CAZUL DRAGNEA IN PROCEDURA DE URGENTA LA CEDO – Exploziv, Curtea Europeana a Drepturilor Omului cere Statului roman sa explice daca a existat un proces echitabil in cazul liderului PSD Liviu Dragnea, condamnat in dosarul Referendumului, printr-o decizie care nu a fost semnata de doi dintre judecatorii care au pronuntat-o. Se prefigureaza o condamnare a Romaniei pentru lipsa semnaturilor Liviei Stanciu si Luminitei Zglimbea, tinand cont de precedentele din cazurile Beraru si Cerovsek si Bozicnik

Miercuri, 14 noiembrie 2018 18:47 | Scris de Elena DUMITRACHE - George TARATA | pdf | print | email

Senzational, liderul PSD Liviu Dragnea (foto stanga) poate sa isi gaseasca dreptatea la CEDO mai devreme decat s-ar crede! Printr-un comunicat postat pe site-ul Curtii Europene a Drepturilor Omului, instanta de la Strasbourg anunta ca a pus intrebari partii acuzate – Statul roman reprezentat de Guvernul Romaniei – pentru a explica daca Liviu Dragneaa avut parte de un proces echitabil in dosarul Referendumului, in care a fost condamnat prin Decizia din 22 aprilie 2016 a Completului de 5 al Inaltei Curti, fara ca aceasta sa fie semnata de doi dintre judecatorii care au prountat-o. Este vorba despre Livia Stanciu (foto stanga) si Luminita Zglimbea, iesite la pensie, in locul carora asa cum se stie, a semnat actuala presedinta a Inaltei Curtii, Cristina Tarcea, care nu a facut parte din Completul care pronuntat hotararea (facsimil).


Din acest motiv, Curtea Europeana a Drepturilor Omului solicita public Guvernului sa precizeze daca prin Decizia din 24 aprilie 2017, prin care a fost respinsa contestatia la executare a lui Liviu Dragnea, privitoare la nelegalitatea motivarii hotararii pe motiv ca nu a fost semnata de judecatoarele Livia Stanciu si Luminita Zglimbea (Click aici pentru a citi), a fost respectat dreptul la un proces echitabil al acestuia.

Situatia se anunta devastatoare pentru Inalta Curte si pentru Statul roman, intrucat exista in practica CEDO cazuri similiare precum cauza Cerovšek si Božičnik contra Sloveniei, indicata chiar in adresa CEDO, cauza in care Curtea a pronuntat o condamnare intrucat "judecatorii care nu au participat la proces nu pot motiva si semna hotararea judecatoresca, pentru ca nu pot oferi garantia ca s-a realizat o buna administrare a actului de Justitie".

Exista si practica pe principiului continuitatii si nemijlocirii, adoptata deja de Inalta Curte, care prevede ca ori de cate ori un judecator este schimbat din Complet, cercetarea judecatoareasca se reia de catre noul judecator intrat in cauza, care este obligat sa administreze personal probele.

Practic, in urma procedurii Curtii Europene a Drepturilor Omului, se poate constata ca Inalta Curte, de altfel "experta" in respectarea dreptului la un proces echitabil, a incalcat un drept fundamental al liderului PSD, atunci cand a permis ca motivarea hotararii Completului de 5 judecatori sa fie semnata de o judecatoare, in speta, presedinta Inaltei Curti Cristina Tarcea, care nu a luat parte la proces.


Iata adresa CEDO:

OBIECTUL CAZULUI

Plangerea se refera la lipsa semnarii motivarii unei hotarari definitive pronuntate in cadrul unei proceduri penale impotriva reclamantului, de catre doi dintre cei cinci judecatori care au facut parte din completul care a pronuntat hotararea. Mai exact, reclamantul se plange de absenta semnarii motivarii hotararii din 22 aprilie 2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie ("Inalta Curte"), de catre judecatorii L.D.S. si LLZ, care s-au retras inainte de motivarea hotararii, si de prezenta semnaturii judecatorului TIC, presedintele Inaltei Curti, care a inlocuit semnaturile celor doi judecatori, in timp ce el nu fusese membru al Completului de judecata care a pronuntat hotararea in cauza.

