LISTA MAGISTRATILOR CU DOSARE LA DNA – AMR cere numele judecatorilor si procurorilor cercetati si supravegheati de DNA: “Urmarirea penala 'in secret', prin deschiderea dosarelor de catre DNA, ca urmare a autosesizarilor, fara ca magistratilor sa li se aduca la cunostinta existenta unor astfel de proceduri, este inadmisibila... Supunerea magistratilor unor masuri de supraveghere releva aspecte care nu trebuie trecute cu vederea, mai ales in cauzele finalizate cu clasare/achitare” (Documente)
Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), condusa de jud. dr. Andreea Ciuca (foto), de la Curtea de Apel Targu Mures, solicita comunicarea listei cu judecatorii si procurorii care au fost cercetati si supravegheati ani de zile de catre DNA. De fapt, AMR se raliaza demersului facut in acest sens de trei membri ai CSM – judecatoarea Gabriela Baltag, judecatoarea Evelina Oprina si reprezentantul societatii civile Victor Alistar – care au cerut Inspectiei Judiciare punerea la dispozitie de urgenta, dar in regim de nepublicitate, a listei cu magistratii care au avut dosare penale la DNA (vezi facsimil), asa cum Raportul Inspectiei Judiciare a dezvaluit (click aici pentru a citi).
In acest sens, intr-un comunicat de presa emis marti seara, 2 iulie 2019, AMR subliniaza ca cercetarea in secret a magistratillor de catre DNA, in urma unor sesizari din oficiu, fara ca judecatorilor si procurorilor vizati de dosare penale sa li se aduca la cunostinta ca sunt vizati in dosare penale este un fapt inadmisibil, care incalca flagrant independenta acestora. De asemenea, un alt aspect extrem de grav ce nu poate fi trecut cu vederea il reprezinta supunerea magistratilor unor masuri de supraveghere, asa cum s-a intamplat ani de zile, in plina teroare DNA. “Aceste date vor releva daca, in pofida celor sustinute in spatiul public, in ultimii ani, de magistrati si de persoane din afara sistemului de justitie, activitatea DNA a fost atat de in litera si spiritul legii incat sa nu lase nicio sansa existentei (stabilite prin lege!) Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, cum sustin unii”, arata AMR.
Iata comunicatul AMR:
“Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) sustine demersul celor trei membri ai Consiliului Superior al Magistraturii – doamna judecator Gabriela Baltag, doamna judecator Evelina Oprina si domnul Victor Alistar, reprezentant al societatii civile –, privind comunicarea urgenta si in regim de nepublicitate a listei magistratilor care au fost subiectul procedurilor expuse in Raportul Inspectiei Judiciare nr. 5488/IJ/2018.
AMR considera ca acest demers este nu numai indreptatit, ci si necesar, cel putin din perspectiva urmatoarelor argumente:
-Nu este indeajuns sa clamam independenta magistratilor, cu titlu general si prin slogane, ci trebuie sa tratam acest principiu cu respect, atat in interiorul, cat si in exteriorul sistemului de justitie, aratand, de fiecare data, actiunile/omisiunile care ii aduc atingere, propunand solutii concrete si facand demersuri efective pentru realizarea acestora.
-In acest sens, AMR subliniaza ca urmarirea penala 'in secret' a magistratilor, prin deschiderea dosarelor de catre DNA, ca urmare a autosesizarilor, fara ca magistratilor sa li se aduca la cunostinta existenta unor astfel de proceduri ce ii priveau in mod direct, este inadmisibila prin raportare la legile pe care le invocam neincetat ca fundament al independentei magistratilor. Asadar, asemenea situatii nu fac decat sa releve faptul ca una zicem si alta facem referitor la obligatia respectarii dreptului la aparare, dreptului la un proces echitabil si, in acest context, la respectarea demnitatii profesiei de magistrat.
-Faptul ca, ulterior (cand? dupa cat timp?) au fost date solutii de clasare confirma necesitatea comunicarii informatiilor solicitate de cei trei membri ai CSM pentru a se putea verifica daca asemenea proceduri au avut potential de presiune asupra magistratilor sau au adus atingere independentei acestora.
-De asemenea, supunerea magistratilor unor masuri de supraveghere, uneori ca urmare a propunerilor lipsite de motivarea care sa le justifice – aici nu putem omite faptul ca admiterea unor astfel de propuneri, nemotivate sau motivate 'sablon' de catre procuror a fost rezultatul unui act al judecatorului –, iar alteori prin doua masuri de supraveghere tehnica, concomitente pentru aceeasi fapta – din nou, a se vedea si actul judecatorului –, releva aspecte care nu pot si nu trebuie trecute cu vederea, mai ales in cauzele finalizate cu clasare/achitare. In caz contrar, acceptam ca, in numele legii, oricine poate face orice, oricand, chiar daca incalca drepturi si libertati consacrate si garantate prin documente interne si internationale la care Romania este parte.
