ROMANIA, LA UN PAS DE CONDAMNARE – Statul roman este obligat de judecatorii CEDO sa dea explicatii in legatura cu executarea colonelului SRI Ion Dedu. Magistratii europeni cer Romaniei sa precizeze de ce ofiterului i-au fost incalcate libertatea de miscare, precum si drepturile la un proces echitabil, la un remediu efectiv si la viata privata si de familie (Document)

Marţi, 18 decembrie 2018 17:11 | Scris de Valentin BUSUIOC | pdf | print | email

Inca o nenorocire comisa de SRI este pe cale sa arunce in aer Romania la CEDO, aducandu-i statului roman – pentru a cata oara? – o condamnare pentru abuzurile la care a fost supus un cetatean al sau. Curtea Europeana a Drepturilor Omului i-a adresat statului roman pe 25 noiembrie 2018 nu mai putin de 4 intrebari in legatura cu felul in care Serviciul Roman de Informatii si diverse instante autohtone i-au calcat in picioare colonelului SRI (r) Ion Dedu (foto 1) mai multe drepturi fundamentale prevazute de Conventia EDO.


Pedepsit fiindca l-a acuzat pe Coldea de incalcarea Constitutiei si a unor legi

Ion Dedu este ceea ce in limba engleza se numeste „whistleblower” („avertizor de integritate”). Necazurile i s-au tras din cauza ca in 2009 l-a sesizat pe directorul SRI George Maior in legatura cu faptul ca o dispozitie interna semnata de catre Florian Coldea – seful operativ de la acea vreme al serviciului – incalca atat Constitutia Romaniei, cat si diverse legi, precum cele vizand datele personale si comunicatiile electronice.

Un an mai tarziu, colonelul in rezerva Ion Dedu – fost sef de sector in domeniul cibernetic in cadrul UM 0318 Bucuresti – a dat in judecata SRI, in contencios administrativ, pentru a fi repus in functia din care a fost eliberat, considerand ca sunt nelegale actele in baza carora a fost sanctionat si eliberat din functie. Fost reprezentant al SRI la Bruxelles, Dedu se lupta de aproape un deceniu pentru a demonstra ca fosta conducere a Serviciului Roman de Informatii – reprezentata de George Maior (foto 2 stanga) si Florian Coldea (foto 2 dreapta) – a comis un abuz atunci cand, a dispus consemnarea sa la domiciliu pentru o perioada de 9 zile (sanctiune disciplinara ce echivaleaza practic cu arestul la domiciliu) si punerea la dispozitia conducerii SRI, ulterior Dedu fiind eliberat din functie. (Gasiti la finalul articolului toate episoadele serialului.)

Din cauza ca nicio instanta romaneasca nu i-a dat dreptate, colonelul s-a adresat CEDO. Asa cum puteti mai jos, judecatorii europeni obliga acum Romania sa dea socoteala pentru abuzurile la care a fost supus ofiterul de informatii.

Concret, instanta de la Strasbourg solicita statului roman sa precizeze in ce masura au fost impartiale instantele interne carora li s-a adresat Dedu, in conditiile in care in compunerea lor se regaseau judecatori verificati de catre SRI in cadrul procedurii de obtinere a certificatelor ORNISS. De asemenea, CEDO vrea sa stie de ce colonelului Dedu si avocatului acestuia le-a fost refuzat accesul la diverse documente interne ale SRI care ar fi putut fi invocate in apararea colonelului. Totodata, Romania va trebui sa dea socoteala la CEDO pentru faptul ca Ion Dedu a fost consemnat disciplinar, inclusiv la domiciliu – masura care practic nu a insemnat altceva decat arestarea ofiterului la domiciliu.

