Trimiteţi link-ul unui prieten prin e-mail

Nume prieten
Email prieten
Numele dvs.

AMR DA DE PAMANT CU MUTULICA – Asociatia Magistratilor din Romania reactioneaza dupa tentativele disperate ale judecatorului Mihai Balan, aparatorul MCV din CSM, de blocare a Sectiei de investigare a infractiunilor din Justitie: „Raportul tehnic MCV din noiembrie 2018 contine o serie de nerealitati ale caror continut si consecinte ar trebui dezbatute cu precadere, in contextul discutiei privind aplicarea recomandarilor pe care raportul le contine”

Vineri, 21 decembrie 2018 18:55 | Scris de Elena DUMITRACHE | pdf | print | email

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), condusa interimar de judecatoarea Andreea Ciuca (foto), reactioneaza dupa sedinta de coma in care judecatorul Mihai Balan din CSM, sotul procuroarei Ionela Balan de la DNA Central, a impus spre dezbatere Sectiei pentru judecatori in 19 decembrie 2018 cererea pe care a formulat-o in 6 decembrie 2018 si care prevedea luarea unor masuri la nivel institutional de incetare a procedurii de numire a procurorilor la Sectia pentru investigarea infractiunilor din Justitie. Intr-un comunicat de presa din data de 21 decembrie 2018, Asociatia Magistratilor din Romania precizeaza ca Raportul MCV pe care unii membri CSM si politicieni il ridica in slavi, cerand impunerea recomandarilor europenilor, contine "o serie de nerealitati ale caror continut si consecinte ar trebui dezbatute cu precadere".


Asociatia Magistratilor din Romania precizeaza ca Rapoartele MCV au privit progresele din domeniul justitiei, prin prisma luptei impotriva coruptiei si a actiunilor preventive in materie de coruptie, in mod majoritar, insa din continutul acestora s-a lasat "impresia gresita", subliniaza AMR, ca "acestor obiective li s-ar subsuma intreaga sau cea mai mare parte a activitatii sistemului de justitie". Lucru total neadevarat.

In acest context, presedinta AMR, judecatoarea Andreea Ciuca, enunta, printre altele si informatiile cuprinse in Raportul MCV privitoare la "Cooperarea dintre serviciile de informatii si institutiile judiciare”. Concret, Andreea Ciuca semnaleaza ca desi in ultimii ani Asociatia Magistratilor din Romania a formulat mai multe adrese, solicitari si scrisori deschise catre CSM, CSAT Si Administratia Prezidentiala, pe tema cooperarii dintre servicii si institutiile care fac parte din sistemul judiciar, nu a existat pana recent nicio reactie categoria din partea acestor institutii, dar nici din partea europenilor. Mai mult, in momentul in care institutiile abilitate in domeniu, respectiv CCR, au constatat prin Decizia nr. 51/2016 ca parteneriatul dintre serviciile de informatii, instante si parchete este nelegal, europenii nu au avut nicio reactie.

Presedinta AMR, judecatoarea Andreea Ciuca, arata astfel ca nici in Raportul MCV din 2016, dar nici in cel din 2017 "nu s-a scos o vorba despre „acoperitii din justitie”, despre protocoalele cu serviciile secrete, despre influenta vatamatoare asupra independentei justitiei", ba mai mult, afirma Andreea Ciuca, "Raportul tehnic din noiembrie 2017 trateaza cu vadita superficialitate acest subiect".

Astfel, se intreaba retoric judecatoarea Andreea Ciuca, "s-ar impune sa intelegem ca Raportul MCV trebuie respectat orbeste, cu tot cu greselile si nerealitatile, intentionate sau nu, pe care le contine – pe langa aspectele corect redate –, iar Constitutia, legea si deciziile Curtii Constitutionale trebuie „filtrate” prin prisma acestui raport cu privire la care nu putem, asadar, sa avem discernamant?"

Conchizand, Andreea Ciuca precizeaza ca "un raspuns afirmativ nu ar face decat sa duca in derizoriu tocmai ideea de lupta pentru independenta justitiei".

Felicitam Asociatia Magistratilor din Romania pentru reactia prompta in cazul aberatiilor sustinute de judecatorul Mihai Balan, reactie care releva ca magistratii din cadrul AMR realizeaza pericolul acestor Rapoarte ale Comisiei Europene si al concluziilor neconforme cu realitatea pe care le contine.

