Judecatoarea Gabriela Baltag (foto centru) l-a criticat pe Klaus Werner Iohannis in sedinta Plenului CSM din 5 ianuarie 2018, dupa ce presedintele Romaniei a avut un discurs inveninat si si-a atacat adversarii politici, dar si pe cei care indraznesc sa-i critice pe magistratii ticalosi.

Gabriela Baltag a tinut sa-i reaminteasca lui Werner ca in 2015 a avut la CSM un discurs in opozitie totala cu cel de acum, in care spunea, printre altele, ca nu mai doreste anchete spectacol. Baltag i-a reprosat presedintelui ca si-a criticat adversarii politici in timp ce vorbea despre Justitie si i-a transmis ca spera ca in 2018 factorul politic sa nu existe in cadrul CSM:

“Am nostalgia discursului sustinut de dumneavostra la sedinta CSM din 2015, cand, judecator de scaun fiind, v-am ascultat asa cum va ascult si azi. Am sperat ca il voi auzi si astazi. Nu s-a mai repetat. Am fost dezamagita sa aud astazi ca, vorbind despre Justitie, ati adus critici partenerilor dumnevoastra politici. Speram ca 2018 va aduce un alt discurs in care factorul politic sa nu existe in Consiliu. Acesta este mesajul din partea unui judecator de scaun de peste 20 de ani”.

Iata discursul lui Iohannis din 2015 la care facea trimitere judecatoarea Gabriela Baltag:

“Stimata Doamna Presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie,

Stimate doamne, stimati domni, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii,

Inainte de toate, vreau sa va spun, sigur, 'La Multi Ani!' si un an nou 2015 cu impliniri, cu sanatate şi cu realizari profesionale.

Este un moment special pentru mine, fiind prima sedinta a Consiliului Superior al Magistraturii la care particip si pe care am onoarea sa o prezidez. Sunt totodata bucuros sa va intalnesc, acum, la inceputul carierei mele prezidentiale, cand beneficiez de multa simpatie si de mai putina dezaprobare, desi sunt constient ca lucrurile se pot schimba uneori. Dar aici, intre dumneavoastra, intre magistrati, nivelul de neutralitate este mult mai ridicat chiar si la inceput, ceea ce imi da un sentiment de incredere.
Sedinta dumneavoastra de astazi este un moment de bilant, dar si o adunare electiva in care va alegeti colegii care vor conduce, pentru un an, Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, avand in vedere scopurile intrunirii de astazi, as vrea sa va vorbesc despre viziunea mea asupra rolului si misiunii constitutionale pe le aveti.

In sirul notiunilor fundamentale pe care romanii le-au redefinit dupa 1989, un loc aparte il ocupa ideea de 'Justitie'. Cu precadere insa in ultimii ani, romanii au aratat ca au inteles ca asezamantul social al natiunii se sprijina in buna masura pe justitie si ca privilegiile de care se bucura se numesc drepturi, iar aceste drepturi trebuie aparate si respectate. Aceasta este, de fapt, demonstratia ca oamenii onesti si performanti din sistemul judiciar romanesc au trezit in constiinta semenilor ideea de dreptate, un pas decisiv spre o democratie consolidata, pentru care merita cu prisosinta sa fie felicitati si incurajati.
Doamnelor si domnilor,

In calitate de presedinte, este obligatia mea constitutionala sa asigur Justitiei cadrul normativ de functionare, sa apar independenta sistemului judiciar, sa exprim asteptarile, dar si sa atrag atentia asupra unor probleme restante ori nerezolvate.

Sistemul de justitie nu este ceva abstract, ci este compus din oameni si trasaturile personale ale acestora, iar abilitatile lor sunt esentiale pentru buna functionare a sistemului. De aceea, dintre toate mijloacele prin care se realizeaza consolidarea sistemului judiciar, promovarea unor judecatori si procurori, pe criterii ce tin exclusiv de competenta profesionala, experienta manageriala si integritate, reprezinta unul dintre cele mai importante instrumente. In acelasi timp, trebuie sa stim ca niciun cadru normativ si nicio garantie incredintata de o alta putere a statului nu pot asigura independenta personala a unui magistrat, daca acesta nu isi insuseste si nu aplica ideea de independenta. Cu alte cuvinte, un magistrat este atat de independent cat alege el sa fie. Este, insa, rolul si responsabilitatea mea sa ma asigur ca Justitia va beneficia de liderii potriviti, acolo unde numirile imi revin in competenta. Mai departe insa, performanta de caz si de sistem este responsabilitatea exclusiva a acesteia.

Este de datoria mea sa arat, totodata, ca institutiile nu trebuie personalizate, identificate cu imaginea liderului de la un moment dat. Institutiile nu 'apartin' conducatorilor. Doar asa ne putem feri de derapaje si manipulari, de situatii periculoase si nedemocratice. Asadar, institutiile trebuie consolidate si aparate in ansamblu, si aici ma refer la toate cele trei componente ale Ministerul Public: Parchetul general, DNA si DIICOT. De asemenea, din acelasi punct de vedere al consolidarii sistemului judiciar, opinez ca, in perspectiva regandirii si modernizarii arhitecturii institutionale a legilor sigurantei nationale si a legii CSAT, este util sa luam in discutie daca nu cumva intre membrii CSAT ar trebui sa se regaseasca si procurorul general, nu o persoana anume, ci institutia procurorului general. De asemenea, cred ca CSM, Inalta Curte si Parchetul General ar trebui sa poata avea initiativa legislativa pentru ca reprezinta institutiile de aplicare a legii, respectiv de guvernare a justitiei.

Rolul meu constitutional de mediator ma obliga, totodata, sa veghez la protejarea sistemului judiciar de orice ingerinta din partea altor puteri ale statului sau a altor entitati institutionale. Exista linii rosii a caror traversare produce o periculoasa debalansare a echilibrului in stat, iar recalibrarea constituie un proces lung si dificil. Dumneavoastra stiti cel mai bine ca, inclusiv in acceptiunea jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, magistratul trebuie sa judece in baza probelor, nu in baza informatiilor, indiferent de unde ar veni acestea.

Un alt obiectiv pe care il vom asuma impreuna este garantarea integritatii institutionale si functionale a institutiilor din sistemul judiciar. Aceasta este o chestiune ce tine de presedinte intrucat orice tentativa de modificare a legislatiei in domeniul justitiei trebuie sa treaca de promulgare.
Consider important de subliniat faptul ca Justitia este una din cele trei puteri ale statului, nu o supraputere. Justitia trebuie exercitata cu demnitate, respect si sobrietate, nu etalata sub aspect de exotism mediatic. In acelasi timp, Justitia se face cu respectarea tuturor drepturilor si libertatilor civile, inclusiv a prezumtiei de nevinovatie si a dreptului la imagine. Din acest punct de vedere, este de dorit ca CSM-ul si Inspectia Judiciara sa ia atitudine, potrivit atributiilor legale, la modul cel mai serios ori de cate ori apar scurgeri nepermise de informatii in presa, din dosarele penale aflate in curs de instrumentare. De asemenea, este fundamental ca mijloacele de investigare sa fie folosite in conditii de deplina concordanta cu Constitutia si cu reglementarile internationale si doar sub controlul unui magistrat judecator. Astfel, este esential ca magistratii judecatori si procurori sa exercite un control efectiv asupra proportionalitatii, legalitatii si utilitatii tuturor masurilor procesuale. Aici nu e vorba de a apara inculpatii si faptele lor de ochii opiniei publice, ci de exercitarea cu decenta a actului de justitie, de apararea principiilor care stau la baza oricarei societati democratice.

Asa cum am vazut cu totii, unii politicieni nu s-au ferit sa atace independenta justitiei. Luand in considerare aceste antecedente, ca si misiunea dumneavoastra conferita de lege, de garant al independentei justitiei, trebuie sa dovediti in continuare ca stiti sa aparati reputatia, onoarea si independenta colegilor si a sistemului in ansamblul sau. Asadar, CSM trebuie sa aiba reactii rapide si sa sanctioneze imediat orice atacuri, ingerinte, derapaje si imixtiuni in justitie, indiferent daca este vorba despre demnitari de cel mai inalt rang sau despre, de exemplu, un consilier comunal.

Cred ca este necesar, de asemenea, sa sublinez ca, atat in Constitutie, cat si in legile organice ale Justitiei, scrie foarte clar ca Justitia se infaptuieste in numele legii. Adica, nu in numele vreunei divinitati sau a vreunei persoane, entitati ori stari de lucruri. De asemenea, atat in materie civila, cat si penala, actul de justitie trebuie indeplinit intr-un termen rezonabil, in mod unitar si cu garantarea tuturor drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor.
Fiecare din puterile statului, precum si fiecare actor institutional trebuie sa se limiteze la cadrul normativ care ii este trasat prin Constitutie si prin legile statutare intr-un stat laic si nu religios, civil si nu militar. Doar astfel Romania va demonstra ca este o democratie consolidata si puternica. In fapt, toate acestea reprezinta o Romanie a normalitatii.