Iata textul adresei CEDO catre autoritatile romane (vezi facsimil):

„Reclamatia isi are originea in procedurile disciplinare demarate impotriva reclamantului de catre Serviciul Roman de Informatii. In speta, reclamantul a acuzat ca prin darea sa in consemn, autoritatile i-au incalcat libertatea de miscare, prevazuta de articolele 5/1 si 5/2 din Protocolul nr. 4 (n.r. protocol la Conventia EDO), intrucat masura a fost nelegala si /sau nu a urmarit un scop legitim, si / sau instantele nu au examinat daca masura a fost proportionala. De asemenea, reclamantul a acuzat ca procedurile in care a fost implicat au fost injuste si i-au incalcat drepturile garantate de articolul 6 (n.r. art. 6 din Conventia EDO – dreptul la un proces echitabil), pentru ca:

(i) instantele au fost lipsite de impartialitate, deoarece erau compuse din judecatori verificati de catre SRI in timpul procedurii de obtinere a certificatelor ORNISS;

(ii) in timpul procedurilor judecatoresti, nici reclamantul, nici aparatorul lui ales nu au avut acces la dovezi esentiale, acestea fiind clasificate si nefolosibile in apararea sa; si

(iii) instantele interne nu si-au motivat deciziile pronuntate in legatura cu argumentele reclamantului privind consemnarea acestuia.

Mai departe, reclamantul a acuzat ca:

(i) decizia nelegala de a fi consemnat, inclusiv la domiciliu timp de 9 zile; si

(ii) faptul ca i-a fost interzis accesul la ordinele dispuse impotriva lui si la documentele de fundamentare privind ordinele respective ce l-au vizat direct au constituit o incalcare a dreptului sau de viata privata si de familie, stipulat de articolul 8 (n.r. din Conventia EDO).

In ultimul rand, reclamantul a acuzat ca procedurile interne nu i-au oferit un remediu efectiv in legatura cu presupusele incalcari ale drepturilor sale prevazute de articolul 13 din Conventie.

Intrebari adresate partilor

1. Sanctiunea disciplinara a consemnului impusa reclamantului a constat intr-o privare a acestuia de libertate in intelesul articolului 5 din Conventie sau intr-o interferenta cu libertatea lui de miscare, in intelesul articolului 2 al Protocolului nr. 4 la Conventie? Daca da, a existat o incalcare a drepturilor aplicantului garantate de articolele 5 sau 2 din Protocolul nr. 4 (...)?

2. In ceea ce priveste examinarea cazului sau, a avut parte reclamantul de o audiere corecta, in acord cu articolul 6 din Conventie? In special, au respectat procedurile judiciare principiul egalitatii de arme si al contradictorialitatii, in conditiile in care nici reclamantul, nici avocatul ales al acestuia nu au avut acces la documentele si dovezile clasificate, inclusiv la raspunsul SRI adresat intrebarilor sale, in conditiile in care toate acestea ar fi putut fi folosite pentru apararea reclamantului (...)? De asemenea, au fost instantele interne impartiale, in conditiile in care se compuneau din judecatori verificati de SRI conform procedurii de urmat spre a fi obtinut accesul la documente clasificate? In ultimul rand, si-au motivat instantele interne deciziile, in special cu privire la argumentele reclamantului legate de consemnul la care a fost supus (...)?

3. A existat vreo interferenta cu dreptul reclamantului la viata privata si de familie, prin prisma faptului ca

(i) i-a fost interzis sa-si paraseasca locuinta in cea mai mare parte a zilei, pe timpul cat a fost consemnat; si

(ii) in timpul procedurilor judiciare, i-a fost interzis accesul la documente si informatii care il priveau direct?

Daca da, a existat vreo incalcare a dreptului reclamantului garantat de articolul 8 din Conventie (n.r. dreptul la viata privata si de familie)?

4. Procedurile interne initiate de catre reclamant i-au oferit acestuia un remediu eficient pentru plangerile lui, in conformitate cu articolul 13 din Conventie?


* Cititi aici despre cazul colonelului SRI Ion Dedu (I)

* Cititi aici despre cazul colonelului SRI Ion Dedu (II)

* Cititi aici despre cazul colonelului SRI Ion Dedu (III)

* Cititi aici despre cazul colonelului SRI Ion Dedu (IV)

Accesari:5121