Publicam in continuare comunicatul Asociatiei Magistratilor din Romania rr. 252/21.12.2018:

"Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), organizatie neguvernamentala, apolitica, nationala si profesionala a judecatorilor si procurorilor, declarata ca fiind „de utilitate publica” prin HG nr. 530/21 mai 2008 - cu sediul in municipiul Bucuresti, B-dul Regina Elisabeta nr. 53, sector 5, tel./fax. 021.4076286, e-mail amr@asociatia-magistratilor.ro, cod de inregistrare fiscala 11760036, cont bancar RON IBAN RO37RNCB0090000508620001, deschis la banca BCR-Sucursala Lipscani -, reprezentata legal de judecator dr. Andreea Ciuca, in calitate de presedinte interimar, transmite urmatorul comunicat de presa:

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) observa ca, la aproape 5 luni de la intrarea in vigoare a dispozitiilor de modificare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si la peste 10 luni de la publicarea Deciziei nr. 33/2018 a Curtii Constitutionale, sunt declansate si sustinute dezbateri, de unii membri ai Consiliul Superior al Magistraturii, cu finalitatea de a bloca aplicarea unor dispozitii legale. Adica a unor norme pentru care daca noi, judecatorii „de rand”, ne-am ingadui sa militam inspre a le nesocoti, am ajunge in disciplinar.

AMR tine sa sublinieze, de la inceput, astfel cum a facut-o in repetate randuri, ca a avut si are nemultumiri cu privire la unele dispozitii cuprinse in Legile Justitiei, asa cum au fost votate de legiuitor si promulgate, mai cu seama ca AMR a fost participant activ la dialogul vizand modificarea Legilor Justitiei, incepand cu anul 2015, expunand, cu argumente clare, atat elementele pozitive, de acceptat pentru sistemul judiciar si pentru magistrati, cuprinse in formele succesive ale Proiectului de modificare a celor 3 Legi ale Justitiei, cat si critica evidenta a propunerilor cu efecte negative.

Insa, aceasta atitudine nu a inclus si initierea ori intretinerea unor dezbateri publice cu finalitatea neaplicarii unor dispozitiilor legale in vigoare ori a deciziilor Curtii Constitutionale pentru ca, in calitate de magistrati, nu ne putem permite astfel de demersuri. Nu este mai putin adevarat ca, pe de alta parte, AMR va continua sa actioneze pentru obtinerea modificarii unor texte de lege a caror efecte sunt vatamatoare pentru magistrati, pentru sistemul judiciar si pentru cetateni.

Invocarea in sedinta Consiliului Superior al Magistraturii din data de 19 decembrie, a recomandarilor Raportului MCV, pentru blocarea aplicarii Legii nr. 304/2004, mai exact a normelor vizand Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, nu poate fi privita in mod absolut si abstract, ci trebuie sa ofere raspuns concret si viabil, cel putin la urmatoarele probleme, generate tocmai de Rapoartele MCV:

1. Astfel cum Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) a atras atentia public, prin intermediul comunicatelor de presa, Rapoartele MCV au privit progresele din domeniul justitiei, prin prisma luptei impotriva coruptiei si a actiunilor preventive in materie de coruptie, in mod majoritar, lasand impresia gresita ca acestor obiective – carora nu li se poate nega importanta pentru societate – li s-ar subsuma intreaga sau cea mai mare parte a activitatii sistemului de justitie. In acest sens, atunci cand s-au referit la combaterea coruptiei la nivel inalt, rapoartele au avut in vedere DNA si, sporadic, ICCJ (in aceasta ordine!), cu accent pe „independenta sau eficacitatea DNA”, amintind doar pasager de curtile de apel, cu trimitere la combaterea coruptiei la nivel inalt, iar cand au vorbit despre combaterea coruptiei la toate nivelurile, rapoartele au lasat la o parte, fara justificare, instantele de judecata.

2. Dincolo de realitatea progreselor inregistrate in lupta impotriva coruptiei, la nivelurile pana la care a operat acest flagel social distructiv, identificarea, absolutizarea realizarilor justitiei numai cu segmentul luptei impotriva coruptiei reprezinta o prezentare hiperbolizata. Pe de alta parte, excluderea referirilor la activitatea majoritatii instantelor, esentiale in infaptuirea progreselor din ultimii ani, dovedeste o intelegere deformata a fenomenului judiciar romanesc. In aceste conditii, referirile timide, tangentiale la „volumul de munca excesiv al instantelor”, care continua sa „greveze asupra consecventei hotararilor judecatoresti”, nu sunt de natura ca contureze o imagine clara a realitatilor sistemului de justitie si nici sa aprofundeze problemele acestui sistem.

