Trimiteţi link-ul unui prieten prin e-mail

Nume prieten
Email prieten
Numele dvs.

KOVESI IN MLASTINA – Printul Paltin Sturdza a facut plangere la CSM impotriva sefei DNA: “Afirmatiile contrare realitatii au ca scop dezinformarea opiniei publice... Afirmatiile neadevarate privind inexistenta abuzurilor procurorilor si recuperarea unor prejudicii imaginare sunt de natura sa zdruncine prestigiul justitiei, increderea publicului in sistemul judiciar si in actul de justitie” (Plangerea)

Luni, 16 aprilie 2018 13:52 | Scris de George TARATA | pdf | print | email

Trimisa deja in judecata disciplinara in doua dosare (click aici si aici pentru a citi) si la un pas de a fi “inculpata” disciplinar pentru sfidarea CCR si refuzul de se prezenta in fata Comisiei parlamentare privind “Sufrageria lui Oprea” (click aici pentru a citi), sefa DNA Luara Kovesi (foto) este vizata de o noua plangere. Printul Paltin Sturdza a formulat, in 11 aprilie 2018, o sesizare la Consiliul Superior al Magistraturii, in atentia presedintei Simona Marcu, in care cere sanctionarea disciplinara a Laurei Kovesi pentrumanifestarile care aduc atingere probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu”.


Concret, plangerea priveste afirmatiile facute de Kovesi in legatura cu dosarul in care Paltin Sturdza a fost trimis in judecata si arestat in baza unor stenograme falsificate in mod grosolan de catre “Binomul SRI-DNA”, prin intermediul procurorului DNA Iulian Nica, a unor ofiteri de politie judiciara de la DNA si a unor ofiteri SRI. Sturdza demonteaza rand pe rand pozitiile Laurei Kovesi referitoare la dosarul sau, folosind in special aspectele retinute de Inalta Curte de Casatie si Justitie care o contrazic flagrant pe sefa DNA.

Astfel, in opinia lui Paltin Sturdza, Laura Kovesi a facut afirmatii prin care a indus in eroare grav atat presa cat si contribuabilii. Sturdza acuza ca afirmatiile contrare realitatii ale sefei DNA au avut ca scop dezinformarea opiniei publice in ceea ce priveste modul in care parchetul anticoruptie contribuie la bugetul de stat. De asemenea, in aceeasi plangere se arata ca afirmatiile nereale facute de Laura Kovesi in legatura cu inexistenta abuzurilor procurorilor si recuperarea unor prejudicii imaginare sunt de natura sa zdruncine prestigiul justitiei, increderea publicului in sistemul judiciar in ansamblu sau, precum si in actul de justitie.

Prezentam plangerea formulata de printul Paltin Sturdza la CSM impotriva sefei DNA Laura Kovesi:

D-nei Simona Camelia MARCU,

Presedinta Consiliului Superior al Magistraturii

Subsemnatul Sturdza Paltin Gheorghe, in calitate de justitiabil in dosarul ICCJ nr. 278/1/2015 va aduc la cunostinta urmatoarele aspecte constatate in activitatea procurorului sef al DNA, Laura Codruta Kovesi pentru care va solicit sa luati masurile legale pentru sanctionarea disciplinara a acesteia pentru abaterea disciplinara prevazuta de art. 99 lit. a), din legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata si modificata privind 'manifestarile care aduc atingere probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu', referitor la declaratiile din 27.02.2018 si 06.03.2018.

Motivele sesizarii:

In fapt, la data de 27.02.2018 D-na Kovesi a raspuns la fiecare punct al propunerii de revocare formulata de Ministrul Justitiei (https://www.youtube.com/watch?v=aq5VT1A-l-M)

