Raportul MCV dat publicitatii de Comisia Europeana este, per ansamblu, bun pentru institutiile statului, concluzia fiind ca CE a remarcat ”necesitatea accelerarii progreselor in ceea ce priveste recomandarile sale referitoare la reforma sistemului judiciar, la integritate si la lupta impotriva coruptiei”. Totusi, Raportul nu confirma ca Romania a pus in aplicare toate recomandarile facute de la varful Comisiei Europene Guvernului Ponta, ci ”doar unele dintre recomandarile Comisiei care vizau restabilirea statului de drept si a independentei sistemului judiciar. Desi Constitutia si rolul si hotararile Curtii Constitutionale au fost respectate, angajamentele referitoare la protectia sistemului judiciar impotriva atacurilor, la inlocuirea ministrilor impotriva carora au fost pronuntate hotarari in materie de integritate si la demisia parlamentarilor care fac obiectul unor hotarari definitive in materie de incompatibilitate si conflicte de interese sau care au fost condamnati definitiv pentru coruptie la nivel inalt nu au fost puse in aplicare pe deplin”. In Raport se subliniaza faptul ca nu au fost realizate inca numirile la conducerea Ministerului Public si a DNA-ului.

Totodata, in proaspatul Raport MCV mass media din Romania e pusa la colt si considerata un agresor al institutiilor statului precum ANI, CCR, CSM si Inata Curte de Casatie si Justitie. Reprezentantii europeni plang de mila Agentiei Nationale de Integritate si sunt ingrijorati ca majoritatea rapoartelor ANI sunt contestate, aratand totodata ca „parlamentul nu a aplicat rapoartele ANI chiar si atunci cand erau confirmate de hotarari defintive ale instantelor” si ca, in general, situatia privitoare la sugestiile de modificare a cadrului juridic al acestei instituii „genereaza o incertitudine care ingreuneaza capacitatea Romaniei de a face dovada instituirii unui cadru juridic solid in materie de integritate„.

DNA a ramas „fruntea„ parchetelor: ”DNA a continuat sa cerceteze si sa aduca in fata instantei cu succes dosare de coruptie. Numarul condamnarilor definitive pronuntate pe baza dosarelor instrumentate de DNA s-a dublat in 2012, in comparatie cu anul precedent. Acestea au vizat politicieni din toate partidele importante. A existat, de asemenea, o crestere constanta a trimiterilor in judecata si a condamnarilor in dosare instrumentate de DNA privind fraude implicand fonduri ale UE. Aceasta poate servi drept un exemplu important pentru activitatea organelor de urmarire penala, atunci cand exista indicii privind discrepante mari in ceea ce priveste rezultatele obtinute de diferite parchete”.

In opinia oficialilor europeni, Ministerul Public, DGA si ICCJ „au continuat sa lucreze in mod profesionist si impartial, uneori fiind supuse unei presiuni extreme”.

Cu privire la raspunderea sistemului judiciar, Raportul MCV mentioneaza: ”Noul cadru juridic privind Inspectia Judiciara, adoptat in 2011, a permis acestei institutii sa isi atinga obiectivele cu mai multa eficacitate, ceea ce a avut ca rezultat adoptarea a 21 de noi masuri disciplinare in primele sale luni de activitate. Ministerul Justitiei a sprijinit noul inspectorat printr-o serie de masuri practice, inclusiv prin punerea la dispozitie a unui nou sediu central. Mai multe lectii cu un caracter general invatate din cazuri individuale ar putea fi incluse in politica comuna recomandata de Comisie astfel incat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) si Guvernul sa promoveze raspunderea si integritatea in cadrul procedurilor judiciare si legislative. Un alt element esential al reputatiei si raspunderii sistemului judiciar este procedura de numire a magistratilor. Noile dispozitii privind promovarea magistratilor la Inalta Curte de Casatie si Justitie par sa fi introdus o noua rigoare in cadrul sistemului: pare mai important sa se mentina calitatea concurentei mai degraba decat sa se remedieze lacunele percepute, care se pot dovedi a fi de scurta durata”.

