Campania de ură dusă de către guvernul premierului Ilie „Sărăcie” Bolojan împotriva judecătorilor și procurorilor români a reușit să inflameze chiar și reprezentanții societății civile din Consiliul Superior al Magistraturii: avocatul Ioan Sas și fostul procuror Fănel Mihalcea (foto dreapta-stânga). 

Cei doi membri CSM au avertizat luni, 9 februarie 2026, că această campanie va distruge încrederea cetățeanului în justiție. Or, nicio democrație nu poate supraviețui fără o justiție independentă, subliniază Sas și Mihalcea.

Iată poziția integrală a reprezentanților societății civile din CSM:

„Comunicat privind respectarea independenței justiției și a statului de drept

Având în vedere rolul constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenței justiției, membrii aleși ai CSM, reprezentanți ai societății civile, consideră necesar să formuleze următoarea poziție publică, în spiritul responsabilității instituționale și loialității față de statul de drept.

În ultima perioadă, în spațiul public, au fost exprimate diverse declarații, inițiative normative și propuneri care privesc organizarea și funcționarea sistemului judiciar, precum și statutul judecătorilor și procurorilor. În atare context, considerăm necesar să (re)afirmăm următoarele aspecte esențiale:

Independența justiției este un principiu constituțional, consacrat de dispozițiile art. 124 și art. 133 din Constituția României și reprezintă o garanție structurală a statului de drept, nu un interes particular al corpului magistraților.

Prima linie de apărare pentru apărarea independenței justiției este ordinea constituțională.

Respectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii în procedurile de legiferare și în adoptarea deciziilor care privesc sistemul judiciar constituie o obligație derivată din principiul separației și echilibrului puterilor în stat și din exigențele cooperării loiale între autoritățile publice.

Într-un stat de drept și într-o democrație constituțională, dezbaterea publică asupra acestor aspecte este legitimă și necesară, însă aceasta trebuie să se desfășoare cu respectarea principiilor constituționale care guvernează raporturile dintre puterile statului. Discursul public referitor la justiție trebuie să se circumscrie unui cadru de responsabilitate, rigoare și moderație, compatibil cu poziția instituțională a autorilor săi și cu impactul pe care acesta îl produce asupra încrederii cetățenilor în sistemul judiciar, discurs care nu trebuie să afecteze încrederea în autoritatea judecătorească.

Orice reformă sau modificare legislativă care privește justiția trebuie să fie realizată cu respectarea strictă a Constituției, a standardelor europene în materia principiilor bunei guvernări, derulate printr-un proces transparent, predictibil și fundamentat pe dialog interinstituțional autentic.

Aceste principii nu au un caracter formal, ci reprezintă garanții esențiale pentru asigurarea imparțialității actului de justiție, pentru protecția drepturilor fundamentale ale persoanelor și pentru menținerea echilibrului instituțional între autoritățile și puterile statului.

Reprezentanții societății civile din Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că independența justiției nu trebuie înțeleasă ca un interes al sistemului judiciar, ci ca o garanție oferită societății în ansamblu. Ea asigură faptul că orice persoană beneficiază de un proces echitabil și de soluționarea cauzelor de către instanțe independente și imparțiale, este condiția esențială pentru protecția drepturilor și libertăților fundamentale și pentru funcționarea reală a statului de drept, astfel cum sunt consacrate prin dispozițiile art. 1 alin. 3 și alin. 5 din Constituția României: ”România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor ... dreptatea ... reprezintă valori supreme ... și sunt garantate”; ”În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie ”.

Astăzi, mai mult ca niciodată, societatea civilă și justiția trebuie să fie parteneri în apărarea statului de drept. Nu este vorba despre interese personale sau politice; este vorba despre drepturile fiecărui cetățean și despre viitorul democrației noastre.

Facem un apel la toate instituțiile statului la respectarea cu strictețe a principiului separației puterilor în stat și la realizarea unui dialog instituțional real, precum și la o cooperare loială. Orice abatere de la aceste principii are un preț extrem de mare: fragilizarea statului de drept, slăbirea protecției drepturilor cetățeanului și pierderea încrederii publice în justiție.

Fiecare presiune, fiecare atac asupra justiției nu este doar un atac asupra justiției, ci un atac asupra cetățenilor.

Fără justiție independentă, democrația nu poate supraviețui, iar statul nu mai poate fi protectorul cetățeanului, ci instrumentul arbitrar al puterii.

Ne adresăm totodată cetățenilor României, subliniind (din nou) că independența justiției nu este o problemă internă a sistemului judiciar, ci o garanție directă a libertății, demnității și securității juridice a fiecărei persoane. Atunci când justiția este slăbită, drepturile tuturor devin vulnerabile.

În calitate de membri aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile, afirmăm cu fermitate: independența justiției nu se negociază, nu se compromite și nu se subordonează vreunui interes, ci funcționează strict în baza ordinii constituționale.

Independența justiției este garanția că fiecare român poate avea încredere că legea este aceeași pentru toți, că toate drepturile sale fundamentale sunt protejate și apărate și că magistratul își exercită atribuțiile în mod liber, cu imparțialitate, curaj și profesionalism.

Într-o societate democratică, dialogul instituțional și cooperarea loială între puterile statului nu sunt opțiuni, ci responsabilitate constituțională, condiții esențiale pentru funcționarea corectă și echilibrată a statului.

Separarea puterilor statului nu presupune conflict sau antagonism, ci exercitarea responsabilă și echilibrată a atribuțiilor fiecărei autorități, cu respect reciproc și în cadrul legal stabilit. Când aceste principii sunt ignorate și independența justiției este atacată prin diverse presiuni, consecințele nu ating doar instituțiile, ci pe fiecare cetățean. Drepturile devin fragile, aplicarea legii devine impredictibilă, iar încrederea publică în instituții se erodează.

Statul de drept nu funcționează prin confruntare permanentă, ci prin respect reciproc, echilibru și responsabilitate. Separarea puterilor nu înseamnă izolare sau antagonism, ci exercitarea competențelor proprii fără a obstrucționa sau submina rolul celorlalte autorități ale statului.

Consiliul Superior al Magistraturii rămâne ferm și neclintit în misiunea sa constituțională: apărarea independenței justiției, protecția cetățeanului și menținerea statului de drept sunt imperative absolute. 

Reprezentanții societății civile din Consiliul Superior al Magistraturii au obligația legală și constituțională de a contribui, prin poziții echilibrate și fundamentate juridic la protejarea cadrului constituțional și își reafirmă angajamentul de a-și exercita mandatul cu imparțialitate și loialitate față de Constituție, contribuind la apărarea independenței justiției și la consolidarea statului de drept.

Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii,

reprezentanţi ai societăţii civile

Av. Ioan Sas

Fănel Mihalcea”.