Aceasta situatie a facut obiectul unei contestatii la executare respinse in 24 aprilie 2017 ca fiind in mod vadit nefondata de catre Inalta Curte. Inalta Curte a hotarat, printre altele, ca procesul-verbal in cauza a fost semnat de toti judecatorii, inclusiv L.D.S. LLZ si ca, in cazul unui colegiu format din cinci judecatori, faptul ca doi judecatori nu au semnat rationamentul hotararii nu a fost, in sine, un obstacol in calea executarii hotararii in cauza. Potrivit Inaltei Curti a existat o imposibilitate obiectiva de a semna motivarea hotararii, in conformitate cu articolul 406 din Codul de procedura penala, situatie care a autorizat presedintele Inaltei Curti de a semna motivarea in locul judecatorilor L.D.S. si L.L.Z.

INTREBARE PARTILOR

Au fost considerate in mod corect acuzatiile in materie penala impotriva reclamantului, asa cum prevede articolul 6 § 1 al Conventiei, in masura in care motivarea hotararii din 22 Aprilie 2016, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu a fost semnata de doi dintre cei cinci judecatori care au participat la sedinta de judecata care a pronuntat hotararea judecatoreasca si din motivele expuse in hotararea din 24 Aprilie 2017 al Inaltei Curti (mutatis mutandis, Cerovšek si Božičnik impotriva Sloveniei, nr. 68939/12 si 68949/12, 7 martie 2017)?"


Precedent pentru Dragnea

Cauza “Cerovsek si Bozicnik contra Sloveniei” invocata in adresa CEDO este trasa la indigo cu dosarul liderului PSD Liviu Dragnea. In aceasta speta, CEDO de la Strasbourg a stabilit ca asemenea practici, in care hotararile nu sunt semnate de judecatorii care le pronunta, constitutie o incalcare a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 din Conventia EDO. Reclamantii sloveni (unul condamnat pentru taieri ilegale de arbori si altul pentru furt) au reclamat faptul ca judecatorii cauzei au administrat un probatoriu complex, dar in final, cei care au redactat (motivat) deciziile de condamnare, la circa 3 ani dupa judecata, nu au mai fost aceeasi care au participat la proces si au dat verdictul, intrucat cei care au judecat dosarul si au dat verdictul s-au pensionat. Judecatorii CEDO au mai remarcat faptul ca desi apare acceptabil ca un alt judecator care nu a participat la judecarea procesului, sa semneze in locul altuia, acest lucru poate fi considerat justificat doar in caz de deces sau absenta indelungata (boala, accident).

Judecatorii CEDO au respins argumentele Guvernului sloven si au statuat ca motivatia ca judecatorii s-au pensionat nu poate fi luata in seama.

Cu privire la judecatorul A.K, CEDO a retinut: “...Curtea observa ca data pensionarii trebuia sa-i fie cunoscut judecatorului A.K. dinainte... avea posibilitatea sa ia toate masurile sa termine cazul in timp util, singur sau cu interventia unui alt judecator care sa fie prezent in stadiul incipient al procedurilor... asta insemna ca judecatorul A.K. sa fie preocupat de faptul ca avea obligatia sa redacteze motivele solutiei sale... In concluzie, Curtea considera ca petentii aveau dreptul la un proces echitabil, care a fost incalcat intrucat judecatorii care au condus procesul acestora trebuiau sa fie cei care sa motiveze hotararile pronuntate... a fost violat Articolul 6 din Conventie”.

De asemenea, foarte importanta este si decizia CEDO in cauza “Beraru impotriva Romaniei”. In acest caz, statul a fost condamnat pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil dupa ce Beraru a reclamat ca i-a fost incalcat dreptul de a fi judecat de o instanta independenta si impartiala deoarece la cinci luni de la inceputul procesului in fata Curtii de Apel Bucuresti, completul initial format dintr-un judecator unic a fost extins cu un al doilea judecator dupa ce instanta examinase deja majoritatea probelor, iar cel de-al doilea judecator a deliberat si a semnat hotararea fara sa fi examinat personal probele. Or, este evident ca si in cazul lui Dragnea se poate considera ca hotararea a fost pronuntata de un alt complet decat cel care a judecat dosarul.

* Cititi aici motivarea Hotararii CEDO din 7 martie 2017 din cauza “Cerovsek si Bozicnik contra Sloveniei”

Accesari:33626