TUDOREL DENUNTA PRESIUNILE UE – Ministrul Justitiei Tudorel Toader acuza imixtiunea nepermisa a functionarilor de la Bruxelles in procesul de legiferare al Romaniei: “Cele 8 recomandari suplimentare introduse in Raportul MCV ar putea fi interpretate ca o interferenta neproportionala in exercitarea atributiilor legale si constitutionale ale autoritatilor din Romania.... Implementarea recomandarilor suplimentare ar putea fi considerata o lipsa de respect fata de hotararile Curtii Constitutionale”

Marţi, 12 februarie 2019 15:29 | Scris de Valentin BUSUIOC | pdf | print | email

Ministrul Justitiei Tudorel Toader (foto 1) riposteaza dupa presiunile politrucilor de la Bruxelles care pun Romania la stalpul infamiei prin intermediul insultatoarelor rapoarte MCV, croite pe calapodul propagandei macoviste. Intr-o scrisoare adresata prim-vicepresedintelui Comisiei Europene Frans Timmermans (foto 2), in urma cu cateva zile, Tudorel Toader acuza ca aceste presiuni interfereaza nepermis cu dreptul Parlamentului de a legifera: „In ceea ce priveste cele 8 recomandari suplimentare introduse in Raportul MCV din 2018, dupa unele pareri, continutul si tonul imperativ ale acestor recomandari ar putea fi interpretate ca fiind mai presus de tratatele europene, fiind o interferenta neproportionala in exercitarea atributiilor legale si constitutionale ale autoritatilor din Romania. De asemenea, in unele situatii, implementarea recomandarilor suplimentare ar putea fi considerata o lipsa de respect fata de hotararile Curtii Constitutionale. Unele dintre acestea sunt imposibil de implementat in conformitate cu cadrul constitutional curent”.


In acelasi context, ministrul subliniaza ca principalele modificari legislative operate de Parlamentul Romaniei in ultimii 2 ani – la legile justitiei si la coduri – au fost facute in concordanta cu deciziile Curtii Constitutionale si cu recomandarile Comisiei de la Venetia.

Mai mult, Toader ii transmite lui Timmermans ca executiile puse in scena de completele nelegal constituite vor putea fi indreptate prin contestatii in anulare, in conformitate cu art. 426 lit. d Cod procedura penala: „Sunt increzator ca Guvernul si Parlamentul cauta o solutie legislativa adecvata: atat in vederea respectarii drepturilor si libertatilor cetatenilor, cat si garantand dreptul la un proces echitabil, in fata unei instante independente, impartiale si obiective. O astfel de solutie le-ar putea oferi persoanelor condamnate oportunitatea de a depune contestatie in anulare, dar si Ministerului Public, in cazul celor achitati, restabilind dreptul la recurs extraordinar, in timp ce dovezile vor fi analizate obiectiv de un complet compus legal”.

In sprijinul acestei idei, Tudorel Toader invoca Decizia CCR nr. 685/2018 cu privire la conflictul juridic de natura constitutionala dintre Parlamentul Romaniei si Inalta Curte de Casatie si Justitie, generat de incalcarea de catre ICCJ, in perioada 2014-2018, a prevederii legale ce obliga la desemnarea aleatorie a tuturor membrilor din Completele de 5.

Alt conflict juridic constatat de catre Curtea Constitutionala a Romaniei si citat in scrisoarea lui Toader catre Timmermans se refera la protocoalele secrete incheiate de PICCJ si SRI in 2009 si 2016. Totusi, aici ministrul Justitiei este mai rezervat, limitandu-se sa-i transmita oficialului UE ca autoritatile romane vor propune masuri legislative numai dupa publicarea motivarii deciziei CCR.

Iata scrisoarea lui Tudorel Toader catre Frans Timmermans:

Excelentei Sale Dl Frans Timmermans

Prim-vicepresedintele Comisiei Europene

Stimate domnule prim-vicepresedinte,

Am primit cu mare interes scrisoarea dumneavoastra trimisa catre Prim-ministrul nostru, Doamna Viorica Vasilica Dancila, cu privire la ultimele reforme in sectorul justitiei din Romania si dorim sa va asiguram in primul rand ca am citit-o cu mare atentie.

Impartasim unele dintre ingrijorarile dumneavoastra de la nivelul Guvernului nostru si incercam sa gasim cele mai bune solutii legislative pentru a continua sa finalizam reforma Justitiei si a legislatiei penale, avand in vedere in orice moment principiul securitatii juridice si de asemenea drepturile si libertatile cetatenilor.

