TUDOREL, CAT TIMP MAI MOR DETINUTII IN INCHISOARE? - Sentinta exemplara a CEDO in cazul unui mafiot italian, tinut in ultimele luni de viata inchis, in regim de maxima siguranta, desi agoniza de cancer in faza terminala. Curtea de la Strasbourg a condamnat Italia pentru incalcarea art. 3 din Convenitie – interzicerea torturii. In Romania mor anual zeci de detinuti, de boli terminale, fara sa fie lasati sa se trateze adecvat ori sa moara acasa (Hotararea)

Duminică, 28 octombrie 2018 12:41 | Scris de L.J. | pdf | print | email

Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante” - este textul Articolului 3 – Interzicerea torturii, din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, text la care Romania este extrem de deficitara, fiind poate cea mai condamnata tara europeana pe acest articol datorita conditiilor inumane de detentie din penitenciare.

La 25 octombrie 2018, CEDO de la Strasbourg a condamnat Italia, in cauza “Provenzano vs. Italia” pentru incalcarea Articolului 3 din Conventie, prin mentinerea in regim de detentie de maxima siguranta a lui Bernardo Provenzano, capul mafiei siciliene, aflat in executarea pedepsei de inchisoare pe viata pentru o serie de crime atroce. Bernardo Provenzano a murit in detentie, in 2016, in varsta de 83 de ani, dupa ce a fost diagnosticat cu cancer in fata terminala, cu multiple metastaze, fara sa fie lasat sa se trateze in mod adecvat, fiind tinut continuu in regim de maxima siguranta, pe motiv ca autoritatile, inclusiv judecatorii, au considerat ca prin acest regim de detentie, detinutul considerat extrem de periculos, va fi impiedicat sa coordoneze afacerile mafiei siciliene.


CEDO a criticat in hotararea sa, ca indiferent de faptele comise de Provenzano, statul Italian nu a putut sa ofere explicatii pertinente pentru mentinerea in regim de maxima siguranta a unui om aflat in agonie si care trebuia sa beneficieze de tratamentele medicale adecvate. Bernardo Provenzano a fost incancerat continuu din 2006 si pana la moartea sa din 2016, in regim de maxima siguranta, fapt considerat ca o supunere la tratamente inumane si degradante.

Curtea a apreciat ca mentinerea in regim de maxima siguranta, chiar si dupa ce medical se facuse dovada ca functiile sale vitale erau serios deteriorate pentru a mai putea reprezenta un pericol, nu poate fi justificata si acceptata intr-un stat european.

In Romania, cazuri de tipul Provenzano sunt un fapt cotidian

Din nefericire, in Romania sunt foarte frecvente cazurile in care detinuti afectati de boli terminale, sunt lasati in mod intentionat sa moara dupa gratii, in special din cauza unor judecatori de drepturi si libertati lipsiti de umanitate si consideratie pentru viata umana. Cazurile omului de afaceri Dan Adamescu, ale fostului judecator Stan Mustata, sunt doar cateva din zecile de cazuri anuale, in care detinutilor li se refuza tratamentele medicale adecvate, li se refuza dreptul la un tratament adecvat sau nici macar nu sunt lasati sa moara acasa, refuzandu-li-se brutal orice intrerupere de pedeapsa. Alte cazuri de o brutalitate extrema sunt cele ale arestatilor aflati in stare critica de sanatate, tinuti cu catuse inclusiv pe patul de spital (vezi cazurile fostului premier Adrian Nastase (foto) ale fostilor presedinti ai CJ Arges si CJ Constanta, Constantin Nicolescu si Nicusor Constantinescu) doar pentru ca DNA sa se impauneze cu “trofee” in fata opiniei publice, sa arate ca “lucreaza”.

Aceste realitati releva disfunctii majore ale sistemului judiciar romanesc si, credem noi, ar trebui sa impuna introducerea in legislatia penala de pedepse cu inchisoarea, si obligarea la plata de despagubiri proportionale, pentru magistratii si personalul penitenciar, care incalca dreptul la viata si supun detinutii la tratamente inumane si degradante, fara sa inteleaga ca scopul pedepselor este de reeducare si reintegrare sociala, si nu de exterminare.

Din pacate, consideram noi, si actualul ministru al Justitiei, Tudorel Toader, permite perpetuarea acestor practici prin inactiune, prin neimplicare.

De asemenea, si procurorii DNA ori DIICOT, care contesta de fiecare data deciziile de eliberare conditionata ori de intrerupere a pedepselor pe caz de boala, sunt in aceeasi masura vinovati de aceste crime impotriva umanitatii, tocmai datorita lipsei de raspundere pentru asemenea actiuni nejustificate, care incalca drepturile conferite prin lege detinutilor.

* Cititi aici integral Hotararea CEDO din cauza “Provenzano vs. Italia”

Accesari:3940