La punctul 16, D-na Kovesi s-a referit in parte si la cazul meu afirmand urmatoarele (in intervalul 1h 43 min 0 sec – 1h 44 min 3 sec): 'Ca masura manageriala pentru ca mi se reproseaza faptul ca nu..., alocarile bugetare comparativ cu alt sector de Parchet la DNA s-ar fi cheltuit mai mult. Nu, pentru a obtine acest rezultat ca manager al acestei institutii, am infiintat un compartiment de investigatii financiare al carui rol a fost tocmai acesta de identifica bunurile care pot fi sechestrate si de a aplica cat mai mult institutia confiscariil extinse care a fost introdusa in legislatie dupa 2012. Ca sa va dau cateva exemple din investigatiile procurorilor DNA pentru ca se vorbeste mult de sechestrele care sunt instituite si nu pot fi executate desi pana in prezent nu am primit nicio adresa scrisa ca acest lucru se intampla in dosarele Directiei Nationale Anticoruptie, as vrea sa dau doua exemple care cred ca sunt destul de relevante s-a instituit... deci practic s-au recuperat in natura 43.000 ha de padure care sunt estimate la suma de 300.000.000 euro. Aici nu vorbim de chestiuni care nu pot fi executate, padure este aaa exista si oricand statul isi poate recupera acesti bani de asemenea avem si un imobil, o ferma, intitulata FERMA, este un teren destul de mare care a fost estimat la 80 milioane euro. Iata totusi niste cifre care depasesc cu mult bugetul care este alocat Directiei Nationale Anticoruptie nu doar pentru investigatii. Ca atare, aceste motive invocate cu privire la alocarile bugetare nu sant reale si sper ca din documentele pe care le-am depus dovedesc acest lucru'.

In primul rand, afirmatia ca 's-au recuperat in natura 43.000 de padure' nu corespunde realitatii deoarece, statul nu poate recupera ceva ce nu a pierdut astfel ca nu se pot contabiliza cele 300.000.000 euro ca fiind aport la buget. Padurea respectiva nu a intrat niciodata in posesia mea.

In al doilea rand, evaluarea padurilor la uriasa suma de 300.000.000 de euro este total arbitrara nebazandu-se pe nicio expertiza. Dupa o simpla consultare a preturilor aparute in presa s-ar fi constatat in Romania preturile variaza in jur de 3000 euro la hectar si nu de 7000 euro, avansate de d-na Kovesi. Preturile care s-au oferit pentru acest teren forestier au variat intre 1750 euro si 2500 de euro pe hectar dat fiind situatia precara in care padurea se afla, cunoscute fiind defrisarile masive si ilegale care au avut loc.

In raspunsul sau la punctul 18 din raportul d-lui Ministru al Justitiei, d-na Kovesi expune urmatoarele (intervalul 1h 47min 35 sec-1h 50 min 34 sec): 'La punctul 18 se retine lipsa de masuri in cazuri grave constatate de instantele de judecata dar este un singur exemplu si nu stiu la ce alte situatii face trimitere domnul ministru. Este o acuzatie grava care este nedovedita si anume falsificarea transcrierilor unor convorbiri telefonice. Nu se falsifica probe in DNA. Si nu exista dovezi ca s-au falsificat probe in Directia Nationala Anticoruptie. Cel putin prin prisma celor care sunt enumerate astazi se face trimitere la o incheiere a Inaltei Curti de Casatie si Justitie aaaa as vrea sa spun ca s-a retinut in acest raport ca s-au falsificat anumite convorbiri telefonice ceea ce nu este real'.

In replica ei de mai sus, D-na Kovesi este in contradictie cu Incheierea Inaltei Curti de nr. 18 din 11 ianuarie 2017 in dosarul nr. 3441/1/2016) care a desfiintat solutia de musamalizare in cazul plangerii mele impotriva procurorului Iulian Nica. Aceasta incheiere a statuat fara echivoc existenta falsificarilor dupa cum urmeaza:

'Mijlocul de proba falsificat, alterat, contrafacut nu exclude caracterul real al probei. Astfel inregistrarea exista, poate fi valorificata in cadrul cercetarii judecatoresti, proba este reala insa mijlocul de proba, respectiv procesul verbal de transcriere este falsificat' (Incheiere ICCJ p.40)

In continuarea expunerii sale d-na Kovesi vorbeste despre 'erori materiale' comise de procuror: ”S-au identificat anumite erori materiale in redarea unor cuvinte sau pasaje erori materiale care au fost indreptate de procurorul care a intocmit procesele verbale conform legii. Modul de redactare si transcrierea convorbirilor care se realizeaza in urma unor masuri de supraveghere tehnica responsabilitatea exclusiva a procurorului de caz, nu procurorul sef DNA asculta interceptarile nu pot, nu procurorul sef face transcrierile'.