3. Raportul din 2017 nici macar nu aminteste de „Memorandumul privind situatiei Justitiei”, document programatic adoptat de majoritatea covarsitoare a instantelor (peste 80%), in septembrie 2016, prin care s-a solicitat respectarea independentei sistemului judiciar si implementarea unui numar de 17 masuri, printre care garantarea si respectarea statutului magistratilor, independentei acestora, publicarea de catre Comisia Europeana a metodologiei pe care o urmeaza in redactarea raportului privind MCV, a numelui expertilor consultati si a tuturor ONG-urilor si institutiilor consultate cu privire la sistemul de justitie din Romania, precum si asigurarea unei transparente depline in cooperarea institutionala cu serviciile de informatii, respectarea stricta a cadrului legal si asigurarea unui control jurisdictional si civil efectiv asupra activitatii acestora.

4. Raportul tehnic MCV din noiembrie 2018 contine o serie de nerealitati ale caror continut si consecinte ar trebui dezbatute cu precadere, in contextul discutiei privind aplicarea recomandarilor pe care raportul le contine:

a. se afirma ca proiectele anterioare de modificare a Legilor Justitiei (incepand cu anul 2015) au fost abandonate, in cele din urma, in favoarea noilor modificari care au beneficiat de un proces de adoptare accelerat in Parlament; din compararea formei proiectului de modificare a Legilor Justitiei, astfel cum a rezultat dupa finalizarea discutiilor in Grupul de lucru de la Ministerul Justitiei (aprilie 2016), cu forma proiectului, asa cum a fost votata in Comisia speciala comuna a Parlamentului (decembrie 2017), reiese cu claritate ca proiectul anterior nu a fost abandonat, ci o serie dintre propunerile discutate/solicitate in anii 2015 si 2016 (cu privire la carierea, drepturile, statutul judecatorilor si procurorilor, la organizarea judiciara, la atributiile Consiliului Superior al Magistraturii, la organizarea si functionarea acestuia, la procedura disciplinara) se regasesc in forma din decembrie 2017;

b. se sustine ca obligatia ca magistratii sa se abtina de la manifestarea sau exprimarea defaimatoare in raport cu celelalte puteri ale statului limiteaza libertatea de exprimare si de informare; insa, asa cum a retinut Curtea Constitutionala (Decizia nr. 45/30 ianuarie 2018), termenul „defaimator” inseamna, cum, de altfel, este definit in DEX, jignitor, dispretuitor, calomniator, insultator, denigrator, in exercitarea atributiilor lor, judecatorii, procurorii si reprezentantii acestora trebuind sa dea dovada de conduita impecabila – aceasta apreciindu-se si prin prisma modului de exprimare si raportare fata de institutii, autoritati, cetateni; independenta judecatorului nu inseamna libertatea absoluta de exprimare sau manifestare dupa criterii arbitrare, ci cu respectarea obligatiei de rezerva, astfel cum rezulta din jurisprudenta CEDO si a Curtii Constitutionale; prin urmare, Curtea Constitutionala a conchis ca luarile publice de pozitie pot fi ferme, insa, in acelasi timp, trebuie sa fie animate de un respect institutional ce trebuie sa caracterizeze activitatea oricarui functionar al statului;

c. tot astfel, Legea nr. 303/2004 nu cuprinde nici riscul de a afecta chiar rolul CSM de aparare a judecatorilor si procurorilor impotriva unor declaratii publice din partea altor organisme ale statului, de vreme ce sunt legiferate, in mod expres, dreptul, respectiv obligatia CSM de a apara, la cerere sau din oficiu, judecatorii si procurorii impotriva oricarui act de imixtiune in activitatea profesionala sau in legatura cu aceasta, care le-ar putea afecta independenta sau impartialitatea, precum si impotriva oricarui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea, fiind prevazute si dreptul/obligatia CSM de a apara independenta puterii judecatoresti; totodata, pentru a consolida dreptul judecatorilor si procurorilor de a fi aparati impotriva actelor care le-ar putea afecta independenta, legiuitorul a stabilit, in mod distinct, posibilitatea acestora de a se adresa CSM, pentru a se dispune masurile necesare, conform legii, fiind prevazute si remediile pe care Consiliul le poate utiliza/dispune;