In ceea ce priveste ingrijorarile dumneavoastra, as dori sa subliniez urmatoarele:

I. De la ultima noastra discutie si ultimul raport de progres MCV 2018 trimis de catre autoritatile romane, Curtea Constitutionala a Romaniei a emis doua decizii cruciale:

1. In data de 16 ianuarie 2019, Curtea Constitutionala si-a anuntat decizia cu privire la cererea de a solutiona conflictul juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de o parte, si Parlamentul Romaniei, Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti, pe de alta parte, generat de incheierea intre Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii a celor doua protocoale semnate in 2009 si 2016, sesizare formulata de Presedintele Camerei Deputatilor. In conformitate cu hotararea mentionata care se afla inca in curs de publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti, cat si Ministerul Public, inclusiv subdiviziunile acestuia, vor verifica in cazurile pe rol daca exista o incalcare a prevederilor cu privire la competenta materiala si competenta personala si va intreprinde toate masurile legale necesare.

Autoritatile romane examineaza cu atentie cazul si asteapta publicarea Hotararii mentionate mai sus, inainte de a propune orice masuri legislative.

Existenta acestor Protocoale initial secrete a ridicat multe ingrijorari intre magistratii romani, asociatiile profesionale si opinia publica. In vederea gasirii unei solutii legislative, vor avea loc consultari cu toti actorii implicati, in conformitate cu procedurile prevazute de lege.

2. Prin Decizia nr. 685/07.11.2018, cu privire la cererea de solutionare a unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlamentul Romaniei, pe de o parte si Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte, Curtea Constitutionala a admis sesizarea formulata de Prim-ministrul Guvernului Romaniei si a constatat existenta unui astfel de conflict generat de hotararile Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, incepand cu Hotararea nr. 3/2014 potrivit careia au fost desemnati prin tragere la sorti doar 4 dintre cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecatori, contrar celor prevazute de art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, astfel cum a fost modificat si completat prin Legea nr. 255/2013.

O astfel de circumstanta a generat de asemenea multe dezbateri si interes pentru societatea profesionala si pentru public, in general, in timp ce au fost cerute in mod constant reactii de la membrii Guvernului sau ai Parlamentului si s-au dat multe declaratii in spatiul public, insa nu a fost luata inca nicio solutie legislativa.

In urma acestei decizii (n.r. a CCR), hotararile judecatoresti de condamnare sau achitare pronuntate de Completurile de 5 judecatori ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie formate fara a respecta prevederile legale, incepand cu data de 01.02.2014 pana in prezent (prin urmare, pentru o perioada limitata de timp) pot fi supuse unei alte cai de atac, in fata unui complet impartial si de aceasta data format legal.

Prin urmare, sunt increzator ca Guvernul si Parlamentul cauta o solutie legislativa adecvata: atat in vederea respectarii drepturilor si libertatilor cetatenilor, cat si garantand dreptul la un proces echitabil, in fata unei instante independente, impartiale si obiective. O astfel de solutie le-ar putea oferi persoanelor condamnate oportunitatea de a depune contestatie in anulare, dar si Ministerului Public, in cazul celor achitati, restabilind dreptul la recurs extraordinar, in timp ce dovezile vor fi analizate obiectiv de un complet compus legal.

Acest motiv pentru o contestatie in anulare este oferit in prezent de art. 426 litera d din Codul de Procedura Penala. Orice solutie legislativa va avea in considerare pe de o parte dreptul la un proces echitabil si pe de alta parte principiul autoritatii lucrului judecat si cel al securitatii juridice.

II. In ceea ce priveste reforma justitiei penale, nu s-au intreprins actiuni tangibile majore in acest sens de catre autoritatile romane de la ultimul Raport MCV. Totusi, era firesc sa avem multe dezbateri si declaratii privind implementarea hotararilor emise de Curtea Constitutionala, care a declarat neconstitutionale multe articole ale modificarilor aduse Codului Penal si Codului de Procedura Penala.

Asa cum stiti foarte bine, in 2017, Guvernul a trimis catre Parlament doua proiecte de lege privind modificarea legislatiei penale, pentru a armoniza legislatia penala romaneasca cu hotararile anterioare ale Curtii Constitutionale si pentru a transpune Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European si a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumtiei de nevinovatie si a dreptului de a fi prezent la proces in cadrul procedurilor penale si Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind inghetarea si confiscarea instrumentelor si produselor infractiunilor savarsite in Uniunea Europeana si cu hotararile Curtii Europene a Drepturilor Omului. Aceste proiecte au fost bine primite anterior de catre echipa MCV de la Comisia Europeana.

