EXPLOZIVA ANALIZA – Reprezentantii societatii civile din CSM Victor Alistar si Romeu Chelariu acuza: „Nerespectarea legii in procedurile judiciare care au condus la achitarea persoanelor invinuite... Ingerinte in independenta justitiei din partea institutiilor de forta... Decredibilizarea obiectivitatii luptei impotriva coruptiei prin practici juridico-mediatice nepermise... Coruperea parghiilor proprii de autoritate pentru obtinerea unor interese de cariera sau impunitate”

Marţi, 11 decembrie 2018 12:11 | Scris de Valentin BUSUIOC | pdf | print | email

Nenorocirile comise in instante si parchete, adesea sub presiuni politice ori din partea serviciilor secrete, au subrezit increderea romanilor in justitie. Este principala concluzie ce se desprinde din mesajul transmis luni, 10 decembrie 2018, de catre reprezentantii societatii civile in CSM: Victor Alistar (foto dreapta) si Romeu Chelariu (foto stanga).


Documentul de pozitie (intitulat „Echilibrul si responsabilitatea sunt valorile asteptate de societate de la sistemul de justitie”) a fost dat publicitatii in contextul marcarii a trei momente importante: Ziua Constitutiei (8 decembrie), Ziua Anticoruptie (9 decembrie) si Ziua Drepturilor Omului (10 decembrie).

In documentul amintit, cei doi juristi fac apel la magistrati sa respecte in toate cauzele – fie ele civile sau nu – dreptul la aparare a partilor, sa respecte limitele puterii judecatoresti, sa manifeste loialitate fata de valorile Constitutiei, sa solutioneze spetele intr-un termen rezonabil etc.

Totodata, Alistar si Chelariu se plang de faptul ca pana acum sistemul judiciar autohton s-a confruntat cu nerespectarea legii in proceduri judiciare, musamalizari, cauze pastrate in nelucrare ori scoase de la sertar numai in momente-cheie (pentru maximum de efect) s.a.

Nu a fost uitat nici spectacolul catuselor in fata camerelor de luat vederi, cei doi CSM-isti vorbind despre „decredibilizarea obiectivitatii luptei impotriva coruptiei prin practici juridico-mediatice nepermise de standardele unei justitii echitabile”.

Alta problema dureroasa din justitia ultimilor ani – semnalata de Victor Alistar si Romeu Chelariu – se refera la infamele colaborari dintre serviciile secrete, pe de o parte, si instante ori parchete de cealalta parte. Fenomenul este sintetizat de cei doi juristi prin formula „ingerinte in independenta justitiei din partea institutiilor de forta”.

Redam mesajul integral al celor doi membri ai CSM:

Echilibrul si responsabilitatea sunt valorile asteptate de societate de la sistemul de justitie

In aceasta perioada de profunde framantari care se manifesta in cadrul societatii romanesti dar si in interiorul magistraturii, este necesar mai mult ca oricand de echilibru, nepartinire si aprecierea justei masuri in discursul public si infaptuirea justitiei. Totodata, in aceste zile marcam pe 8 decembrie Ziua Constitutiei, pe 9 decembrie Ziua Anticoruptie iar astazi, 10 decembrie, Ziua drepturilor omului prin adoptarea acum 70 de ani a Declaratiei Universale a Drepturilor Omului.

Statul de drept se infaptuieste numai in limitele ordinii constitutionale de la care emana toate celelalte acte legislative si de asigurare a domniei legii. In aceste zile cand sarbatorim „Ziua Constitutiei Romaniei”, adoptata in 8 decembrie 1991 de societatea romaneasca prin referendum, se cere justitiei sa demonstreze ca este unul dintre principalii contributori la consolidarea statului de drept in care respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie iar drepturile si libertatile cetatenilor sunt aparate si ocrotite in cadrul democratiei constitutionale. In acest sens prin comportamentul profesional si deciziile judiciare, magistratii sunt chemati sa:

- asigure justa balanta care garanteaza cetatenilor echilibru societatii in care traim;

- respecte in toate cauzele civile si non civile dreptul efectiv deplin si util la aparare a partilor din cauzele aflate pe rol;

sa respecte limitele puterii judecatoresti si sa dea dovada de respectarea principiilor constitutionale ale autonomiei si respectului reciproc cu celelalte puteri ale statului;

- sa contribuie la consolidarea statutului lor (independenta profesionala, salarizare speciala si acoperitor compensatorie, pensii vocationale etc.) prin detasarea de orice activitati sau mesaje de convergenta cu ale fortelor politice si asumarea obligatiei corelative a rezervei, care garanteaza intregii societati ca justitia este nepartizana;

- loialitate fata de valorile Constitutiei si aplicarea conforma a deciziilor definitive si general obligatorii ale Curtii Constitutionale;

- magistratii au datoria profesionala de a solutiona cauzele intr-un termen rezonabil, avand permanent in minte doar legea si faptul ca au responsabilitatea vietii, demnitatii si respectarii drepturilor patrimoniale si nepatrimoniale ale unor oameni.