d. in ce priveste afirmatia vizand eliminarea din statutul procurorilor a referintei anterioare la independenta acestora, subliniem, in primul rand, ca modalitatea de organizare ierarhica a Ministerului Public, de tipul celei instituite prin Constitutie si Legea nr. 303/2004, constituie unul dintre cele 3 modele de organizare la nivel european, acceptate de Comisia de la Venetia, astfel cum rezulta din documentele acesteia; in al doilea rand, aratam ca independenta procurorilor in exercitarea atributiilor se regaseste expres in Legile Justitiei – AMR sustinand, cu ocazia dezbaterilor in Comisia speciala comuna, necesitatea prevederii independentei procurorilor in legea organica; in concret, independenta procurorilor este prevazuta in 7 texte din Legile nr. 303/2004 si 304/2004;

e. afirmatia potrivit careia CSM a reusit sa vorbeasca intr-un singur glas in septembrie 2017, respingand modificarile propuse ale legilor justitiei, dupa consultarea tuturor instantelor si parchetelor, este contrazisa tocmai de Hotararea Plenului CSM nr. 974/28.09.2017, prin care s-a avizat negativ Proiectul de modificare a Legilor Justitiei, hotararea fiind luata cu 10 voturi „pentru” un aviz negativ, existand, insa, si 8 voturi „pentru” acordarea unui aviz pozitiv (a se vedea „Ordinea de zi solutionata din data de 28 septembrie 2017”); referitor la vorbirea „intr-un singur glas”, ca urmare a consultarii tuturor instantelor si parchetelor, s-a omis sa se precizeze in Raportul tehnic ca in Romania exista 16 curti de apel, dintre care doar 6 apar in anexa la Hotararea Plenului CSM nr. 974/2017 ca solicitand respingerea in bloc a propunerilor de modificare a Legilor Justitiei, deci, celelalte 10 curti de apel, adica majoritatea, nu au solicitat o asemenea masura; in Romania exista 46 de tribunale, iar in anexa apar doar 21 ca solicitand respingerea in bloc a propunerilor de modificare a Legilor Justitiei, deci, celelalte 25 de tribunale, adica majoritatea, nu au solicitat o asemenea masura; de asemenea, Raportul tehnic se limiteaza la o afirmatie generala in privinta celor doua avize negative date de CSM, fara sa prezinte situatia prin prisma intregii activitatii a CSM in cadrul procesului legislativ; daca ar fi avut curiozitatea sa faca aceasta analiza importanta, ar fi constatat ca, desi a dat aviz negativ, CSM a avut, in mod efectiv, o pozitie de „aviz pozitiv cu observatii”; in acest sens, relevanta este asumarea de catre CSM a dialogului cu organul legislativ, prin participarea constanta la sedintele Comisiei speciale comune, prin expunerea punctului de vedere cu privire la fiecare dintre textele de lege dezbatute, prin formularea unei serii de propuneri/observatii si – deosebit de important! – prin insusirea majoritatii acestora de catre organul legislativ, in cadrul dezbaterilor din Comisia speciala comuna; in rapoartele intocmite dupa incheierea acestor dezbateri, CSM a fost mentionat in peste 300 de locuri la „amendamente”, deci ca autor sau sustinator al propunerilor de modificare si completare a Legilor Justitiei, din care de peste 250 de ori la amendamente admise – cifre ce reprezinta un numar foarte mare de propuneri pe care CSM le-a facut cu ocazia dezbaterilor; ba mai mult, desi a dat „aviz negativ”, CSM a venit inclusiv cu propuneri nediscutate cu instantele si parchetele, bunaoara, cea privind modificarea procedurii de promovare in functii de executie la instante/parchete, cu care AMR nu a fost de acord;