Doamnelor si domnilor,

2015 este al optulea an in care Romania se afla sub instrumentul instituit de Comisia Europeana, numit Mecanismul de Cooperare si Verificare. De-a lungul timpului, acesta nu a fost o sperietoare, ci un instrument util, rezultat din parteneriatul cu Uniunea Europeana. MCV-ul a generat un exemplu de bune practici la multe din elementele cheie pe justitie si sunt convins ca experienta Romaniei va fi fructificata in viitor de alte state care vor adera la Uniunea Europeana.

Au fost opt ani in care sistemul judiciar din Romania a inregistrat progrese majore in consolidarea statului de drept, sub aceasta 'umbrela' institutionala. In ultimii ani insa, rapoartele MCV au constatat progrese importante realizate de aproape toate institutiile din justitie si, de aceea, cred ca este timpul pentru o schimbare.

Stimati membri ai Consiliului Superior al Magistraturii,

Astazi, aici, in fata dumneavoastra, declar cu responsabilitate ca a venit momentul, la opt ani de la instituirea MCV-ului, ca Romania sa fie evaluata cu obiectivitatea pe care o merita si sa se constate ca acele conditionalitati, sub rezerva indeplinirii carora am devenit stat membru, au fost indeplinite.
Asadar, cred ca unul dintre obiectivele majore ale sistemului judiciar trebuie sa fie ridicarea Mecanismului de Cooperare si Verificare. Pentru indeplinirea acestui obiectiv, toate institutiile din Justitie, dar si Parlamentul si puterea executiva trebuie sa isi dea concursul pentru ca, atunci cand actualul CSM si actualul Parlament isi termina mandatele, sa putem bifa impreuna aceasta reusita. In incheiere, vreau sa va incurajez – judecatori si procurori – sa va continuati munca de schimbare la fata a Romaniei. Nu va lasati intimidati, nu va lasati prada influentelor politice sau amenintarilor! Pentru ca nu exista alta sansa a acestei tari decat cu un stat de drept consolidat si cu o justitie independenta. Indiferent de natura si dificultatea obstacolelor, magistratii onesti vor avea in mine un partener loial in depasirea oricaror piedici.

Vreau sa fiti alaturi de mine, asa cum eu voi fi partenerul dumneavoastra institutional. Sa imi fiti alaturi si sa ne opunem impreuna, din toate puterile, oricaror tentative de distorsionare a realitatilor si interactiunilor specifice unui stat de drept, a unei lumi normale. Si nu ma aveti alaturi doar pe mine, ci si milioanele de cetateni care au venit la vot, in noiembrie anul trecut. In final, urez succes candidatilor inscrisi in cursa si va doresc tuturor multe impliniri profesionale si multa putere de munca! Va multumesc!”.

“Pupaturile” lui Bobita

In timp ce Gabriela Baltag a spus lucrurilor pe nume, judecatorul Bogdan Mateescu (foto 2), al carui tata este primarul din Baile Govora, ales din partea PNL, adica partidul lui Iohannis, l-a ridicat in slavi pe presedintele Romaniei. Bogdan Mateescu, aka Bobita Matilet, i-a multumit lui Werner pentru minunatul discurs, dar si pentru sprijin: ”Nu ma simt in afara discursului dumneavoastra, il primesc cu bucurie. Independenta Justitei este un fundament al statului democratic si trebuie sa facem tot ce ne sta in putinta sa o consolidam. Si eu am ramas cu un gust amar fata de anumite acte. Sunt parte a CSM si dincolo de nuantele legate de relationarea cu partea politica, acea parte creaza legile, sa stiti ca si eu, in calitate de judecator, am simtit neadecvate unele reactii ale politicienilor la adresa Justitiei. Va multumim pentru sprijin. Independenta Justitei este un fundament al statului democratic si trebuie sa facem tot ce ne sta in putinta sa o consolidam”.

De asemenea, presedinta ICCJ Cristina Tarcea a avut si ea o luare de pozitie dupa ce sefa CSM Mariana Ghena a prezentat raportul inainte de a fi aleasa noua conducere. Tarcea i-a criticat pe membrii Consiliului si le-a spus ca CSM a picat si testul sperantei, dar si pe cel al unitatii: “As vrea sa vorbesc despre nerealizari. In calitate de membru de drept a CSM am o viziune si din interior, dar si din exterior. In 2017 va spuneam ca se asteapta de la dumneavoaastra unitate, unitate pe care vechiul CSM nu a fost in stare sa o aiba, dar si speranta pentru rezolvarea problemelor din sistem. Este perceptia mea, poate fi gresita, dar actualul CSM a picat ambele teste: si testul sperantei, si testul unitatii. Doresc viitoarei conduceri sa fie atenta la aceste doua probleme. Rezervele sperantei nu s-au epuizat”.