IPOCRIZIE BRUXELLEZA – Eurodeputata Claudia Tapardel demasca dubla masura a oficialilor de la Comisia Europeana, care acuza Romania dar inchid ochii la coruptia din alte state UE: „La nivelul perceptiei publice, Romania sta mai bine decat alte tari, aflandu-se la acelasi nivel cu Germania (in jur de 50%). In alte tari dezvoltate precum Portugalia, Slovenia, Spania si Italia, perceptia despre coruptie este la 90-97%. E nedrept ca doar Romania si Bulgaria sa beneficieze de MCV” (Documente)

Joi, 18 octombrie 2018 13:30 | Scris de Valentin BUSUIOC | pdf | print | email

Trebuie sa inceteze dubla masura a Comisiei Europene cu privire la coruptia din Romania si cea din alte state membre UE. Cel putin asa sustine eurodeputata PSD Claudia Tapardel (foto 2). Aceasta le-a trimis miercuri, 17 octombrie 2018, o scrisoare deschisa presedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker (foto 1 stanga), si prim-vicepresedintelui CE, Frans Timmermans (foto 1 dreapta), in care le reproseaza ca Uniunea Europeana mereu ne pune la zid in ceea ce priveste coruptia, inchizand in schimb ochii la situatia cel putin la fel de grava din tari central si vest-europene.


Tapardel aminteste cum, in iunie 2011, Comisia Europeana a adoptat Comunicarea privind combaterea coruptiei in UE, in care a anuntat elaborarea Raportului anticoruptie al UE, menit sa monitorizeze si sa evalueze eforturile statelor membre in acest domeniu. Desi CE promitea publicarea unui raport o data la doi ani, documentul a aparut numai in 2014. In 2017, nitam-nisam, Timmermans a anuntat oprirea de la publicare a raportului. In ciuda acestui fapt, Romania si Bulgaria au continuat sa fie aratate cu degetul drept coruptele Europei, ramanand sub cizma MCV-ului.

Europarlamentarul social-democrat vine cu cifre in sprijinul propriei argumentatii: perceptia publica privind coruptia (mai exact, cat de corupta este vazuta o tara de catre propriii cetateni) este similara in Romania in comparatie cu Germania (circa 50%). In schimb, Portugalia, Slovenia, Spania si Italia stau mult mai rau (perceptie de 90-97%).

In acest context, Claudia Tapardel a adresat Comisiei Europene o intrebare oficiala cu solicitare de raspuns scris, in care doreste sa stie daca se are in vedere reluarea prezentarii Raportului anticoruptie pentru tarile UE si, eventual, extinderea MCV pentru alte state membre ale Uniunii Europene, sau, pentru ca suntem membri cu drepturi egale, se intentioneaza retragerea Mecanismului de Cooperare si Verificare pentru Romania si Bulgaria.

Redam scrisoarea deschisa semnata de Claudia Tapardel:

Stimate Domnule Presedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker,

Stimate Domnule Prim-Vicepresedinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans, Avand in vedere importanta si rolul respectarii statului de drept si a luptei impotriva coruptiei la nivel european, in calitate de membru al Parlamentului European care reprezinta Romania, doresc sa va semnalez cateva aspecte esentiale prin intermediul acestei scrisori deschise.

Cu totii suntem de acord ca fenomenul coruptiei este foarte important si aduce prejudicii grave economiei si societatii in ansamblul sau. Tocmai fiind constienta de gravitatea fenomenului coruptiei, Comisia Europeana a adoptat, in iunie 2011, Comunicarea privind combaterea coruptiei in UE, in care s-a anuntat elaborarea Raportului Anticoruptie al UE, menit sa monitorizeze si sa evalueze eforturile statelor membre in acest domeniu. Raportul a fost publicat o singura data in 2014, stabilindu-se atunci ca vor fi publicate alte rapoarte o data la doi ani. In 2017, Raportul a fost oprit de la publicare, dar Romania si Bulgaria au ramas cu Mecanismul de Cooperare si Verificare.

