LOVITURA PENTRU "BIG BROTHER" – O instanta din New York a decis ca programul NSA de stocare in masa a miliardelor de convorbiri telefonice ale cetatenilor este ilegal. Presedintele Iohannis si ceilalti factori de decizie de la Bucuresti ar trebui sa tina cont de abuzul constatat de Curtea Federala de Apel a Circuitului al II-lea din New York si sa regandeasca Legea nr.506/2004, in special art. 1 alin.(4), in interesul romanilor, nu in favoarea serviciilor de informatii (Decizia)

Marţi, 12 mai 2015 15:08 | Scris de Alex PUIU | pdf | print | email

Dupa ce timp de aproape un deceniu si jumatate dreptul fundamental la viata privata al cetatenilor Statelor Unite a fost calcat in picioare sub pretextul luptei impotriva terorismului, sistemul de justitie american a recunoscut in cele din urma ca programul Agentiei de Securitate Nationala (NSA) de colectare si stocare in masa a metadatelor convorbirilor telefonice, desfasurat chipurile sub autoritatea paragrafului 215 din Patriot Act, incalca Amendamentul IV la Constitutia SUA. Printr-o decizie definitiva istorica, Curtea Federala de Apel a Circuitului al II-lea din New York a admis actiunea reclamantilor American Civil Liberties Union, ACLU Foundation, New York Civil Liberties Union si NYLU Foundation, in contradictoriu cu paratii James R. Clapper, Director of National Intelligence, Michael S. Rogers, director al National Security Agency si sef al Central Security Service, Ashton B. Carter, Secretar al Apararii, Loretta E. Lynch, Procuror General al SUA, si James B. Comey (foto centru, alaturi de sefii SRI), director al FBI, statuand ca programul NSA de prelucrare a datelor este ilegal.


Completul de 3 judecatori al Curtii newyorkeze a anulat in parte hotararea Tribunalului districtual (sentinta defavorabila celor 320 de milioane de cetateni), statuand ca paragraful 215 din Patriot Act nu excede controlului judiciar, asa cum in mod gresit a apreciat instanta de fond preluand ad litteram sustinerea Guvernului, si ca programul de retentie a metadatelor telefoanelor nu este autorizat prin Patriot Act. Metadata nu vizeaza continutul in sine al convorbirilor telefonice, ci doar numarul de apeluri initiate de la un post, data efectuarii si durata acestora. Folosirea discretionara a acestor informatii cu caracter personal de catre autoritati a fost contestata vehement de o buna parte a societatii civile americane, fiind considerata o ingerinta grava in dreptul la viata privata.

Curtea Federala de Apel a pronuntat aceasta decizie, joi 7 mai 2015, cu cateva zile inainte de a expira Patriot Act - adoptat in octombrie 2001, la cateva saptamani dupa atacurile criminale de la World Trade Center, in care si-au pierdut viata 3.000 de oameni. La 27 mai 2011, presedintele Barack Obama a promulgat legea de prelungire a Patriot Act cu inca 4 ani, adica pana la 26 mai 2015. Chiar daca a venit tarziu, hotararea Curtii Federale de Apel creeaza un precedent benefic, vital, pentru cetatenii Statelor Unite.

Modificarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice

Coincidenta sau nu, miercuri 6 mai 2015, cu o zi inainte ca sistemul de justitie american sa produca aceasta decizie de mare impact, la Bucuresti a avut loc o intalnire la nivel inalt intre presedintele Klaus Iohannis si liderii partidelor politice parlamentare, avand ca obiect tocmai modificarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice. Asa cum ne informeaza site-ul Administratiei Prezidentiale, "discutiile au pornit de la premisa imbunatatirii cadrului normativ pentru a pune in acord nevoia de securitate cu apararea drepturilor si libertatilor individului". In cadrul intalnirii, "liderii partidelor politice au semnat o initiativa legislativa parlamentara de modificare si completare a Legii nr. 506/2004".
Comunicatul de presa emis de Palatul Cotroceni ne asigura ca "aceasta initiativa nu vizeaza legea securitatii cibernetice si nici Legea 82/2012 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de furnizorii de servicii de comunicatie electronice destinate publicului, care a fost declarata neconstitutionala. Proiectul convenit astazi urmareste sa ofere garantii suplimentare pentru protejarea datelor personale si a dreptului la viata privata si sa aduca o serie de clarificari pentru a elimina riscurile de abuz. Astfel, accesarea datelor cu caracter personal poate fi realizata doar intr-un cadru precis delimitat, de catre instanta de judecata sau numai cu autorizarea prealabila a judecatorului. Acest principiu a fost cerut si de catre reprezentanti ai societatii civile si impartasit de toti actorii implicati".
Persoane avizate din sistem au declarat pentru Lumeajustitiei.ro ca, in realitate, intalnirea de la Cotroceni pentru modificarea Legii nr.506/2004 nu este altceva decat un subterfugiu prin care "statul de drept" forteaza implementarea experimentului "Big Brother", in conditiile in care Curtea Constitutionala a dat peste cap planurile SRI in acest sens, stabilind prin 3 decizii de neconstitutionalitate ca legea retentiei datelor, legea cartelelor Pre-Pay si legea securitatii cibernetice sunt "un real pericol pentru societate si o ingerinta in drepturile si libertatile fundamentale ale omului". Aceleasi voci au atras atentia ca autoritatile, daca ar fi cu adevarat interesate de protejarea dreptului la viata privata al cetatenilor, ar trebui sa modifice in primul rand art.1 alin.(4) din Legea nr.506/2004, in sensul de a lua serviciilor de informatii dreptul de a fi exceptate de la respectarea legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal.

Iata ce prevede art.1 alin.(4) din Legea nr.506/2004:

"(4) Prezenta lege nu se aplica prelucrarilor de date cu caracter personal efectuate:

a) in cadrul activitatilor in domeniul apararii nationale si securitatii nationale, desfasurate in limitele si cu restrictiile stabilite de lege;

b) in cadrul activitatilor de combatere a infractiunilor si de mentinere a ordinii publice, precum si in cadrul altor activitati in domeniul dreptului penal, desfasurate in limitele si cu restrictiile stabilite de lege".

Romania nu respecta acquis-ul comunitar prevazut la aderare

Aceeasi dispozitie favorabila serviciilor de informatii intalnim si in Legea nr.677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. Astfel, art.1 alin.(1)-(2) prevede, ca principal scop, garantarea si protejarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor fizice, in special a dreptului la viata intima, familiala si privata, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, respectiv faptul ca exercitarea acestor drepturi nu poate fi restransa decat in cazuri expres si limitativ prevazute de lege. Cu toate acestea, exista o exceptie prevazuta la art.2 alin.(7) din acelasi act normativ, care spune ca "prezenta lege nu se aplica prelucrarilor si transferului de date cu caracter personal, efectuate in cadrul activitatilor in domeniul apararii nationale si sigurantei nationale, desfasurate in limitele si cu restrictiile stabilite de lege".

Interesant este ca exceptia anterior precizata ar fi trebuit amendata inca din anul 2006, prin implementarea Planului de Actiune privind protectia datelor personale, necesar aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, in sensul asigurarii alinierii depline cu acquis-ul comunitar, inclusiv cu Directiva 95/46/CE si Conventia Europol. Nici pana la aceasta data, prevederile art.2 alin.(7) din Legea nr.677/2001 nu au fost armonizate cu cerintele privind protectia datelor stabilite prin Conventia Europol. Observatia este nuantata de Vasile Puscas, diplomatul care a condus negocierile de aderare la UE, in volumul Romania spre Uniunea Europeana, negocierile de aderare 2000-2004, publicat in 2007 la Institutul European:

"Implementarea Planului de Actiune privind protectia datelor personale prin asigurarea alinierii depline cu acquis-ul comunitar, inclusiv cu Directiva 95/46/CE si Conventia Europol, in special art.2, paragraful 7 al Legii 677/2001, care nu era in totalitate conform cerintelor privind protectia datelor, stabilite in art.14 si 23 din Conventia Europol si care trebuia sa fie amendat. Mai mult, art.27, paragraf 5 din legea 677/2001 nu era in intregime conform cu prevederile art.23 al Conventiei Europol si trebuia amendat inainte de aderare".

Nici pana astazi nu au fost corectate art.2 alin.(7) din Legea nr.677/2001 si art.1 alin.(4) din Legea nr.506/2004. Cine are interesul ca aceste dispozitii din cele doua acte normative sa nu fie armonizate cu prevederile europene in materie, astfel incat si serviciile secrete sa fie obligate sa protejeze datele personale?

*Cititi aici integral decizia Curtii Federale de Apel a Circuitului al II-lea din New York

Accesari:5400