D-na Kovesi s-a referit mai sus la simple 'erori materiale', contrazicand Inalta Curte care le numeste evident 'falsificari' care au produs consecinte juridice asupra justitiabilului, adica subsemnatul, care am petrecut 5 luni in arest preventiv si 3 luni in arest la domiciliu:

'In ceea ce priveste producerea consecintelor juridice, relevant este faptul ca aceste transcrieri continand alterari au fost introduse in actul de sesizare...fiind evaluate ca atare si generand solutii, fie in cadrul procedurii de camera preliminara, fie in faza de urmarire penala, in ambele situatii fiind luate cele mai severe masuri preventive. Aceste aspecte dovedesc consecintele juridice produse direct fata de justitiabil.' (Incheiere p.36, sublinierea de catre judecator).

D-na Kovesi sustine ca 'erorile materiale' pot fi corectate, ele ramand astfel fara consecinte: ”In momentul in care in aceste procese verbale se constata de catre persoanele ale caror convorbiri au fost interceptate, ca sunt anumite eroria cesta poate sa aduca la cunostinta procurorului, se asculta din nou interceptarile si se fac corecturile atunci cand este cazul de aceea si codul de procedura penala prevede remedii pentru astfel de situatii.'

Numai ca sustinerea d-nei Kovesi este din nou contrazisa de Inalta Curte. Faptul ca procurorul corecteaza falsificarile nu exclude consecintele juridice asupra justitiabilului si nici nu-l scuteste pe procuror de raspunderea penala:

'In ce priveste producerea consecintelor juridice evidentiate anterior este nerelevant faptul ca procesele verbale initiale sunt rectificate si certificate spre autentificare de acelasi procuror ori ca instanta de judecata va audia si verifica procesele verbale de transcriere ori va efectua o expertiza. Chiar daca acest efort, ulterior trimiterii in judecata, poate fi apt a asigura un proces echitabil din perspectiva art 6 CEDO si a acoperi vatamarea procesuala, nu dizolva ori nu anuleaza conduita ilicit penala atrasa de modalitatea intocmirii notelor de redare si certificarii acestora spre autenticitate.' (incheiere p.37)

D-na Kovesi se refera la un exemplu concret dat de d-l Ministru privind transcrierea sintagmei din inregistrare 'faza a doua' prin 'spaga a doua': 'Un exemplu concret care a fost indicat de ministrul justitiei, acele erori care au aparut in cadrul unor unor discutii in spatiul public in interiorul unui restaurant, au fost 6 persoane sau 4 persoane la masa unele discutii s-au purtat in acest spatiu care ele nu au putut fi redate cu acuratete maxima, persoana care si-a ascultat aceste convorbiri dupa 5 luni de zile a venit si a spus ca anumite cuvinte sunt eronate, ele au fost indreptate si au fost depuse procesele verbale de indreptare a erorii aaaa materiale.'

Incercarea d-nei Kovesi de a nega efectele falsificarii mentionate in Raport este inlaturata categoric de Inalta Curte:

'Sintagma spaga a doua nu numai ca are legatura cu obiectul material al infractiunii imputate petentilor, dar are si amplitudinea de a constitui un probatoriu direct, util si eficient in raport cu acuzatia, elemente ce lipsesc in situatia sintagmei faza a doua.' (incheiere. P 36)

D-na Kovesi pretinde ca am venit dupa 5 luni si as fi spus ca anumite cuvinte sunt eronate. In realitate eu am fost arestat preventiv 5 luni si nu aveam cum sa sesizez din arest aceste alterari. Nu aveam posibilitatea sa ascult acele inregistrari si practic, mi s-a incalcat dreptul la aparare. Abia dupa ce am ajuns acasa dupa 5 luni am inceput sa ascult inregistrarile si am constatat mai mult de 1000 de alterari in 19 stenograme. Dupa ce am facut plangere impotriva procurorului, exemple de stenograme falsificate au aparut in presa si TV. Abia atunci procurorul Iulian Nica a recunoscut intr-o adresa catre Inalta Curte ca exista 'erori materiale' si a inceput sa le corecteze.

De asemenea, D-na Kovesi repeta obsesiv ca procurorii nu falsifica probe ocultand faptul ca falsificarile au produs efecte juridice chiar de la momentul arestarii si apoi in timpul prelungirii arestului meu preventiv deoarece judecatorii de camera preliminara au judecat pe baza referatelor procurorului care contineau transcrieri falsificate ale inregistrarilor. De aceea d-na Kovesi se refera numai la faza de fond si pretinde ca niciun proces verbal de redare nu a fost inlaturat:

'Da, dar in dosarul a care se face referire as vrea sa spun ca niciun proces verbal, niciun proces verbal de redare nu a fost inlaturat de la dosarul cauzei principale de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, nu exista nicio incheiere in care sa se precizeze ca procurorii au falsificat aceste probe, ca au falsificat inregistrari, pai una este redarea, una este transcrierea si nu exista absolut nicio proba ca procurorii ar fi falsificat aceste transcrieri.'