Separat de proiectele promovate de Guvern, Parlamentul a initiat, dezbatut si aprobat alte doua proiecte de lege care au fost supuse unui control prealabil in fata Curtii Constitutionale si unei opinii emise de Comisia de la Venetia in luna octombrie 2018. Pana in prezent, nu s-a inregistrat niciun progres in Parlament cu privire la aceste doua acte legislative.

Intre timp, Guvernul este preocupat de durata procesului legislativ cu privire la transpunerea celor doua directive sus-mentionate, care in prezent fac obiectul a doua proceduri distincte privind incalcarea dreptului comunitar, astfel cum bine stiti. In acest sens, dar avand de asemenea in vedere si solutiile considerate constitutionale de Curte cu ocazia controlului prealabil asupra celor doua proiecte de lege adoptate de Parlament, Guvernul incearca sa identifice cea mai buna solutie legislativa pentru a aborda ambele aspecte. Totusi, o astfel de solutie este inca in curs de analiza in acest moment.

III. In ceea ce priveste Raportul MCV din noiembrie 2018, as dori in primul rand sa subliniez ca s-au realizat progrese importante in indeplinirea recomandarilor initiale. Raportul constata unele dintre acestea, dar nu pe deplin.

Dupa cum stiti, in cursul anilor 2017 si 2018, de cand sunt ministrul Justitiei, autoritatile din Romania si in special Ministerul Justitiei au avut in cadrul MCV o cooperare constructiva si loiala cu institutiile europene, in special Comisia Europeana. Eu personal m-am implicat pe deplin in realizarea celor 3 misiuni de evaluare MCV si voi continua in acelasi sens in viitor. Totusi, am fost surprinsi de tonul general al Raportului, de continutul sau ca un intreg, de cele 8 recomandari suplimentare si de asemenea de faptul ca observatiile cu privire la raport (documentate in intregime si trimise in prealabil) nu au fost luate in considerare de catre Comisie. Toate acestea au deschis discutia cu privire la fluiditatea standardelor de evaluare folosite in MCV si „tintele in miscare”. Comentariile noastre trimise catre Comisie cu privire la textul raportului inainte de publicarea sa sunt tehnice si descriu in intregime asteptarile si progresul nostru, eliminand orice posibila interpretare.

Am fost de asemenea surprinsi de incongruenta evaluarii MCV (n.r. cea mai recenta evaluare) cu celelalte rapoarte MCV, de exemplu Raportul aferent anului 2012, cand diverse aspecte care au fost evaluate pozitiv in 2012 au fost considerate negative in 2018. Meritam sa mentionam neintelegerile reflectate in raport cu privire la autoritatea ministrului de Justitie de a initia o actiune disciplinara, cand tot ceea ce ministrul poate face este sa trimita cazul mai departe la Inspectia Judiciara. In 2012, Comisia a evaluat pozitiv modificarile introduse de Legea nr. 24/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, precum si Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cand Ministrul Justitiei avea intr-adevar competenta de a demara o procedura disciplinara impotriva oricarui magistrat, indiferent daca acesta ori aceasta era judecator sau procuror. In urma modificarilor aduse in legile Justitiei in 2018 si de asemenea prin OUG nr. 92/2018, atributiile Ministrului Justitiei erau semnificativ restranse in aspecte disciplinare, ministrul avand doar dreptul de a trimite situatia la Inspectia Judiciara, in ceea ce priveste doar procurorii, nu si judecatorii.

Comisia Europeana sustine in Raportul MCV ca legile Justitiei slabesc independenta judiciara. Dupa parerea noastra, niciuna dintre aceste masuri nu afecteaza independenta judiciara. De exemplu, in ceea ce priveste Sectia pentru cercetarea infractiunilor comise de magistrati, constitutionalitatea acesteia a fost confirmata de Curtea Constitutionala, in alineatul 25 si urmatoarele din Decizia nr. 33/218. Alt exemplu este reglementarea raspunderii materiale a magistratilor, care a fost validata constitutional de Curte la alineatul 72 si urmatoarele din Decizia 417/2018. In mod similar, schema de pensionare anticipata din OUG 92/2018 a fost amanata, fiind posibil sa fie eliminata complet cu ocazia discutiilor din Parlament despre Legea privind aprobarea OUG nr. 92/2018. Aceeasi OUG a revizuit motivele pentru revocarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Ultimele doua aspecte au fost evidentiate de asemenea de Comisia de la Venetia si solutionate cu adoptarea de catre Guvern a OUG 92/2018.