Domnule Presedinte al Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, Domnule Prim-Vicepresedinte al Comisiei Europene, Frans Timmerms, rezultatele Raportului Anticoruptie ne arata foarte clar ca, la nivelul perceptiei publice a cetatenilor privind coruptia (perceptia cetatenilor cu privire la nivelul de coruptie din statul in care locuiesc), Romania sta mai bine decat alte tari, aflandu-se la acelasi nivel cu Germania (un procent in jur de 50%). In alte tari dezvoltate precum Portugalia, Slovenia, Spania si Italia, perceptia despre coruptie este la un nivel extrem de ridicat, cu procent intre 90 si 97%. In aceste conditii, este nedrept ca doar Romania si Bulgaria sa beneficieze de Mecanismul de Cooperare si Verificare.

Toate statele UE au drepturi egale si este necesar sa fie tratate ca atare. Drept urmare, daca se mentine MCV, de ce nu extindem acest Mecanism pentru toate tarile membre UE si de ce nu reluam publicarea unor astfel de raportari privind coruptia in statele Uniunii Europene?

Probleme legate de coruptie exista in toate tarile membre ale Uniunii Europene. In aceste conditii, ne intrebam de ce la nivelul UE se foloseste dubla masura atunci cand vine vorba despre analize si evaluari legate de fenomenul coruptiei. Se vorbeste tot mai multe despre mentinerea unitatii in Uniunea Europeana. La acest moment, consider ca Uniunea Europeana are nevoie de o viziune care sa se bazeze pe mai mult sprijin din partea institutiilor europene fata de statele membre, in toate domeniile de activitate, decat pe conditionarea si constrangerea acestora in ceea ce priveste problemele de politica interna sau impunerea de conditionalitati in accesarea fondurilor europene.

In calitate de eurodeputat care reprezinta Romania, consider ca este total inoportuna discutia care exista la nivel european privind acordarea fondurilor europene in functie de respectarea principiilor ce tin de statul de drept. Este de datoria mea sa precizez ca o astfel de abordare este discriminatorie si nedreapta.

Ma bazez pe bunele dumneavoastra intentii de a lua deciziile corecte in perioada urmatoare. Stiu ca sunteti foarte interesat de problema coruptiei si a respectarii statului de drept in tarile membre UE, dar acest interes trebuie sa se manifeste intr-un mod echilibrat fata de respectarea acestor principii la nivelul tuturor statelor membre, pentru ca asa cum am vazut si dupa cum arata diversele rapoarte realizate la nivelul UE, fenomenul coruptiei este prezent la nivelul tuturor statelor UE.

De asemenea, atasez acestei scrisori intrebarea cu solicitare de raspuns scris inainta Comisiei Europene in baza articolul 131 din Regulamentul de procedura”.

Iata intrebarea cu solicitare de raspuns scris:

In februarie 2014, Comisia Europeana a prezentat primul Raport Anticoruptie pentru toate cele 28 de state membre, care a analizat situatia din fiecare stat membru.

Potrivit Raportului din 2014, coruptia este un fenomen care afecteaza toate statele membre ale UE si costa economia europeana aproximativ 120 de miliarde de euro pe an.

Cu ocazia prezentarii Raportului, Comisarul European pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, a declarat ca nu exista zone fara coruptie in Uniunea Europeana.

In plus, desi sunt tari importante cu o perceptie a coruptiei de 95-97% (Italia, Spania, Cehia), Romania continua sa aiba MCV (Mecanismul de Cooperare si Verificare), la o perceptie a nivelului de coruptie de pana la 50%!

In mod surprinzator, desi era stabilit ca Raportul Anticoruptie pentru tarile UE sa fie prezentat periodic, la un interval de doi ani, la inceputul anului 2017, prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a anuntat intreruperea mecanismului si, implicit, a Raportului, motivand ca nu mai este necesara o astfel de monitorizare.

In acest context:

Aveti in vedere reluarea prezentarii Raportului Anticoruptie pentru tarile UE si, eventual, extinderea MCV pentru alte state membre ale Uniunii Europene?

sau

Avand in vedere faptul ca suntem membri cu drepturi egale, intentionati retragerea Mecanismului de Cooperare si Verificare pentru Romania si Bulgaria?”