De asemenea pentru a raspunde profesional la principala tema a societatii, si anume combaterea coruptiei, sistemul judiciar romanesc trebuie sa isi asume aplicarea legislatiei anticoruptie de o maniera neselectiva, corecta, bazata pe respectarea legii si care sa fie in afara dubiului ca s-a administrat un act de dreptate. Provocarile sistemului judiciar la care trebuie gasite si aplicate solutii au fost legate de:

- nerespectarea legii in procedurile judiciare care au condus la achitarea persoanelor invinuite pentru incalcarea normelor de procedura;

- practici neconstitutionale privind partajarea functiilor judiciare, ingerinte in independenta justitiei din partea institutiilor de forta;

- decredibilizarea obiectivitatii luptei impotriva coruptiei prin practici juridico-mediatice nepermise de standardele unei justitii echitabile;

- musamalizari de fapte de notorietate pentru opinia publica (taierile ilegale de paduri, raspunderea companiilor mari pentru dare de mita in Romania, evaziune fiscala transfrontaliera finantari nelegale a ultimei campanii electorale in care ancheta este stagnata etc.), care dau neincredere cetatenilor privind onestitatea si eficacitatea luptei impotriva coruptiei;

- cauze pastrate in nelucrare care ulterior se (re)activeaza in raport de evenimentele din societate de natura deciziilor economice, politice sau sociale;

- coruperea parghiilor proprii de autoritate pentru obtinerea unor interese de cariera sau impunitate fata de situatii de incalcare a legii chiar in interiorul sistemului judiciar;

- asigurarea unei practici unitare de aplicare a normelor anticoruptie privind modul de interpretare a faptelor similare si formulare a acuzatiilor, care sa garanteze eliminarea dublei masuri si a practicilor opuse (de impunitate sau din contra de cercetare abuziva) raportat la aceleasi tipuri de fapte.

In acest context, mentionam ca societatea are nevoie de o lupta anticoruptie necrutatoare, legala, obiectiva si neselectiva care sa isi atinga functia de descurajare a faptelor penale in viitor, si nu de compromisuri intre sistemul judiciar si faptuitori pentru schimburi nelegitime de favori si sustineri reciproce.

In materia drepturilor omului, justitia are obligatia de a le da continut concret pe doua paliere, atat in respectarea standardelor procesului echitabil cat si in afirmarea cu fermitate prin practica judecatoreasca a drepturilor persoanelor statuate de legile acestei tari. De aceea, la 70 de ani de la adoptarea si proclamarea Declaratiei Universale a Drepturilor Omului de Adunarea Generala a Natiunilor Unite la 10 decembrie 1948, trecand de festivism si in contextul realitatilor de astazi justitia nu se poate desista de misiunea ei de baza privind asigurarea eficacitatii normelor de convietuire si de aplicare previzibila si predictibila a normelor de drept si trebuie sa dea un raspuns imediat si neechivoc urmatoarelor prioritati ale societatii:

- sa isi faca datoria de a reduce agresivitatea crescanda din societate prin sanctionarea cu fermitate a oricaror derapaje care afecteaza dreptul nepatrimonial la imagine si demnitate prin garantarea aplicarii legilor in vigoare care sanctioneaza denigrarea, violenta de limbaj sau gazduirea de mesaje discriminatorii;

- sa isi faca datoria fata de a reduce starea de incertitudine juridica prin indeplinirea obligatiei de asigurare a unei justitii unitare prin reducerea practicii diferite in situatii similare (numai conditiile de certitudine a aplicarii unitare a legii pot genera dezvoltare economica si sociala);

- sa isi faca datoria de autoreglare in interesul societatii si sa renunte la abordarile protectioniste si sindicalizate in care critica societatii ori este apreciata incalcarea independentei ori ramane fara ecou sanctionand fara ezitare derapajele interne;

- sa isi faca datoria de a proteja drepturile fundamentale si libertatile cetatenilor, libertatea de constiinta, libertatea de organizare si protectie a vietii private si de familie;

- sa respecte dreptul societatii la buna administrare care se aplica prin obligatii simetrice si serviciului public de justitie sens in care ar trebui introduse sisteme de evaluare a sistemului din partea publicului (este de reamintit ca legitimitatea tuturor celor trei puteri vine de la societate si nu este un prerogativ propriu ce se opune societatii);

- sa isi exercite atributiile pe baza standardelor procesului echitabil si a legii (ceea ce presupune tarie de caracter profesional de a renunta la preconceptii proprii, prejudecati, prejudecarea cauzelor inaintea concluziilor fondului, aprecierea pe baza de afinitate sau antipatie fata de parti sau aparatori) prin acceptarea deficientelor si imbunatatirea conduitei socio-profesionale.

Asadar solicitam cu tarie in numele cetatenilor, a societatii civile in ansamblul sau, de la sistemul de justitie sa asigure faptul ca in Romania - stat de drept, democratic si social - demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane sunt valori supreme, de natura perena care sunt intotdeauna aparate si garantate in mod plenar”.

Accesari:3351