f. in privinta afirmatiei potrivit careia „justificarea aplicarii unui tratament special in cazul magistratilor in comparatie cu alti functionari publici nu a fost clarificata” – cu referire la Sectia pentru investigarea infractiunilor comise de magistrati, AMR subliniaza ca includerea magistratilor in categoria „functionarilor publici” dovedeste o necunoastere a principiilor generale ce guverneaza organizarea judiciara in Romania, statutul judecatorilor si procurorilor, normele constitutionale; de asemenea, Raportul tehnic a ignorat realitatea Constitutiei si a Codului de procedura penala, prin care sunt instituite derogari multiple de la competenta materiala obisnuita a parchetelor si/sau instantelor, avand in vedere criteriul calitatii persoanei (in cazul deputatilor si senatorilor, in cazul punerii sub acuzare a Presedintelui Romaniei si in cazul ministrilor, in cazul judecatorilor Curtii Constitutionale, membrilor CSM, judecatorilor iCCJ si procurorilor de la Parchetul de pe langa iCCJ, in cazul judecatorilor de la judecatorii, tribunale, procurorilor de la parchetele care functioneaza pe langa aceste instante, in cazul magistratilor-asistenti de la iCCJ, judecatorilor de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel, precum si procurorilor de la parchetele de pe langa aceste instante, in cazul senatorilor, deputatilor si membrilor din Romania in Parlamentul European, membrilor Guvernului, membrilor Curtii de Conturi, presedintelui Consiliului Legislativ, Avocatului Poporului, adjunctilor Avocatului Poporului si chestorilor, avocatilor, notarilor publici, executorilor judecatoresti, controlorilor financiari ai Curtii de Conturi, auditorilor publici externi); prin urmare, asa cum a subliniat Curtea Constitutionala in Decizia nr. 33/23 ianuarie 2018, stabilirea unor reguli speciale de competenta cu privire la o anumita categorie de persoane nu reprezinta un element de noutate in actualul cadru normativ procesual penal; asadar, nici anterior modificarilor aduse Legilor Justitiei, judecatorii si procurorii nu erau urmariti penal si judecati dupa regulile comune de competenta si, cu atat mai putin, dupa regulile de competenta aplicabile functionarilor publici;

g. cu privire la informatiile cu titlu general si la lipsa unor concluzii pe baza situatiilor factuale, cuprinse sub titlul „Cooperarea dintre serviciile de informatii si institutiile judiciare”, AMR tine sa arate, din nou, ca acest subiect important pentru sistemul de justitie a format obiectul preocuparilor sale din anul 2015, fiind formulate adrese, solicitari, scrisori deschise catre CSM, CSAT, Presedintia Romaniei, fiind date comunicate de presa, aceste probleme fiind cuprinse si in Memorandumul privind situatia Justitiei din 2016; preocuparile indreptatite pentru lamurirea „cooperarii” au fost sporite odata cu aparitia in spatiul public a unor protocoale ce contineau dispozitii fara baza legala si permiteau serviciilor de informatii sa indeplineasca atributii dintre cele cu privire la care Curtea Constitutionala a stabilit, prin Decizia nr. 51/2016, ca nu aveau competenta de a le indeplini: in pofida acestor demersuri, atat Raportul MCV din 2016, cat si cel din 2017 s-au incapatanat sa nu scoata o vorba despre „acoperitii din justitie”, despre protocoalele cu serviciile secrete, despre influenta vatamatoare asupra independentei justitiei, iar Raportul tehnic din noiembrie 2017 trateaza cu vadita superficialitate acest subiect.

In contextul mentionat s-ar impune sa intelegem ca Raportul MCV trebuie respectat orbeste, cu tot cu greselile si nerealitatile, intentionate sau nu, pe care le contine – pe langa aspectele corect redate –, iar Constitutia, legea si deciziile Curtii Constitutionale trebuie „filtrate” prin prisma acestui raport cu privire la care nu putem, asadar, sa avem discernamant? Un raspuns afirmativ nu ar face decat sa duca in derizoriu tocmai ideea de lupta pentru independenta justitiei.

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) multumeste tuturor celor care i-au privit demersurile din acest an cu buna-credinta, adica asa cum au fost concepute si intreprinse, dorindu-va ca Nasterea Domnului Hristos sa va aduca liniste in suflete, iar Anul Nou sa va dea prilej de bucurie!

La multi ani!

Asociatia Magistratilor din Romania,

prin presedintele interimar,

jud. dr. Andreea Ciuca"

Accesari:4282

Comentarii

# ALEXANDRU date 23 decembrie 2018 11:27 +4

Respect d-na Judecator CIUCA........La Multi Ani si Craciun Fericit.

Adauga comentariu

Nume*
Email*
Website
:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - O va exclude din magistratura Sectia pentru judecatori a CSM pe sefa ICCJ Cristina Tarcea?

    • VOTEAZA

Vorbe de fumoar – 22.01.2019 – Veverita vizionara il consoleaza pe Lucica. Meet Antonia Pink

+ DETALII

ALTE VORBE DE FUMOAR

FACEBOOK

ULTIMELE COMENTARII

CELE MAI CITITE

LUMEA JUSTITIEI

ARHIVA

NEWSLETTER