-In sine, procentul de 97,08% de admitere a propunerilor avand ca obiect masuri speciale de supraveghere, la nivel national, ar trebui sa fie (mai mult decat) suficient pentru fundamentarea cererii de comunicare a datelor solicitate de cei trei membri ai CSM.
-Pe de alta parte, cunoasterea numarului cazurilor anterior relevate, a duratei procedurilor, a actului care a stat la baza initierii acestora (in sensul de a se preciza daca a fost sesizare sau autosesizare), a termenului efectiv de redactare a actelor de urmarire penala, a ratei de solutionare a cauzelor in etapa urmaririi penale - se au in vedere, desigur, in cadrul solicitarii pe care AMR o sustine, doar cauzele clasate in mod definitiv - nu constituie decat informatii ce tin de gradul de eficienta a activitatii DNA. Adica de operativitate, de stocul de dosare, de ponderea dosarelor inchise intr-un an, de durata medie de solutionare, de redactarile peste termenul legal. Prin urmare, solicitarea indreptatita a celor trei membri ai CSM nu constituie o cerere 'speciala', prin raportare la mandatul acestora si la rolul CSM, de garant al independentei justitiei, astfel cum este consacrat prin Constitutie.
-Un element foarte important la care DNA trebuie sa raspunda, cu privire la cauzele vizandu-i pe magistrati, dar si pe ceilalti cetateni, il reprezinta stocul de dosare in etapa urmaririi penale, cu consecinte directe asupra duratei solutionarii cauzelor in aceasta etapa. Stocul de dosare constituie un indicator de eficienta pe care instantele sunt obligate sa il monitorizeze in mod constant (centralizand datele si transmitandu-le la CSM semestrial), prin raportare la doua repere temporale: dosare mai vechi de 1 an pentru curtile de apel si dosare mai vechi de 1 an si 6 luni pentru tribunale si judecatorii.
Avand in vedere Raportul IJ, se pune intrebarea care este statistica DNA prin prisma stocului de dosare si a duratei urmaririi penale in dosarele ai caror subiecti au fost magistratii? Care este statistica DNA prin raportare la durata urmaririi penale in dosarele finalizate cu clasare? Care a fost ritmul derularii lucrarilor de urmarire penala in astfel de proceduri? Care au fost perioadele de stagnare si prin ce au fost justificate? Cate dosare au fost inchise in perioada de dinaintea predarii catre SIIJ si cat a durat urmarirea penala in acestea?
Celor ce ar putea gandi ca acestea sunt gaselnite, AMR le recomanda ca citeasca Culegerea de documente si instrumente ale Comisiei europene pentru eficienta justitiei (CEPEJ) privind managementul timpului, eficienta si calitatea justitiei, editia 2017, care cuprinde inclusiv linii directoare cu privire la procurori, specifice fazei preliminare a urmaririi penale, indiferent de sistemul juridic al tarii in cauza. CEPEJ – ale carei documente au stat la baza adoptarii, in anul 2014, a hotararii CSM, Sectia pentru Judecatori, privind indicatorii de eficienta in activitatea instantelor – a stabilit ca durata procedurilor penale ar trebui sa fie planificata la etapa de investigare, etapa de urmarire penala si in fata instantei (planificarea unei durate medii pe anumite tipuri de cauze sau a duratei medii a procesului in fata anumitor tipuri ale instantelor). Planificarea ar trebui sa aiba loc atat la nivel general, cat si la nivel de cazuri individuale, in conformitate cu termenele indicate in dreptul procedural. in cazurile in care se observa sau se prevad abateri de la standardele si obiectivele termenelor de urmarire penala, se vor intreprinde actiuni prompte pentru remedierea unor astfel de abateri.
Primirea datelor de catre CSM va permite o analiza in cunostinta de cauza, concreta si obiectiva, astfel cum ar trebui sa ne-o dorim cu totii, referitoare la aspecte cu consecinte de capatai asupra independentei magistratilor. Totodata, aceste date vor releva daca, in pofida celor sustinute in spatiul public, in ultimii ani, de magistrati si de persoane din afara sistemului de justitie, activitatea DNA a fost atat de in litera si spiritul legii incat sa nu lase nicio sansa existentei (stabilite prin lege!) Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, cum sustin unii”.
Iata cererea adresata de judecatoarele Gabriela Baltag si Evelina Oprina din CSM, precum si de reprezentantul societatii civile din CSM Victor Alistar, publicata in urma cu cateva zile de site-ul stiripesurse.ro:
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# Deci institutii publice fac dosare secrete pe banii nostri ! 2 July 2019 20:00 +17
# Lechi 2 July 2019 22:06 +10
# Lechi 2 July 2019 22:07 +4
# gelu 2 July 2019 23:15 +12
# Florins 2 July 2019 23:31 +11
# nae girimea 3 July 2019 06:08 +3
# da' lista avocatilor cu dosare la dna 3 July 2019 13:46 +1