Pentru prima data in materia Drepturilor Omului, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg (foto) a facut recent o cerere de interventie in fata Curtii de la Strasbourg, intr-un dosar aflat pe rolul acesteia. Acest dosar, Centrul de Resurse Juridice pentru Valentin Campeanu vs. Romania, a primit numarul de inregistrare 47848/08. Valentin Campeanu este unul dintre timerii fara familie, care a fost tinut in Spitalul de Psihiatrice Poiama Mare si care, bolnav de HIV si tinut fara tratament, purtat apoi pe la mai multe spitale, a decedat din cauza pasivitatii autoritatilor. Centrul de Resurse Juridice a facut plangere la Parchet in numele acestuia dar si a altor 400 de persoane tinute la Poiama Mare in conditii degradante, inumane, dar nu s-a rezolvat nimic. S-au dat pe banda NUP-uri, iar autoritatile romane au blocat demersul CRJ sustinand ca trebuia ca acesta sa aiba acordul familiei in conditile in care era vorba de oameni care nu aveau pe nimeni pe lume.

Incepand cu anul 2003, Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a vizitat inopinat institutiile in care se  afla persoanele  cu  dizabilitati  mintale.  In  urma  unei  astfel  de  vizite,  in  februarie  2004,  la  Spitalul  de  Psihiatrie  din  Poiana  Mare,  observand  tratamentele  inumane și  degradante  aplicate  celor  peste  400  de  persoane  internate,  precum si  decesele  survenite  ulterior  vizitei,  CRJ  a  depus  o  plangere  penala  la  Parchetul  de  pe  langa  ICCJ. Dupa  batalii  judiciare  de  aproape  5  ani,  nu  a  mai  ramas  decat  Curtea  Europeana a  Drepturilor  Omului.  Numai  aceasta   mai  poate  sa faca dreptate  unor  persoane  fara  familii,  fara  rude,  majoritatea  provenite  din  orfelinatele  comuniste,  de  care statul nu a avut grija nici inainte de 1989 dar nici mult dupa anul 2000. “Valentin Campeanu a fost un tanar care, in opinia noastra, a murit in conditii suspecte la Spitalul  de  Psihiatrie  din  Poiana  Mare.  Un  tanar  care  a  fost  scos  din  sistemul  de protectie al copiilor la implinirea varstei de 18 ani si purtat apoipe drumuri, pana la momentul decesului, intre Spitalul de  Psihiatrie  Poiana  Mare si  Unitatea  Medico-Sociala Cetate,  judetul  Dolj.  Nu  avea  nici  un  fel  de  rude,  fiind  abandonat  la  nastere,  cu  retard  sever si  fiind  infestat  cu  virusul  HIV.  Nu  avea  nici  macar  medicamente  anti  retro-virale.  Reprezentanta  CRJ  l-a  vazut  cu  putin  timp  inainte  de  a  muri”, explica CRJ intr-un comunicat transmis redactiei Lumeajustitiei.ro

In  schimb,  institutiile  statului  s-au grabit grabite  in  a  da  NUP-uri,  dar  mai  putin  grabite  atunci  cand  au  facut  necropsiile,  adica la  mai  bine  de  6  luni  de  la  data  mortii.  S-au  mai  grabit  sa invoce  lipsa  calitatii  procesuale  active  a  CRJ,  intrucat  nu ar fi existat mandat din partea familiei victimei  (ea, victima,  asemenea  celorlalti,  nu  avea  familie).

In fata unei spete atat de complicate, in care ajutorul intern a lipsit cu desavarsire, CRJ ae acum sansa unui aliat extrem de puternic din partea Consiliului Europei. Comisarul  pentru  Drepturile  Omului  al  Consiliului  Europei a introdus o  cerere  de  interventie,  pledand  pentru  recunoașterea  calitatii  procesuale  active  a  CRJ  in  numele  tanarului  decedat,  Valentin  Campeanu,  in  fata  Curtii. Pentru  punerea  in  aplicare  efectiva  a  Conventiei  privind  Drepturile  Persoanelor  cu  Dizabilitati  (CDPD),  Comisarul  considera  ca  in  circumstante  exceptionale,  pe  care  Curtea  va  dori  sa  le  defineasca,  ONG-urile  trebuie  sa  fie  capabile  sa  trimita  Curtii  plangeri  in  numele  victimelor,  incluzand aici:  

- „organizatii care conduc vizite de monitorizare in institutiide tip inchis și care au fost martore la incalcari ale drepturilor omului”, și  „  atunci  cand  este  vorba  despre  un  aspect  de interes general, abuzurile perpetuate impotriva persoanelor cu dizabilitati mintale institutionalizate’’ .

In  concluzie,  in  opinia  Comisarului,  persoanele  se  indreapta  spre  CEDO  pentru  ca  se  simt  incapabile  sa  iși  gaseasca  dreptatea  acasa.  Totuși,  accesul  la  justitie  in  cazul  persoanelor  cu  dizabilitati  intelectuale  sau  a  celor  cu  probleme  de  sanatate  mintala  ramane  o  problema  centrala,  in  mod  particular  pentru  cele  care  se  afla  in  institutii  mari  de  tip  inchis și  izolate  de  societate. Pentru a preveni și a pune punct acestor abuzuri, rolul ONG-urilor care aduc lumina in  cazurile  de  abuzuri,  trebuie  recunoscut  in  mod  oficial.  Conventia  privind  Drepturile  Persoanelor  cu  Dizabilitati  Mintale și  Protocolul  Optional  la  Conventia  Impotriva  Torturii  (OP CAT)  ofera  Romaniei  mecanisme  pentru  a  asigura  accesul  egal  la  justitie și  prevenirea tratamentelor inumane a persoanelor cu dizabilitati mintale institutionalizate.   

“A obtine drepturi reale pentru persoane cu dizabilitati presupune inlaturarea barierelor care impiedica accesul acestor cetateni la justitie pentru a-si revendica drepturile si pentru a lupta impotriva izolarii lor in institutii de specialitate sau in propriile case. Esecul in ceea ce priveste accesul acestor persoane la justitie va face ca abuzurile impotriva lor sa continue”, sustine Comisarul Hammarberg de la Comisariatul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei.