Raportul Comisiei Europene pe Justitie, care va fi dat publicitatii miercuri, a inceput sa „transpire” la ziaristii romani, cate putin, pe surse, incepand de luni. Unica institutie laudata in totalitate, asa cum era de asteptat dupa tot lobby-ul facut, este Directia Nationala Anticoruptie, despre care CE a sustinut ca: „istoricul realizarilor Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) in investigarea si urmarirea cazurilor de coruptie la nivel inalt a ramas convingator”. Evident, nimic despre masivele achitari ale acestui parchet! Si Ministerul Justitiei a avut parte de laude pentru introducerea legii micii reforme, insa si de critici, pentru ca, potrivit perceptiei CE, au inceput sa apara intarzieri in implementarea codurilor. Cele mai aspru criticate, asa cum din nou era de asteptat, au fost instantele, despre care s-a opinat ca intarzie prea mult judecarea cauzelor de coruptie, reluandu-se teza trambitata si de autoritati, dar si de jurnalistii loiali acestora din Romania, cum ca faptele retinute in sarcina celor acuzati de coruptie au inceput sa se prescrie in cursul judecatii. CE a solicitat ca dosarele de coruptie sa devina “o prioritate” la judecare, pentru instante, dar nu a explicat cum ar trebui sa se faca legal o astfel de distinctie intre dosare, mai ales ca legea romana prevede celeritate pentru toate cauzele, nu doar pentru cele rasunatoare. In ceea ce priveste CSM-ul, CE a considerat ca aceasta institutie mai are nevoie de timp pentru a demonstra ca isi va indeplini atributiile si obiectivele.

DNA, tot mai iubita de CE, care critica dur instantele pentru ca tergiverseaza cauzele de coruptie, admitandu-le inculpatilor diverse expertize si probe. Expertii au reluat teoria prescriptiei faptelor

Potrivit Mediafax, Comisia Europeana a notat in raportul de tara ca Directia Nationala Anticoruptie “are cauze tot mai convingatoare in privinta investigarii cazurilor de coruptie la nivel inalt”. Totusi, in pofida acestui progres, din iulie 2010 se constata o lipsa de consecventa si de rezultate in anumite zone. Progresul in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei este inca insuficient, intrucat multe cazuri de coruptie la nivel inalt sunt tergiversate ani in instanta, fiind observate putine progrese in aceasta perioada. CE a sustinut ca trebuie actionat de urgenta pentru accelerarea solutionarii acestor cazuri, pentru a preveni ca procesele sa fie inchise din cauza interventiei termenelor de prescriere a faptelor. Comisia a mentionat ca se impune a se acorda luptei impotriva coruptiei o prioritate mai evidenta si sa fie coordonata cu sprijinul unei noi strategii anticoruptie comprehensiva si robusta. Raportul noteaza ca sunt necesare masuri urgente pentru a imbunatati recuperarea produselor infractiunii, urmarirea spalarii banilor si protectia impotriva conflictelor de interese in gestionarea fondurilor publice, iar rezultate mai bune ar trebui demonstrate in domeniul confiscarii bunurilor nejustificate si in aplicarea de sanctiuni descurajatoare in cazuri de incompatibilitati. In timp ce istoricul realizarilor Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) in investigarea si urmarirea cazurilor de coruptie la nivel inalt a ramas convingator, rezultatele obtinute de instante continua sa arate o imagine mixta. Desi majoritatea cazurilor de coruptie la nivel inalt sunt judecate intr-o perioada de trei ani, un numar semnificativ de cazuri implicand demnitari, se afla in prezent pe rolul instantelor de judecata de peste trei ani, se mai arata in raportul CE. Mai multe cazuri au ajuns deja in totalitate sau partial la termenele de prescriptie, iar multe alte cazuri se apropie de termenele limita prevazute de lege. De la ultima evaluare anuala a Comisiei, Romania a identificat cauze tipice de intarzieri in cazurile de coruptie la nivel inalt si a creat un grup comun de lucru pentru a le remedia. Anumite piedici procedurale au fost eliminate din iulie 2010. Alte motive referitoare, in special, la capacitate, organizare interna si practica judiciara mai trebuie inca abordate in mod efectiv. Analiza Comisiei a relevat ca instantele tind sa adopte o abordare permisiva si excesiv de precauta fata de provocarile procedurale ridicate de inculpati, cum ar fi cererile pentru expertize suplimentare, amanarea de audieri sau exceptii procedurale. Masuri fundamentale de management al cazurilor, cum ar fi acordarea prioritatii unor cauze importante sau complexe nu sunt in mod uzual aplicate. In vederea indeplinirii angajamentelor sale privind lupta impotriva coruptiei la nivel inalt, Romania trebuie sa ia masuri urgente pentru a se asigura ca deciziile finale sunt luate rapid in cazurile importante de coruptie la nivel inalt, iar prescriptiile sa fie evitate in toate cazurile. In plus, Comisia a sustinut ca motivarile instantelor apar la mult timp dupa momentul luarii unei decizii.

