Uniunea Națională a Barourilor din România – condusă de avocatul Traian Briciu (foto 1) – face din nou apel la instanțe ca normarea muncii judecătorilor să nu afecteze garanțiile procesuale pentru justițiabili.

UNBR a prezentat luni, 20 aprilie 2026, pe Facebook, concluziile celui de-al doilea panel al conferinței „Reguli, reputație și responsabilitate. Exercitarea profesiei de avocat în noile realități profesionale”, derulat sâmbătă în Covasna:

„Eficiența instanțelor sau accesul la justiție?

În cadrul conferinței de la Covasna, dezbaterea despre normarea activității instanțelor a abordat direct problemele de fond:

- cum reducem volumul de dosare fără a afecta drepturile cetățenilor;

- cât de predictibile rămân procedurile;

- ce înseamnă, în concret, accesul efectiv la justiție.

Mesajul central: eficientizarea nu poate fi construită pe diminuarea garanțiilor pentru cetățean”.

În comunicatul emis tot luni, UNBR a prezentat mesajul președintelui Traian Briciu, exprimat la același eveniment: „Discuția despre normarea activității instanțelor nu poate fi una exclusiv administrativă, ci privește direct modul în care avocatul își poate exercita profesia și poate gestiona relația cu clientul. (...) Eventualele mecanisme de normare să fie însoțite de criterii transparente, care să permită explicarea clară a situației fiecărui dosar. (...) Soluții administrative pentru cauzele care, deși nu sunt expres calificate de lege ca urgente, reclamă în fapt o intervenție rapidă”.

Iată comunicatul UNBR:

„Normarea activității instanțelor, între presiunea eficienței și exigențele accesului la justiție: dezbateri directe la Covasna despre viitorul avocaturii – 18 aprilie 2026

18 aprilie 2026, Covasna: Conferința „Reguli, reputație și responsabilitate. Exercitarea profesiei de avocat în noile realități profesionale”

Normarea activității instanțelor, între presiunea eficienței și exigențele accesului la justiție

Panelul al doilea al conferinței de la Covasna, consacrat temei „Normarea activității instanțelor: eficiență vs. acces la justiție”, a generat una dintre cele mai consistente și animate dezbateri ale evenimentului. Dialogul cu sala a fost unul susținut, cu intervenții numeroase din partea avocaților și magistraților prezenți. Președintele UNBR, Traian Briciu împreună cu vicepreședinții Daniel Fenechiu și Ion Dragne au analizat, împreună cu cei prezenți, impactul normării asupra activității profesionale și asupra justițiabililor.

Discuția a pornit de la proiectul de normare a activității instanțelor promovat la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, un mecanism care urmărește stabilirea unui volum optim de dosare pentru fiecare judecător, în funcție de capacitatea de soluționare. În esență, sistemul propus presupune că dosarele nou-introduse nu ar mai fi repartizate automat unui complet, ci ar putea intra temporar într-un mecanism de așteptare, urmând să fie distribuite atunci când încărcătura de activitate a completelor permite acest lucru. Această schimbare de paradigmă este gândită ca un instrument de echilibrare a activității instanțelor, în contextul în care sistemul judiciar se confruntă cu un deficit de personal și cu un volum ridicat de cauze. În același timp, însă, ea ridică întrebări esențiale privind predictibilitatea procedurilor, durata proceselor și accesul efectiv la justiție.

O temă care privește direct profesia de avocat

În intervenția sa, Traian Briciu, președintele UNBR, a arătat că discuția despre normarea activității instanțelor nu poate fi una exclusiv administrativă, ci privește direct modul în care avocatul își poate exercita profesia și poate gestiona relația cu clientul.

Președintele UNBR a subliniat necesitatea ca eventualele mecanisme de normare să fie însoțite de criterii transparente, care să permită explicarea clară a situației fiecărui dosar. Totodată, a insistat asupra nevoii unor soluții administrative pentru cauzele care, deși nu sunt expres calificate de lege ca urgente, reclamă în fapt o intervenție rapidă.

Ideea centrală susținută în dezbatere a fost aceea că eficientizarea activității instanțelor nu poate fi realizată prin diminuarea garanțiilor pentru cetățean și nici prin transferarea dificultăților de funcționare ale sistemului asupra justițiabililor și avocaților.

Legătura dintre normare și degrevarea instanțelor

Discuția s-a extins firesc și asupra măsurilor de degrevare a instanțelor, în contextul în care cele două teme sunt strâns legate. Traian Briciu a arătat că scoaterea unor litigii sau proceduri din sfera instanțelor nu poate fi acceptată ca simplă soluție tehnică, dacă nu este însoțită de garanții echivalente pentru cetățean. În acest context, au fost evocate exemple din alte state europene, unde procedurile desfășurate în afara instanțelor sunt construite tocmai prin valorizarea rolului avocatului, mai ales acolo unde nu mai funcționează rolul activ al judecătorului.

Intervenții aplicate și dezbatere reală cu sala

Participarea activă a celor prezenți în sală a dat panelului o miză suplimentară. Au fost ridicate întrebări privind compatibilitatea unor formule de normare cu regulile Codului de procedură civilă, cu momentul învestirii instanței, cu luarea măsurilor asigurătorii și cu exigența termenului rezonabil.

Intervențiile au reflectat o preocupare comună: aceea ca eventualele reforme să nu producă blocaje noi și să nu afecteze încrederea publicului în serviciul public al justiției.

Un subiect care cere soluții echilibrate

În cadrul discuției, Daniel Fenechiu a subliniat nevoia unui dialog onest între profesii și importanța păstrării unui raport de colaborare între avocați și magistrați, în jurul aceleiași mize: funcționarea corectă a justiției. Ion Dragne a insistat, la rândul său, asupra efectelor concrete pe care întârzierea repartizării cauzelor le poate avea asupra justițiabilului și asupra percepției generale privind eficiența actului de justiție.

Dezbaterea a evidențiat că tema normării activității instanțelor suscită un interes major în profesie și că orice reformă în această materie trebuie analizată nu doar din perspectiva organizării interne a instanțelor, ci și prin raportare la accesul la justiție, la dreptul la apărare și la rolul avocatului în arhitectura procesului”.