Contrar afirmatiilor d-nei Kovesi, Inalta Curte statueaza ca falsificarile au produs consecinte juridice chiar si in faza judecatii de fond a cauzei principale:

'Simplul fapt ca instanta de judecata a constatat, prin incheierea din data de 22 iunie 2016 (p.6), in dosarul 278/1/2015, in cursul judecatii in fond a actiunii penale, ca existenta transcrierilor din volumele 'Bis' continand rectificari, inaintate de procurorul de caz, ingreuneaza major administrarea probelor si a solicitat refacerea, pe perioada vacantei judecatoresti a transcrierilor, face dovada consecintelor juridice directe produse fata de actul de justitie'. (Incheire p.37)

In data de 6 martie 2018, Procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, a fost la sediul Ministerului Justitiei, pentru pregatirea evaluarii din cadrul MCV. Acolo a rostit o cuvantare in care a mentionat din nou padurea de 43.000 ha: 'Padurea nu pleaca nicaieri, padurea este sechestrata, ea poate fi executata, este proprietatea statului' (in intervalul 26’00”-26’10” din inregistarea https://www.youtube.com/watch?v=ZpsUTeD_65g).

Acesta afirmatie este neadevarata deoarece eu nu am intrat in posesia acestui teren forestier, el este in posesia statului. Eu nu figurez ca proprietar in niciun registru de proprietate iar DNA nu putea sa puna sechestru pe ceva ce nu este in posesia mea ci este in posesia statului.

Afirmatiile contrare realitatii despre recuperarea unei valori de 300.000.000 de euro prin sechestrare au ca scop dezinformarea opiniei publice cu privire la cuantumul real al contributiillor DNA-lui la bugetul de stat.

Afirmatiile neadevarate privind inexistenta abuzurilor procurorilor si recuperarea unor prejudicii imaginare sunt de natura sa zdruncine prestigiul justitiei, increderea publicului in sistemul judiciar in ansamblu sau, precum si in actul de justitie.

Dezinformarea grava a presei si publicului/contribuabililor, pe o problema de interes national, anume recuperarea prejudiciilor si corectitudinea procurorilor, reprezinta o exercitare cu rea credinta a functiei detinute, si in aceeasi masura o incalcare flagranta a obligatiilor cu caracter administrativ sau impuse de legi si regulamente, dupa cum urmeaza:

Art 31, pct (2) din Constitutia Romaniei: 'Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal'.

Pentru motivele expuse, va solicitam sa declansati cercetarea disciplinara a procurorului sef al DNA, Laura Codruta Kovesi si, referitor la gravitatea faptelor savarsite, sa propuneti aplicarea sanctiunii disciplinare care se impune, potrivit art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Cu stima,

Prof. Dr. Paltin Sturdza”


Accesari:2812

Comentarii

# Jojo date 16 aprilie 2018 16:04 +4

Dolofana asta plagiatoare dovedita chiar nu poate fi eliminata din functie ? Iohanide , tot mai privesti cu ingrijorare ? Oaie, nici amerilocii nu te vor mai scapa de furia poporului. Aia , odata ce nu le mai esti folositor se leapada de tine si ramai cu noi ....

# Bianca date 16 aprilie 2018 17:17 +6

Păi..E de groază! :-x Cine mai are tupeul mizerabil să vorbească de justiție şi stat de drept bla,bla,bla. Toate dosarele sunt nule de drept deoarece sunt viciate de existența protocoalelor, abuzurilor, obținerea de probe şi interceptări ilegale, legi anticonstituționale şi probe falsificate...  Stop şi reformă radicală altfel  efectul unui haos inevitabil.

Adauga comentariu

Nume*
Email*
Website
:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - De ce credeti ca presedintele Klaus Iohannis intarzie nepermis numirea la sefia DIICOT a procurorului Felix Banila?

    • VOTEAZA

Vorbe de fumoar – 16.07.2018 – Ea este Augusta lui Augustin

+ DETALII

ALTE VORBE DE FUMOAR

FACEBOOK

ULTIMELE COMENTARII

CELE MAI CITITE

LUMEA JUSTITIEI

ARHIVA

NEWSLETTER