Ministerul Justitiei, laudat pentru legea micii reforme, criticat pentru intarzierile de la implementarea noilor coduri

CE a laudat demersurile intreprinse de autoritati pentru eficientizarea procedurilor judiciare si continuarea pregatirilor pentru intrarea in vigoare a patru Coduri noi, dar si pentru restabilirea cadrului legal pentru Agentia Nationala de Integritate. Romania ar trebui sa adopte un plan de implementare a Codului civil si pentru celelalte trei noi coduri (Cod penal, Cod de procedura civila si de procedura penala-n.r.) care urmeaza a fi introduse in 2012 si sa creeze un cadru de cooperare impreuna cu magistratii si cu societatea civila pentru a facilita ajustarile structurale necesare ale sistemului judiciar. Totodata, oficialii europeni au aratat ca, de la ultima evaluare a Comisiei, Romania a imbunatatit eficienta procesului judiciar prin simplificarea unor proceduri judiciare si introducerea unor noi instrumente legale, respectiv posibilitati mai mari pentru autoritatile de urmarire penala de a clasa cazurile in care probele existente nu justifica cercetari ulterioare sau posibilitatea unui inculpat de a pleda vinovat in instanta si de a reduce procedura de judecata. Potrivit raportului CE, aceste noi prevederi legale au contribuit la intarirea eficientei urmaririi penale si la accelerarea numarului de cazuri aduse in fata instantei. In plus, Romania a inceput pregatirile de realizare a unei revizuiri functionale independente a sistemului judiciar. Aceasta revizuire ar trebui sa defineasca masurile pentru o reforma mai comprehensiva a structurilor, procedurilor si resurselor umane, care vor fi necesare pentru a insoti intrarea in vigoare a noilor Coduri. In opinia CE, cele patru coduri noi trebuie sa fie considerate drept un pas important pentru reforma judiciara si pentru imbunatatirea consecventei si a eficientei procesului judiciar. De la ultima evaluare a Comisiei din iulie 2010, au aparut unele intarzieri in pregatirile pentru implementarea noilor Coduri. Desi data implementarii a fost fixata pentru 1 octombrie 2011, pentru Codul civil si implementarea de legi pentru celelalte Coduri, care sunt elaborate si finalizate, studiile de impact nu sunt inca gata, s-a realizat putin training si un plan comprehensiv de implementare inca lipseste. Prin Legea "Micii Reforme", Romania a revizuit atributiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie dintr-un punct de vedere ce abiliteaza Curtea sa functioneze mai efectiv ca si Curte de Casatie. Totusi, aceste reforme nu merg prea departe in a aborda efectiv problema jurisprudentei neunitare, mai spune CE. Noile Coduri de procedura introduc un nou mecanism pentru unificarea jurisprudentei, hotararea provizorie, care va completa recursul in interesul legii existent. O hotarare interpretativa a inaltei Curti de Casatie si Justitie ar trebui sa prelungeasca perioada speciala de prescriptie intr-un caz, atunci cand o decizie referitoare la o exceptie constitutionala se afla pe rol. Aplicarea de legi stricte care sa insoteasca noul mecanism va fi necesara pentru a evita ca solicitari neintemeiate de hotarari provizorii sa tergiverseze excesiv judecata.

CSM, sarit la evaluare de Comisia Europeana, pe motiv ca e prea “tanar”

In ceea ce priveste CSM-ul, Comisia a notat ca aceasta institutie mai are nevoie de timp sa demonstreze angajamentul sau de a reforma sistemul prin rezultate concrete. Documentul arata ca, de la preluarea functiei, noul Consiliu a avut cateva initiative bune in sensul intaririi Inspectiei Judiciare si pentru facilitarea intrarii in vigoare a Codului civil. Potrivit Comisiei Europene, imbunatatirea responsabilizarii justitiei ramane o provocare importanta. De la ultima estimare anuala a Comisiei, noi reguli de recrutare pentru inspectorii judiciari au fost adoptate si au fost intreprinse demersuri pentru a imbunatati eficienta si transparenta Inspectiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii si pentru a unifica practica. Raportul CE consemneaza faptul ca un nou Consiliu Superior al Magistraturii a intrat in functie in ianuarie, desi infiintarea completa a fost intarziata din cauza unor proceduri legale si a reorganizarii de alegeri partiale.