Ironie maximă din partea DIICOT la adresa vicepremierului Oana Gheorghiu și ministrului Muncii Dragoș Pîslaru, care s-au plâns că procurorii nu i-au anunțat înainte despre acțiunea care a vizat azilele din Bihor.

DIICOT a efectuat miercuri, 15 iulie 2026, o serie de descinderi într-un caz privind fraude cu pensii (detalii în comunicatul de la finalul articolului). Acțiunile au fost anunțate de Direcția condusă de procurorul-șef Codrin Horațiu Miron (foto 1) pe Facebook, fiind însoțită de următorul comentariu: „Astăzi suntem și la Casa de Pensii! Scuze că nu am anunțat înainte!” (foto 2).

Ironia DIICOT vine în contextul în care vicepremierul Oana Gheorghiu din Guvernul Bolojan a criticat descinderile de la azilele din Bihor și s-a plâns că Direcția nu a informat în prealabil Guvernul:

„Mi s-a părut excesivă acțiunea. Nu știu de ce DIICOT și celelalte instituții au decis să facă asta. Noi nu am avut informații la nivelul Guvernului. Eu am aflat efectiv din presă. Înțeleg că era o anchetă, că erau acolo oameni infiltrați care furnizau informații. Totuși, acei oameni nu erau într-un pericol iminent. Deci nu cred că era necesară acest gen de acțiune în forță. Probabil că la un moment dat, organele de anchetă ne vor lămuri și asupra motivului pentru care au decis să facă intervenția în acest fel”

La rândul său, ministrul Muncii Dragoș Pîslaru a cerut DIICOT sa precizeze dacă a solicitat ca angajații din Ministerul Muncii să nu ofere informații conducerii ministerului despre ancheta privind azilele din Bihor:

„În contextul participării unor reprezentanți ai Ministerului Muncii vă rugăm să ne confirmați sau infirmați faptul că le-ați cerut expres să nu notifice conducerea cu privire la respectivele participări, corespondențe sau informări”.

Comunicatul DIICOT privind acțiunile din dosarul referitor la fraudarea sistemului de pensii:

„Astăzi, 15 iulie 2026, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București, au pus în aplicare 30 de mandate de percheziție, pe raza municipiului București și a județelor Ilfov, Teleorman, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Călărași și Galați, la domiciliile mai multor persoane fizice, la sediile unor persoane juridice și al unei instituții publice, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, fals informatic, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.

Cercetările efectuate au reliefat faptul că, începând cu anul 2018, pe raza municipiului București s-a constituit și a activat un grup infracțional organizat specializat în comiterea unor infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prin introducerea on-line în bazele de date aparținând Agenției Naționale de Administrare Fiscală a unor date informatice nereale, reprezentate de declarațiile fiscale D 112 (declarația privind obligația de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate) care atestă o vechime fictivă în muncă pentru un număr considerabil de persoane, cu scopul de a fi utilizate de Casele de Pensii competente pentru emiterea deciziilor de pensionare și implicit pentru stabilirea cuantumul pensiei.

Pentru atingerea scopului, membrii grupului infracțional au folosit asociații nonprofit fără activitate, societăți comerciale de tip fantomă și persoane vulnerabile ale căror date de identificare erau utilizate pentru a emite documente ce atestau, nereal, calitatea de angajat pentru persoanele interesate să obțină vechimea în muncă, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 15.000 și 50.000 lei.

Prin depunerea acestor declarații fiscale s-a urmărit crearea unui istoric scriptic în câmpul muncii pentru beneficiarii pensiilor, astfel încât aceștia să îndeplinească condiţiile de eligibilitate impuse de Casele de Pensii din punct de vedere al veniturilor realizate. Astfel, deși beneficiarii pensiilor nu au fost niciodată angajați la societățile comerciale și la asociațiile nonprofit controlate de membrii grupului infracțional organizat, în urma depunerii declarațiilor, aceștia au dobândit în mod fictiv și retroactiv această calitate.

Până în prezent a rezultat faptul că prin această modalitate, pe parcursul a 5 ani s-a generat o vechime nereală în muncă pentru un număr de peste 860 persoane (beneficiari).

De asemenea, aceste declarații au fost utilizate la majorarea cuantumului pensiei sau pentru emiterea deciziei de pensionare la solicitarea a peste 170 de persoane, cauzând bugetelor Caselor de Pensii competente o pagubă în valoare totală de aproximativ 7.000.000 lei, calculată până la data de 31.12.2024, ce are caracter evolutiv, valoarea sa continuând sa crească până in prezent.

Urmarea acestor acțiuni, Casele de Pensii au fost induse în eroare prin stabilirea, în mod necorespunzător, a unei valori mult mai mare a cuantumului sumelor de bani plătite persoanelor care au solicitat acordarea sau recalcularea pensiei. Mai mult, în unele cazuri, acestea au acordat pensii unor persoane care, fără aceste perioade introduse în mod nereal, nu ar fi beneficiat de acest drept.

Nucleul grupării de criminalitate organizată, constituită pe principiul colaborativ, egalitarist, bazată pe interdependența pozitivă, fără lider sau o ierarhie, reunește 7 membri, doi dintre ei fiind funcționari publici.

De asemenea, din probele administrate a reieșit faptul că grupul infracțional organizat, la diferite date, a fost sprijinit de alți 13 suspecți, cu rol de susținere, dezvoltare și sprijin, toți aflați sub coordonarea palierului central.

Membrii constituenți, cu rol decizional și de coordonare, au identificat, direct sau prin intermediul celorlalți membri ai grupului, asociații nonprofit și societăți comerciale ale căror situații contabile erau pretabile pentru a fi folosite la angajarea fictivă a persoanelor interesate de generarea de vechime în muncă, persoane vulnerabile sau cu situație financiară precară, ale căror date de identitate au fost folosite pentru a fi interpuse în relațiile cu instituțiile statului, precum și persoane interesate să obțină vechime fictivă în muncă în scopul obținerii de beneficii.

Aceștia au introdus și validat în sistemele informatice ale instituțiilor publice date informatice care atestă calitatea de angajat și plata contribuțiilor sociale pentru persoanele interesate. Au completat și introdus în sistemul informatic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală declarațiile 112, cu datele persoanelor angajate în mod fictiv, iar ulterior au verificat vizibilitatea acestora în sistem.

Totodată, membrii nucleului au stabilit înțelegeri cu privire la modalitatea de valorificare și plată a serviciilor oferite de grupare și au colectat sumele de bani.

Palierele secundare, alături de atribuțiile atribuite de către nucleu (identificare de societăți și persoane, generarea de documente și colectarea de sume de bani), au avut și rolul de a intermedia schimbul de informații dintre beneficiari și membrii grupării, cu privire la documentele necesare realizării activității și au oferit consultanță juridică de specialitate în materia dreptului muncii și asigurărilor sociale pentru persoanele interesate să obțină vechime nereală în muncă în scopul rezolvării unor situații punctuale.

Audierile de desfășoară la sediul DIICOT – Structura Centrală.
Acțiunea beneficiază de sprijinul polițiștilor Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța, Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Galați, Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Ilfov, Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Teleorman, Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Giurgiu, Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Ialomița, Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Călărași și jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.

Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție”.