Comisia nu poate dormi de grija ordonantei

Aceeasi Claudia Tapardel a revenit joi, 18 octombrie 2018, cu un comunicat in care ii pune la punct pe cei din executivul comunitar, care se bagasera-n seama in ziua precedenta pe tema OUG 92/2018 pentru modificarea Legilor Justitiei, acestia afirmand ca „urmaresc cu preocupare cele mai recente evolutii”. In replica, Tapardel subliniaza ca ordonanta a fost adoptata in acord cu recomandarile Comisiei de la Venetia. Totodata, social-democrata reclama ca reactia executivului comunitar a fost bazata pe nimic altceva decat minciuni ale opozitiei din Romania si ale unor eurodeputati precum Monica Macovei (foto 3 dreapta) si Cristian Preda (foto 3 stanga).

Prezentam pozitia Comisiei Europene pe tema ordonantei de urgenta (potrivit Mediafax):

Dupa cum prim-vicepresedintele Frans Timmermans a spus clar la dezbaterea din Parlamentul European, pe masura ce vom continua dialogul cu autoritatile romane, in spiritul cooperarii si in contextul Mecanismului de Cooperare si Verificare, Comisia Europeana va trage concluziile adecvate in cazul in care amendamentele la legile justitiei, la Codurile Penale, la legislatia privind conflictul de interese si privind combaterea coruptiei nu vor tine cont de aceste preocupari. Deci, urmarim cu preocupare cele mai recente evolutii si vom analiza indeaproape modificarile. Dupa cum am spus deja de multe ori, existenta unui sistem judiciar independent si profesionist are o importanta foarte mare”.

Iata precizarile Claudiei Tapardel legate de ordonanta de urgenta:

Ma tem ca, si de aceasta data, Comisia Europeana isi intemeiaza reactia pe baza unor dezinformari venite din partea opozitiei politice din Romania si a unor deputati precum Monica Macovei sau Cristian Preda. Din aceasta cauza, este important sa lamurim ca toate aceste modificari la legile justitiei, realizate prin Ordonanta de Urgenta, s-au facut pe baza recomandarilor Comisiei de la Venetia.

Adoptarea Ordonantei de Urgenta a fost un act necesar, venit in momentul in care s-a incheiat o perioada de dezbateri pe cele trei legi ale justitiei. Pentru corelarea unora dintre prevederile celor trei legi, pentru preluarea unora dintre recomandarile Comisiei de la Venetia, pentru preluarea unora dintre solicitarile scrise, explicite, ale Consiliului Superior al Magistraturii, Guvernul a adoptat Ordonanta de Urgenta.

In mod cu totul surprinzator, Comisia Europeana, prin intermediul unei pozitii asumate de purtatorul de cuvant al institutiei, a anuntat ca 'urmareste cu preocupare ultimele evolutii si ca analizeaza cu atentie schimbarile'. In plus, Comisia ne anunta ca va trage „concluziile corespunzatoare daca amendamentele la legile justitiei, codurile penale si legile privind conflictele de interese si coruptia nu tin cont de aceste preocupari.

Ceea ce sustine Comisia Europeana este incorect, mai ales ca tocmai aceasta institutie europeana a recomandat Guvernului Romaniei sa faca modificarile la legile justitiei tinand cont de avizul Comisiei de la Venetia.

Merita amintit felul in care s-a ajuns la decizia de a adopta respectiva Ordonanta de Urgenta, iar lucrurile sunt extrem de simple si corecte. S-a pornit de la avizul preliminar al Comisiei de la Venetia. Ulterior, Comisia Europeana, atunci cand ne evalueaza, se raporteaza la evaluarea Comisiei de la Venetia. In final, Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV), la randul sau, se raporteaza la Comisia de la Venetia.

Din pacate, Comisia Europeana foloseste DUBLUL STANDARD atunci cand vine vorba despre Romania, in conditiile in care modificarile facute legilor justitiei de la noi se regasesc si in legislatia altor state membre UE, iar in aceste situatii nimeni nu a avut nimic de obiectat”.

* Cititi aici scrisoarea deschisa a Claudiei Tapardel catre Jean-Claude Juncker si Frans Timmermans

* Cititi aici intrebarea Claudiei Tapardel cu solicitare de raspuns scris

Accesari:4586