Solutiile legislative considerate constitutionale de catre Curtea Constitutionala nu pot afecta in mod negativ independenta sistemului de justitie. Aceste solutii se bucura de o prezumtie de conformitate cu Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care ar putea fi invalidata doar de Curtea de la Strasbourg. Din nou, subliniem ca in 2012, Comisia insasi a recomandat in mod specific respectarea Hotararilor Curtii Constitutionale, in timp ce in Raportul MCV din 2018, exista loc pentru interpretare, in sensul in care Comisia ar putea sa ignore sau chiar sa critice unele Hotarari ale Curtii Constitutionale.

In ceea ce priveste cele 8 recomandari suplimentare introduse in Raportul MCV din 2018, dupa unele pareri, continutul si tonul imperativ ale acestor recomandari ar putea fi interpretate ca fiind mai presus de tratatele europene, fiind o interferenta neproportionala in exercitarea atributiilor legale si constitutionale ale autoritatilor din Romania. De asemenea, in unele situatii, implementarea recomandarilor suplimentare ar putea fi considerata o lipsa de respect fata de hotararile Curtii Constitutionale. Unele dintre acestea sunt imposibil de implementat in conformitate cu cadrul constitutional curent. Textul recomandarilor suplimentare contrazice recomandarile Comisiei care rezulta din restul Raportului, solicitand autoritatilor din Romania sa aiba o abordare echilibrata si graduala pe baza analizelor, evaluarilor si consultarilor ample.

Suspendarea imediata a legilor Justitiei si OUG ulterioare sunt in vigoare si isi produc efectele legale. Este necesar sa cantarim cu atentie consecintele ridicate de indeplinirea primelor doua recomandari suplimentare, si astfel legile vechi nu vor fi implementate din nou, in mod automat. In plus, OUG 92/2018 a implementat deja partial unele dintre recomandarile Comisiei de la Venetia, iar in procesul de aprobare a acestei OUG in Parlament exista spatiu pentru a respecta in continuare recomandarile Comisiei de la Venetia.

In ceea ce priveste procedurile de desemnare si revocare (recomandarile suplimentare 3-6), acestea sunt in curs si realizate in conformitate cu legislatia in vigoare si hotararile relevante ale Curtii Constitutionale. Ultimul raport de parcurs trimis de autoritatile din Romania explica de asemenea nevoia de adoptare a OUG 77/2018 pentru modificarea art. 67 din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

In ceea ce priveste modificarile la legislatia penala, astfel cum s-a mentionat mai sus, ne confruntam cu un proces legislativ in curs, in care Parlamentul are obligatia de a armoniza Codul Penal si Codul de Procedura Penala cu hotararile Curtii Constitutionale. Asigurand compatibilitatea cu legea europeana, obligatia internationala a Romaniei, recomandarile MCV si opinia Comisiei de la Venetia apartin in primul rand Parlamentului.

In cele din urma, consideram ca in acest punct, solutia nu este data de o serie de recomandari neproportionale care trebuie respectate, adaugand la cele 12 recomandari MCV, mai presus de cadrul national constitutional, si legislatia primara europeana. Suntem convinsi ca solutia este data de o cooperare solida pe baza aceluiasi dialog constructiv pe care l-am avut pana acum. In acest moment, Europa trebuie sa fie unita mai mult ca niciodata si sa evite polarizarea ulterioara a statelor membre. Trebuie sa identificam impreuna, prin cooperare si dialog, actiuni comune noi, motive noi, compatibile cu traditiile constitutionale din Romania si de asemenea cu legislatia primara a Uniunii Europene, si cu obligatiile Romaniei in calitatea sa de Stat Membru UE si de asemenea cu asteptarile cetatenilor romani pe care le cunoastem toti.

Ne angajam in continuare la o cooperare si un dialog avantajos si loial, si de asemenea sa inchidem MCV, prin indeplinirea tuturor recomandarilor, dar este important ca aceste recomandari sa ramana stabile.

In asteptarea urmatoarei noastre intalniri, pentru care imi exprim intreaga disponibilitate (la fel ca pentru prima misiune de evaluare MCV din 2019), va rog sa imi permiteti sa va reasigur de toata consideratia mea si de sprijinul Romaniei, inclusiv cu ocazia exercitarii mandatului nostru pentru Presedintia Consiliului Uniunii Europene in 2019.

Cu stima,

Prof. univ. dr. Tudorel TOADER

Ministrul Justitiei”.

* Cititi aici scrisoarea in limba engleza

Accesari:2864