Consiliul Superior al Magistraturii – prezidat de judecătorul Liviu Odagiu (foto 1 stânga) – și Uniunea Națională a Barourilor din România – condusă de avocatul Traian Briciu (foto 1 dreapta) – au anunțat concluziile întâlnirii avute marți, 3 martie 2026, pentru normarea muncii în instanțe. 

UNBR a propus dezvoltarea unor mecanisme de soluționare a așa-numitelor „litigii de proximitate” (spețe de complexitate redusă) prin proceduri organizate pe lângă instanțe, unde cauzele de mică complexitate pot fi soluționate prin proceduri simplificate, derulate prin avocați, contribuind astfel la reducerea presiunii asupra instanțelor fără afectarea dreptului la apărare. Evident: orice astfel de litigiu de proximitate trebuie să beneficieze de căi de atac în instanță.

Altă propunere a Uniunii se referă la suplimentarea schemelor de grefieri și de asistenți ai judecătorului, astfel încât magistrații să poată fi degrevați de unele atribuții.

Iată comunicatul UNBR:

„UNBR Info: Consultări UNBR–CSM privind mecanismul de normare a activității instanțelor:  eficientizarea nu poate diminua garanțiile procesuale

La data de 3 martie 2026 a avut loc întâlnirea dintre reprezentanții Uniunii Naționale a Barourilor din România și ai Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procesului de consultare privind elaborarea mecanismului de normare a activității instanțelor judecătorești.

Discuțiile s-au desfășurat în contextul creșterii semnificative a volumului de activitate la nivel național, precum și al deficitului de judecători și de personal de suport, situație care generează o presiune reală asupra sistemului judiciar.

În cadrul consultării, președintele UNBR, Traian Briciu, împreună cu membrii Comisiei Permanente, au prezentat punctul de vedere al profesiei, arătând că, deși introducerea unui mecanism de normare este determinată de situația actuală a deficitului de personal cu care se confruntă instanțele, eficientizarea nu trebuie să afecteze accesul la justiție și dreptul la apărare.

S-a subliniat că una dintre cauzele structurale ale supraîncărcării sistemului o reprezintă lipsa personalului auxiliar – grefieri și asistenți –, aspect care trebuie tratat prioritar în orice reformă.

Reprezentanții CSM și UNBR au fost de acord că normarea nu poate reprezenta o soluție autonomă în lipsa unor măsuri efective de degrevare. Simpla stabilire a unor indicatori sau plafoane de activitate, fără intervenții care să conducă la o reducere a cauzelor care ajung în fața instanțelor, va avea un impact negativ asupra duratei proceselor.

În acest context, eficiența sistemului judiciar trebuie construită pe două paliere complementare:

● normare obiectivă și transparentă a activității instanțelor;
● măsuri efective de degrevare, prin prevenirea și gestionarea timpurie a conflictelor juridice.

În privința propunerilor privind degrevarea instanțelor s-a insistat asupra faptului că procedurile desfășurate în afara instanței, unde nu mai operează rolul activ al judecătorului, trebuie să beneficieze de prezența obligatorie a avocatului, ca factor de garantare a drepturilor cetățenilor.

Reprezentanții UNBR au susținut dezvoltarea unor mecanisme de soluționare a litigiilor de complexitate redusă prin proceduri simplificate organizate pe lângă instanțe și derulate prin avocați, contribuind astfel la reducerea presiunii asupra instanțelor fără afectarea dreptului la apărare.

În cadrul întâlnirii au fost analizate în concret mecanismele tehnice de implementare a normării – modalitatea de stabilire a normei de activitate, criteriile de diferențiere în funcție de tipologia cauzelor și etapele de aplicare graduală a sistemului. S-a convenit continuarea colaborării instituționale UNBR–CSM pentru definirea criteriilor de identificare a cauzelor prioritare și a mecanismelor clare de transparentizare a modului de calcul și aplicare a normelor.

De asemenea, a fost agreata constituirea unui comitet de management comun, care va urmări implementarea măsurilor, va evalua impactul acestora asupra activității instanțelor și va interveni pentru corectarea eventualelor disfuncționalități apărute pe parcurs.

Dialogul instituțional va continua în vederea identificării unui cadru echilibrat, în care normarea și degrevarea să funcționeze împreună ca parte a unei reforme coerente și sustenabile a sistemului judiciar, cu respectarea deplină a dreptului la apărare și a standardelor statului de drept”.

