PROCURORUL BRISC A INVINS STATUL LA CEDO – Judecatorii de la Strasbourg au stabilit ca procurorul Ioan-Vasile Brisc a fost sanctionat si inlaturat de la conducerea PT Maramures in mod abuziv. CEDO a constatat incalcarea art. 10 privind libertatea de exprimare dupa ce Brisc a fost pedepsit de CSM si ICCJ pe motiv ca a dat informatii despre o ancheta. CEDO i-a dat daune de peste 6.300 euro (Decizia)

Marţi, 11 decembrie 2018 13:55 | Scris de Valentin BUSUIOC | pdf | print | email

Statul roman are acum ocazia sa dea dovada de buna-credinta si sa se indrepte cu actiune in regres impotriva magistratilor care i-au incalcat dreptul la libera exprimare chiar unui coleg de-ai lor. Ne referim la Ioan-Vasile Brisc (foto), fost prim-procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Maramures, care marti, 11 decembrie 2018, a obtinut la CEDO daune de peste 6.300 de euro pentru ca a fost dat afara in mod abuziv din functia de conducere pe care o detinea.


Totul a inceput in octombrie 2008, cand Brisc – pe atunci prim-procuror si purtator de cuvant al PT Maramures – a emis un comunicat, apoi a acordat un interviu televizat in legatura cu un dosar de trafic de influenta aflat in curs de solutionare. Asa cum a relatat la acea vreme publicatia locala Emaramures.ro, pe 21 octombrie 2008, o femeie fusese prinsa in flagrant in timp ce primea 1.650 de euro, ea fiind acuzata ca pretinsese acei bani (parte dintr-o suma mai mare ceruta de-a lungul timpului) pentru a mijloci eliberarea unui detinut inchis in Penitenciarul de Maxima Siguranta din Baia Mare. „Mai mult, invinuita a spus acelui detinut ca o parte din banii respectivi vor fi remisi si magistratilor judecatori si procurori, care au atributii in legatura cu liberarea conditionata”, se arata in comunicatul emis de Ioan Brisc.

Ei bine, Ioan-Vasile Brisc a fost bagat in judecata disciplinara la CSM, fiind acuzat de catre o judecatoare ca aceasta ar fi fost aratata cu degetul in respectivul comunicat, ca facand parte dintre magistratii unde trebuiau sa ajunga banii. Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii l-a sanctionat disciplinar pe procurorul maramuresean cu avertisment si cu revocarea din functia de conducere detinuta la PT Maramures, decizie confirmata de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Dreptate dupa zece ani

Pe 26 aprilie 2010, Ioan Brisc s-a adresat CEDO (cererea nr. 26238/10), plangandu-se ca i-a fost incalcata libertatea de exprimare, prevazuta de articolul 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Pe 11 decembrie 2018, curtea de la Strasbourg i-a dat dreptate magistratului roman, stabilind ca afirmatiile defaimatoare la adresa judecatoarei fusesera facute nu de catre procurorul Ioan-Vasile Brisc, ci de jurnalistul caruia magistratul ii acordase un interviu televizat. In aceste conditii, Curtea Europeana a Drepturilor Omului i-a acordat procurorului maramuresean 1.825 de euro ca daune materiale, daune morale in suma de 4.500 de euro, precum si 140 de euro reprezentand cheltuieli de judecata. Hotararea CEDO nu este definitiva, ea putand fi atacata la Marea Camera a instantei.

Intre timp, pe 3 octombrie 2017, presedintele Klaus Iohannis l-a pensionat pe Ioan Brisc – in acel moment procuror-sef al Sectiei judiciare de la Parchetul de pe langa Tribunalul Maramures.

Redam principalele pasaje din decizia CEDO:

Reclamantul, Ioan-Vasile Brisc, este un cetatean roman nascut in 1963, care locuieste in Baia Mare (Romania).

Brisc era prim-procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Maramures in 2008, cand parchetul a efectuat o operatiune pentru a prinde o individa care urma sa accepte bani in schimbul eliberarii conditionate a unui detinut din Penitenciarul Baia-Mare.

Ioan-Vasile Brisc (purtator de cuvant al PT Maramures), a confirmat ulterior intr-un comunicat ca suspecta „i-a spus detinutului ca o parte din bani trebuiau sa mearga catre judecatorii si procurorii responsabili cu eliberarea conditionata a detinutilor”. De asemenea, Brisc a dat un scurt interviu unei televiziuni locale.

