Juriștii se confruntă în prezent cu o provocare majoră, specifică unor epoci de transformări masive. Este vorba despre Revoluția Tehnologică și Revoluția Științifică. Concluzia îi aparține judecătoarei Evelina Oprina (foto), în prezent aflată la pensie, directoarea Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, și a fost expirmată vineri, 8 mai 2026, în discursul pe care aceasta l-a susținut la Congresul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR).

Evelina Oprina a calificat profesia de practician în insolvență ca fiind una de un interes public deosebit, cu o profundă responsabilitate socială, iar asta întrucât se situează la intersecția dintre drept, economie și interes public.

Oprina a precizat că relația dintre profesia de practician în insolvență și cea de cercetare trebuie să cunoască o dezvoltare, iar acest dialog este cu atât mai important cu cât ne aflăm într-o eră cu provocări complexe, precum digitalizarea procedurilor sau internaționalizarea relațiilor comerciale.

Redăm discursul judecătoarei Evelina Oprina, directoarea Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române:

„Este o bucurie să fiu astăzi aici, la lucrările Congresului dumneavoastră. Un moment, așa cum am asistat până acum, nu doar de reflexie pentru dumneavoastră, ci de proiecție strategică pentru viitor.

Profesia pe care dumneavoastră o reprezentați ar putea părea a fi una strict tehnică, una procedurală. Dincolo însă de această dimensiune, profesia dumneavoastră este una de un interes public aș putea să spun deosebit, pentru că se situează la intersecția dintre drept, economie și interes public.

Cred că dincolo de faptul că gestionați dificultăți financiare, sunteți implicați profund în echilibrarea dinamicii economice, dinamicii sociale, pentru că da, sunteți un fel de salvatori ai acestor țesături sociale afectate de distrugerea unor afaceri.

De aceea, mi-am permis să spun și să vă calific ca fiind o profesie cu o profundă responsabilitate socială și publică.

În același timp, însă, ca să fac o conexiune și cu prezența mea astăzi aici, cred că dezvoltarea oricărei profesii trebuie să aibă în vedere sau ar trebui să aibă la bază și un dialog constant cu mediul universitar și cu cel academic. Iar prezența Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, astăzi, alături de dumneavoastră se vrea a fi un semnal și o deschidere și o disponibilitate în acest sens. Institutul pe care eu îl reprezint are capacitatea de a contribui la înțelegerea, la aprofundarea, la dezvoltarea unor cadre conceptuale profunde, serioase, de anticipare a dinamicii revoluției normative, așa încât, cred că, relația dintre profesia de practician în insolvență și cea de cercetare trebuie să cunoască o dezvoltare și pe dimensiunea dintre noi. Practica dumneavoastră oferă exemple zilnice, exemple de tensiuni, de lacune legislative, iar profesia de cercetător, cercetarea juridică poate să ofere instrumente de critică, instrumente de analiză, de sistematizare și, cel mai mult, de propunere de soluții complete.

Cred că acest dialog este cu atât mai important cu cât suntem și într-o epocă în care ne confruntăm cu provocări complexe. Inutil să amintesc aici digitalizarea procedurilor, internaționalizarea relațiilor comerciale. Spuneam recent că juriștii, noi, juriștii, în general, ne confruntăm în prezent cu o provocare majoră, specifică unor epoci de transformări masive, și anume cu existența a două revoluții: Revoluția Tehnologică pe care o trăim cu toții, pentru că suntem obligați în fiecare profesie să ne adaptăm acestor noi tehnologii, și Revoluția Științifică, dreptul cunoscând sau fiind într-o perioadă de mari transformări juridice.

Prin urmare, vă invit, vă adresez invitația să priviți cercetarea juridică nu ca un exercițiu abstract, ci chiar ca un partener strategic în dezvoltarea profesiei dvs.

Vă mulțumesc încă o dată pentru invitație”.