Redăm comunicatul CSM (vezi galerie foto):

„Concluziile întâlnirii dintre membrii CSM și reprezentanții UNBR pentru continuarea demersurilor în vederea elaborării mecanismului de normare a activităţii instanţelor

Astăzi, 03 martie 2026, a avut loc la sediul Consiliului Superior al Magistraturii o întâlnire de lucru între membrii aleşi, judecători şi reprezentanţi ai societăţii civile, și delegația Uniunii Naționale a Barourilor din România, reprezentată de domnul avocat Traian Briciu, președintele UNBR, împreună cu vicepreședinți ai Uniunii şi membri ai Comisiei Permanente.

Consiliul salută şi cu această ocazie deschiderea spre dialog a reprezentanților corpului profesional al avocaților, care, în contextul situaţiei actuale a sistemului judiciar, s-au alăturat eforturilor comune pentru identificarea celor mai bune soluţii care să faciliteze activitatea şi să degreveze instanţele judecătoreşti.

Încă de la începutul discuţiilor, Consiliul a prezentat, astfel cum s-a arătat şi în numeroase alte comunicări anterioare, provocările cu care se confruntă puterea judecătorească şi care creează riscuri reale de colaps sistemic.

Acestea sunt reprezentate de circumstanţe excepţionale, precum:

· deficitul de peste 800 de judecători:

· imposibilitatea organizării concursurilor de admitere directă în magistratură ca urmare a suspendării acestora prin act normativ;

· volum de activitate de 4 ori mai mare decât media europeană, aflat deja în creştere faţă de anul trecut în aceeaşi perioadă.

· instanţe în cadrul cărora activează efectiv un număr foarte mic de judecători faţă de schema aprobată, respectiv 1 judecător sau 2 judecători, fiind imposibil ca din punct de vedere al administrării justiţiei şi al efortului uman să îşi poată desfăşura în continuare activitatea în această modalitate.

În acest context, un mecanism de normare a activităţii este absolut necesar, alături de modificări legislative pentru degrevarea instanţelor, astfel încât accesul la justiţie al cetăţenilor şi calitatea actului de justiţie să poată fi garantate.

Propunerea de normare a activităţii realizată până la acest moment de Consiliu a fost prezentată ca mecanism general reprezentanţilor UNBR.

Uniunea Naţională a Barourilor din România a subliniat că înţelege situaţia de la nivelul instanţelor judecătoreşti şi că există colaborare cu corpul profesional al avocaţilor, însă a arătat că este probabil ca măsura normării să prelungească durata unor proceduri judiciare, sens în care este nevoie de măsuri care să reducă acest efect.

S-a stabilit de comun acord că este necesar ca mecanismul de normare să fie prezentat într-o modalitate cât mai transparentă, astfel încât să fie înţeles de participanţii la actul de justiţie, şi să fie comunicat public la scară largă.

De comun acord s-a stabilit că este necesară o întâlnire ulterioară în scurt timp, pentru analiza unor aspecte tehnice de detaliu faţă de mecanismul deja elaborat de Consiliu pentru normarea activităţii instanţelor, precum definirea cauzelor prioritare şi crearea unui mecanism de reexaminare pentru situaţia în care o cauză nu este iniţial calificată drept prioritară.

Totodată, s-a agreat de către toţi participanţii că este utilă crearea unei comisii de monitorizare a implementării mecanismului de normare, care să îl adapateze permanent pe măsură ce apar situaţii noi, care nu au putut fi avute în vedere.

În ceeea ce priveşte măsurile pentru degrevarea instanţelor, UNBR a subliniat că pentru procedurile desfăşurate în faţa unor organisme administrative este necesară asigurarea asistenţei prin avocat, avansând totodată nevoia unei propuneri legislative pentru identificarea 'litigiilor de proximitate', cu complexitate redusă, care să poată fi analizate de comitete de arbitraj compuse din avocaţi, cu garantarea unei căi de atac la instanţă pentru motive specifice.

De asemenea, UNBR a subliniat că este esenţial ca prin măsuri adoptate la nivel legislativ să fie asigurat personal de suport pentru judecători, respectiv grefieri şi asistenţi ai judecătorului, care să contribuie la eficientizarea activităţii fiecărui complet de judecată, măsură apreciată absolut necesară de Consiliu şi prezentată public anterior.

S-a concluzionat că este esenţială colaborarea interprofesională pentru eficientizarea activităţii instanţelor, în beneficiul cetăţeanului, astfel încât, atât CSM, cât şi UNBR vor menţine dialogul şi vor efectua în continuare demersurile necesare îndeplinirii și conservării acestui deziderat esenţial pentru buna funcţionare a societăţii”.