Domnului Brisc i-a fost deschis dosar disciplinar, la solicitarea judecatoarei delegate la acea vreme la Penitenciarul Baia-Mare, care conducea comisia pentru eliberari conditionate. Judecatoarea s-a plans ca interviul si comunicatul de presa sugerau ca ea ar fi fost cea care primise banii.

In 2009, Sectia pentru procurori in materie disciplinara din CSM a stabilit ca interviul televizat si comunicatul dezvaluisera informatii despre o investigatie in curs, informatii lipsite de respect la adresa judecatoarei, in conditiile in care dadusera presei posibilitatea de a o asocia cu suspiciunea de coruptie. Pe cale de consecinta, Ioan-Vasile Brisc a fost revocat din functia de procuror-sef.

Doi dintre procurorii sectiei disciplinare s-au opus pedepsirii lui Brisc, la fel ca unul dintre judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, din completul care i-a respins apelul ca neintemeiat. Ei au considerat ca nu Ioan Brisc facuse afirmatii defaimatoare la adresa judecatoarei, ci realizatorul interviului televizat. Jurnalistul s-a intrebat daca a fost sau nu „pura coincidenta” faptul ca mandatul judecatoarei la respectivul penitenciar se incheia exact in ziua flagrantului”.

Ioan Brisc a fost acuzat de nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter, respectiv de atitudine nedemna in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, avocati, experti, martori sau justitiabili. In baza Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, prim-procurorul maramuresean a fost sanctionat cu avertisment. Conform art. 51, alin. 7 din Legea 303/2004, Sectia pentru procurori din CSM poate dispune revocarea unui procuror dintr-o functie de conducere ca urmare a primirii unei sanctiuni. (...)

Decizia Curtii

Nu s-a pus la indoiala faptul ca procedurile disciplinare impotriva procurorului Brisc i-au incalcat libertatea de exprimare.

Mai mult, cele doua abateri disciplinare de care a fost gasit vinovat – respectiv 'nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter' si 'atitudine nedemna in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, avocati, experti, martori sau justitiabili' – au fost stabilite in conformitate cu legislatia interna si i-au fost comunicate destul de clar domnului Brisc, care, fiind procuror, era versat in domeniul legilor.

In plus, incalcarea drepturilor procurorului au urmarit scopul legitim de protejare a reputatiei altora si de mentinere a autoritatii si impartialitatii sistemului judiciar.

Cu toate acestea, Curtea a considerat ca luand respectivele masuri disciplinare impotriva procurorului Brisc, autoritatile romane nu au luat in considerare ca rostul comunicatului de presa emis de Ioan-Vasile Brisc si interviul pe care acesta l-a acordat a fost de a informa publicul despre o ancheta in desfasurare, de interes public.

Curtea nu a gasit nimic in afirmatiile facute de procuror care sa justifice acuzatia de incalcare a secretului unei investigatii penale sau pe cea de incalcare a dreptului la imagine pentru colegii magistrati. Pur si simplu, Ioan Brisc a oferit o descriere sumara a acuzatiilor formulate la inceputul anchetei, abtinandu-se sa identifice vreun individ implicat in ancheta aflata in curs de desfasurare.

Intr-adevar (asa cum au subliniat doi dintre procurorii CSM, precum si judecatorul ICCJ care s-au opus pedepsirii reclamantului): referirea la judecatoarea in chestiune a fost facuta de jurnalistul TV.

In ultimul rand, autoritatile romane nu au cantarit nevoia de a proteja reputatia unei judecatoare, pe de o parte, iar de cealalta parte dreptul procurorului Ioan Brisc de a oferi informatii cu privire la probleme de interes general – respectiv o ancheta penala.

De aceea, incalcand articolul 10 (n.r. din Conventia EDO), instantele romane nu au oferit motive 'relevante si suficiente' pentru a dovedi ca incalcarea drepturilor dlui Brisc era necesara intr-o societate democratica pentru protejarea autoritatii sistemului judiciar si protejarea reputatiei sau a drepturilor altora.

* Cititi aici integral, in limba engleza, comunicatul privind decizia CEDO

Sursa foto: Adevarul.ro

Accesari:3829