Cu toate ca in Romania inca este o mare problema cu unificarea jurisprudentei, iar in materie de implementare a practicii unitare Inalta Curte nu a facut deloc progrese, in Raportul MCV se mentioneaza in mod fals faptul ca ”de la raportul din luna iulie, Inalta Curte de Casatie si Justitie a continuat sa ia masuri concrete in vederea unificarii jurisprudentei si a imbunatatirii calitatii acesteia, asigurand transmiterea hotararilor catre instantele inferioare si imbunatatind accesul online”.

Raportul lauda eforturile Ministerului Justitiei de a degreva instantele, prin anumite modificari legislative de genul celei care privitoare la procedura administrativa de gestonare a taxei de prima inmatriculare.

„Au existat numeroase exemple de mijloace de informare in masa care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar”

Oficialii CE trag de urechi mass-media si prin urmatoarea recomandare: “Revizuirea standardelor existente pentru a se garanta existenta unor mijloace de informare in masa libere si pluraliste, asigurandu-se, totodata, masuri reparatorii eficiente impotriva incalcarii drepturilor fundamentale ale omului si impotriva exercitarii de presiuni nejustificate si a recurgerii la acte de intimidare de catre mijloacele de informare in masa asupra sistemului judiciar si a institutiilor implicate in combaterea coruptiei. Ar trebui sa se dea asigurari Consiliului National al Audiovizualului cu privire la independenta sa efectiva, iar acesta ar trebui sa isi indeplineasca pe deplin rolul prin instituirea si aplicarea unui cod de conduita in aceasta privinta”.

In ce priveste independenta sistemului judiciar, presa este inamicul public numarul 1, mai ales in vara anului 2012: ”In timpul verii, una dintre preocuparile majore a fost dovada clara a exercitarii de presiuni

asupra institutiilor judiciare si a lipsei de respect pentru independenta sistemului judiciar. Aceasta ramane un motiv serios de preocupare. Comisia a primit numeroase rapoarte privind acte de intimidare sau hartuire comise impotriva unor persoane care lucreaza in institutii judiciare si anticoruptie importante, inclusiv amenintari cu un caracter personal impotriva judecatorilor si a familiilor acestora si campanii mediatice de hartuire. Din pacate, recomandarea Comisiei nu a fost pusa in aplicare pe deplin. Atacurile cu motivatie politica la adresa sistemului judiciar nu au incetat. Un punct critic este acceptarea hotararilor judecatoresti: pentru aceasta este necesar ca toti membrii clasei politice sa ajunga la un consens privind abtinerea de la criticarea hotararilor judecatoresti, de la subminarea credibilitatii magistratilor sau de la exercitarea de presiuni asupra acestora. Comisia ar dori, de asemenea, sa atraga atentia asupra rolului mijloacelor de informare in masa. Au existat numeroase exemple de mijloace de informare in masa care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar, precum si anumite indoieli cu privire la eficacitatea activitatii de supraveghere desfasurata de Consiliul National al Audiovizualului. Situatia sugereaza necesitatea unei revizuiri a normelor existente pentru a garanta faptul ca libertatea

presei este insotita de o protectie corespunzatoare a institutiilor si a drepturilor fundamentale ale persoanelor, precum si pentru a pune la dispozitie masuri reparatorii eficiente”.

Despre numirea viitorilor sefi ai Parchetelor

Cu privire la numirea sefilor de parchete, in raport exista urmatoarea recomandare: ”Asigurarea faptului ca persoanele care urmeaza sa fie numite la conducerea Ministerului Public si a DNA-ului sunt alese dintr-un numar suficient de mare de candidati de inalta calitate profesionala, in urma unui proces deschis si transparent, ca indeplinesc criteriile stabilite in Acordul de colaborare institutionala, in special in ceea ce priveste competenta profesionala, integritatea si rezultatele inregistrate in actiunea anticoruptie. Un aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii va fi un pas important in obtinerea increderii publicului”. Ce inseamna numarul suficient de mare”, nu se stie, drept urmare si daca ar fi 20 sau 200 de candidati e posibil ca cei de la Comisia Europeana sa considere insuficient orice numar de viitori candidati! De asemenea, nu se mentioneaza ce inseamna in opinia CE un “proces deschis si transparent”.

* Cititi aici Raportul MCV in limba romana

* Cititi aici Raportul MCV in limba engleza