Peste 200 de grefieri au protestat miercuri, 3 iunie 2026, pe treptele Curții de Apel București împotriva proiectului Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (legea salarizării unitare), care, dacă va intra în vigoare, va tăia veniturile nu doar pentru judecători și procurori, ci și pentru personalul auxiliar (grefieri, experți etc.). 

Grefierul Cătălin Trăistaru (foto 1) – liderul Sindicatului Național al Grefei Judiciare (SNGJ) Dicasterial – a declarat pentru Lumea Justiției că această lege pune România pe harta internațională a rușinii, în condițiile în care niciunde în lumea civilizată nu s-a mai vorbit despre legi salariale care să taie veniturile, în loc să le crească.

De asemenea, Trăistaru a făcut apel la Guvern să înceteze cu atacurile împotriva sistemului judiciar și să se așeze la masa dialogului.

Totodată, ca urmare a nemulțumirilor publice exprimate de către UNBR față de protestul grefierilor (click aici pentru a citi), sindicalistul le-a transmis avocaților să fie solidari, pentru că și grefierii au susținut protestul avocaților pentru majorarea onorariilor.

Nu în ultimul rând, Cătălin Trăistaru a subliniat că își dorește să vadă o atitudine mai activă și mai virulentă din partea Consiliului Superior al Magistraturii în exercitarea rolului de garant al independenței justiției – inclusiv în ceea ce privește solidaritatea cu grefierii. 

Iată declarația lui Cătălin Trăistaru pentru Luju (vezi galerie foto-video):

„Este a doua zi de protest împotriva proiectului Legii salarizării care a fost asumat public oficial de către Ministerul Muncii – proiect care ne retrogradează din punct de vedere salarial și vor scădea salariile personalului din sistemul de justiție.

Chiar dacă Ministerul Muncii vine și comunică public faptul că nu vor fi diminuări salariale prin acordarea unor diferențe tranzitorii, noi nu avem încredere în această diferență tranzitorie, pentru că, așa cum ne-am obișnuit în anii 2018-2022, Guvernul a venit cu ordonanțe de urgență prin care nici fosta lege de salarizare nu au aplicat-o sau au amânat aplicarea ei – motiv pentru care vrem să fim precauți și nu vrem să acceptăm niciun fel de diminuare salarială pe noua lege.

De aceea, vrem reconfigurarea și regândirea grilelor și repoziționarea din punctul de vedere al coeficienților colegilor mei. Și, mai mult decât atât, pentru că se vehiculează faptul că vor fi creșteri salariale la 56% dintre bugetari, vreau să contrazic această susținere a Ministerului Muncii. Această creștere vizează doar josul grilelor, adică partea de debutanți și de 0-5 ani vechime în muncă. Ne dorim ca și noi să fim printre cei care să beneficieze de creștere salarială la 1 ianuarie 2027. Dacă tot suntem acuzați că suntem speciali, vrem să ne aflăm printre specialii cărora ne vor crește salariile.

Ce vreau să mai punctez este faptul că în spațiul public ministrul Muncii a avut o atitudine tendențioasă și rău-intenționată, prin care a lăsat să se înțeleagă faptul că în justiție s-au majorat salariile în anul 2023. Majorarea salarială din 2023 nu a fost acordată în condițiile legii în vigoare, ci a fost acordată pe baza unor hotărâri judecătorești definitive, pronunțate de instanțe tocmai ca urmare a modului defectuos în care a fost scrisă fosta lege de salarizare și care a plafonat timp de cinci ani de zile salariile în sistemul de justiție. Ceea ce se va întâmpla și în noua lege, dacă nu va fi corectată: pe parcursul anilor 2027-2031, legea îngheață salariile până când va fi corectată acea valoare de referință.

Noi nu vrem să așteptăm ca acea valoare de referință să crească, pentru că ea este condiționată exclusiv de factorul politic și de evoluția bugetară a țării. Ne așteptăm ca în decembrie 2027 Guvernul României sau Parlamentul să invoce restricții bugetare care să nu permită creșterea acestei valori. De aceea, ne dorim ca o lege să vină de la început cu creșteri salariale.

Nicăieri în lumea civilizată și nici în România, până în acești ani, nu s-a vorbit despre legi salariale care să vină cu diminuări ale veniturilor pentru personalul din sistemul bugetar”.

Mesaj pentru Guvern:

„Să se așeze la masa discuțiilor, să facem o lege corectă, să facem o lege care să poziționeze categoriile socio-profesionale în raport de importanța socială a muncii, pentru că Banca Mondială a trasat niște criterii foarte clare care nu sunt respectate în cuprinsul acestei legi. De exemplu, în ceea ce privește familia ocupațională Justiție, magistrații sunt prevăzuți la clasa salarială 10, iar personalul de specialitate la clasele salariale 9 și 8. În schimb, grilele sunt aferente claselor de salarizare 5, 6 și 7.

Să dea mai mult interes și să se deschidă către un dialog real cu partenerii de dialog social și să scriem o lege care să rămână în vigoare mulți ani de zile, nu să fie corectată prin ordonanțe și cu excepții, cum se întâmplă la alte categorii de bugetari. (...)

Să înceteze cu atacurile asupra sistemului de justiție, pe care l-au dinamitat prin această lege a pensiilor, prin care au redus veniturile pe parcursul anilor 2024-2026. Știți bine că ne-au redus sporuri, ne-au eliminat norma de hrană, au restrâns nivelul pentru acordarea voucherelor de vacanțe. Acum vin și afectează efectiv salariile.

Să înțeleagă că puterea judecătorească este putere în stat și trebuie tratată ca atare, iar o lege de salarizare nu trebuie să reducă sub nicio formă veniturile salariaților”.

Mesaj pentru avocați și justițiabili:

„Să înțeleagă faptul că și noi am fost solidari față de protestul avocaților în momentul în care au înțeles să protesteze pentru majorarea onorariilor, să fie în continuare partenerii noștri în înfăptuirea actului de justiție și să înțeleagă că singura modalitate prin care noi putem să ne manifestăm nemulțumirea este prin manifestarea acestor forme de protest.

Contrar celor susținute, activitatea de judecată nu a fost încetată încă. S-a permis accesul la dosare, s-a permis accesul la soluționarea cauzelor (într-adevăr: sub un program restrâns), însă nu a fost încălcat liberul acces la justiție, pentru că avem inclusiv posibilitatea de a depune acte în format electronic – că tot vorbim despre digitalizare”.

Mesaj pentru CSM:

„Pentru Consiliul Superior al Magistraturii avem un mesaj foarte clar: să-și exercite mult mai activ și mai virulent rolul de garant al independenței justiției și să răspundă mesajului de solidaritate arătat în aceste zile de către celelalte categorii socio-profesionale din sistemul de justiție”.