desființează pe procurorul Gigi Valentin Ștefan de la Parchetul Curții de Apel Constanța:

„Din materialul probator administrat (procese-verbale de transcriere a înregistrărilor în mediul ambiental, procese-verbale de verificare, procese-verbale 65 de efectuare a perchezițiilor domiciliare, declarația martorului Stanciu Mihai Alexandru) în cauză rezultă că procurorul Ștefan Gigi Valentin a mercantilizat în mod nepermis nu doar actul de justiție într-o serie de situații concrete, punctuale, ci chiar ideea de înfăptuire a justiției prin conduita sa sistematică profund veroasă, abdicând fără scrupule de la principiile și reperele care guvernează comportamentul unui magistrat, ce impun standarde de exigență mult mai ridicate și mai stricte decât cele aplicabile unor persoane fără calitate specială.

A deturnat și transformat rolul, demnitatea și noblețea profesiei de magistrat într-un mijloc de înavuțire, orientându-și toate demersurile și eforturile către acumularea facilă și rapidă de resurse financiare în mod fraudulos, plasând într-un plan marginal îndatoririle de serviciu, pe care le socotește facultative, îndeplinindu-le în mod steril sau ignorându-le complet, absentând cu titlu regulat sau petrecând un timp de lucru mult inferior celui legal la locul de muncă, interval în care preocupările sale principale erau orientate tot către înscrierea în paradigme generatoare de beneficii personale, purtând contacte telefonice cu persoane din varii medii, ce trădează componenta pecuniară din spatele acțiunilor asumate.

A interferat metodic și regulat, într-o manieră care înfrânge până și cele mai elementare coordonate de etică și deontologie cu persoane din diverse sfere de putere și influență, identificând până la confuziune statutul său cu un vehicul de traficare nestingherită a influenței, sub falsul sentiment de impunitate pe care dimensiunea funcțiiilor de conducere ocupate timp de peste 15 ani i-a conferit-o.

Perioada însemnată în care a ocupat funcția de procuror general transpare că a fost utilizată de către suspect nu pentru îndeplinirea rolului său instituțional, ci cu predilecție pentru dezvoltarea unei sfere relaționale apte a-i asigura înavuțirea subită și semnificativă.

În considerarea funcției de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța pe care a ocupat-o acesta și-a construit și consolidat o imagine caracterizată de plenipotență, impunitate absolută și capacitate de a influența orice decizie judiciară, pe care încearcă constant să și-o reafirme și în prezent în discuțiile cu beneficiarii traficării influenței dar și în raport de colegii din structurile de parchet de la nivelurile inferioare.

Etalarea unui tipar de comportament grefat strict pe interese economice și pe jocuri de putere este dezvăluită de natura și dimensiunea raporturilor ilicite în care caută sau chiar insistă să se înscrie, promiscuitatea interacțiunilor și lipsa oricăror standarde minimale de moralitate, decență și prudență întrezărindu-se nu doar din paleta extrem de extinsă de bunuri, servicii și prestații primite sau acceptate drept contraprestație pentru traficarea influenței efective ori pretinse, unele de o valoare chiar dezonorantă, ci și de modelele umane cu care se înconjoară permanent și cu care derulează relații personale subordonate tiparului acțional ilicit imputat, precum șefi de structuri din eșaloanele inferioare ale instituțiilor publice de la nivelul județului Constanța, simpli cetățeni, funcționari publici și persoane care au ocupat în trecut funcții importante în cadrul structurilor teritoriale aparținând de alte ministere, transformând comiterea infracțiunilor de corupție într-un modus vivendi, fără nicio formă de autocontrol și reținere.

De asemenea, cu privire la procurorul Niță Teodor, probele administrate până în prezent demonstrează că la data de 15 ianuarie 2026, a exercitat demersuri de influențare a locotenent-colonelului Cristian Rotaru din cadrul ISUJ Constanța, în scopul neaplicării măsurilor legale față de societatea controlată, administrată de numitul Stelian Alexe, despre care a afirmat că 'este un apropiat de-al său, căruia îi este dator pentru sprijinul și ajutorul acordat de-a lungul timpului'.

În concret, acesta, prevalându-se de autoritatea și influența conferite de funcția de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, i-a solicitat locotenent-colonelului Cristian Rotaru, desemnat să exercite atribuțiile de șef al Serviciului Inspecția de Prevenire din cadrul ISUJ Constanța, să comunice măsurile necesare pentru evitarea dispunerii sancțiunii încetării activității comerciale față de societatea controlată și să adopte o conduită administrativă favorabilă omului de afaceri Stelian Alexe.

Acțiunea de determinare a funcționarului public la neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, prin abaterea de la aplicarea măsurilor legale obligatorii pe linie PSI, se circumscrie activității de instigare prevăzute de art. 47 Cod penal.

Totodată, fapta prezintă relevanță penală și prin prisma dispozițiilor art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, întrucât intervenția magistratului urmărea obținerea unui folos necuvenit pentru societatea reprezentată de Stelian Alexe, respectiv evitarea aplicării măsurii complementare de încetare a activității comerciale și a consecințelor economice aferente.

Gravitatea extremă a faptelor transpare și din natura deciziilor judiciare pronunțate sau anticipate, promise în schimbul intervențiilor sale ilicite, soluțiile preconizate fiind detașate de adevărul faptic și judiciar și în contra valorilor sociale protejate prin normele de incriminare pe care persoanele favorizate le-au încălcat, afectând în mod iremediabil cursul firesc al justiției și chiar drepturile persoanelor îndrituite a le valorifica”.